Bienala de Arte de la Veneția

TIPĂREȘTE

Sâmbătă 11 Mai 2019, la Veneția va avea loc deschiderea oficială a evenimentului cultural internațional, intitulat Biennale di Venezia. Aflată la a 58-a ediție, Biennale di Venezia, cea care își pune amprenta la fiecare doi ani pe arta internațională, va putea fi vizitată între 11 mai și 24 noiembrie 2019. Domeniile vizate sunt artă, arhitectură, dans, muzică, teatru etc.

De la an la an, cele două mari spații de expunere a lucrărilor de artă, Giardini della Biennale și Arsenale, ambele în zona de est a orașului, în cartierul Castello, s-au dovedit a fi total neîncăpătoare (multe țări, printre care și România, au aici pavilioanele naționale permanente), astfel că au apărut în oraș peste 40 astfel de pavilioane naționale. România a cumpărat în anul 1930 la insistențele marelui istoric Nicolae Iorga o clădire în zona Cannaregio, unde la ora actuală se află Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică, pe scurt, Institutul Cultural Român (ICR), cu spațiu de expunere pentru artiștii români. Pavilionul României din Giardini della Biennale a fost cumpărat în 1938 pentru participarea țării noastre în anii ce vor urma.

Muzee, instituții, palate și fundații din Veneția și-au oferit spațiile expoziționale pentru acest deosebit eveniment cultural internațional.

La Biennale di Venezia din acest an participă 90 de țări și aprox. 80 artiști din întreaga lume. Ceremonia de decernare a premiilor, va avea loc tot sâmbătă 11 mai, la sediul Bienalei, din Ca' Giustiniani, palat în stil gotic târziu, aflat pe Canal Grande. Începând din 1986 la fiecare ediție se acordă premiile Leul de Aur și Leul de Argint artiștilor merituoși. Selecția se face anterior în prezența unei comisii speciale și a presei.

Tema ”Biennale di Venezia”, ediția a 58-a

Tema celei de a 58-a ediție a Biennale di Venezia din acest an, este intitulată Poți să trăiești în momente interesante, cu referire la un citat antic chinez, raportat la perioadele de incertitudine, de criză și turbulență, exact ca cele în care trăim. Despre citatul respectiv, chinezii considerau că ar fi de fapt un fel de blestem, aceștia fiind mari amatori de liniște interioară și orice perioadă zbuciumată, era de neimaginat. Englezii au numit mai simplu, interesant!!

România, care a participat la toate edițiile Bienalei, începând cu 1907, anul acesta se prezintă cu expoziția intitulată Conversații neterminate asupra importanței absenței și cuprinde trei proiecte artistice individuale, ce aparțin unor artiști din perioada anilor 80: Belu-Simion Făinaru, Dan Mihălțianu și Miklos Onucsan. Una din lucrări va fi intitulată, Monument pentru nimic, format din mici găurele, unde publicul va fi invitat să introducă petale de flori. Cele trei expuneri ale artiștilor români vor fi atât în Pavilionul României din Giardini della Biennale, cât și în Noua Galerie de la Institutul Cultural Român.

Din istoricul Bienalei

Oficial, în 1893, primarul de atunci al Veneției a decis să organizeze o expoziție internațională, urmare faptului că în vechea deja, Cafenea Florian (deschisa la 1720, zice-se că ar fi cea mai veche, dar în Paris am găsit întâmplător Cafeneaua La Procope, fondată la 1686), se întâlneau elite artistice care își etalau periodic lucrările, așa... numai pentru ei. Acolo se află sâmburele Bienalei!

Prima expoziție oficială a fost deschisă în aprilie 1895, cu titulatura Arte della Cita di Venezia, sub patronajul regelui Umberto I.

La ediția din 1907 a participat un singur român, Fridrick Stork. În schimb în anul 1942, s-au prezentat 27 pictori, printre care Ion Andreescu, Nicolae Grigorescu, Șt. Luchian, Costin Petrescu, Pallady, Tonitza, Steriadi și 8 sculptori: C-tin Brâncuși, Ion Jalea, Cornel Medrea, Paciurea, Storck etc.

M-am nimerit în Veneția cu doi ani în urmă, la ediția a 57-a, cu tematica Viva Arte Viva, la care a participat regretata Geta Brătescu. Deschiderea urma să aibă loc după plecarea noastră. Acolo se adună elita artistică mondială, critici de artă, curatori, Galerii și comercianți de artă. Am văzut însă lucrarea unui englez, un turn placat cu foiță din aur, strașnic păzit de poliție, amplasat în aer liber, în Campo San Vio. La plimbarea cu vaporetto, am văzut cum montau mâinile ieșite din apă sprijinind Palazzo Sagredo, opera lui Lorenzo Quin, fiul actorului, lucrare intitulată Support. Mesajul era un strigăt disperat asupra viitorului Veneției.

Fotografiile prezintă lucrări mai vechi, din alte Bienale, lucrări donate orașului, fotografiate în 2013 și 2017. Mulțumesc!

---

VIZUALIZĂRI: 326 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI