Flora, fata de la țară...

„Tu, fată frumoasă, nu te poți aranja un pic? Poți schimba broboada, mărgelele, rochița, pui niște cercei din floricele, coși opincile, cureți unghiuțele, culegi de pe câmp levănțică și o așezi printre lucrușoare... Uite așa vei fi gătită, fată cuminte și frumoasă ce ești! ”

Dar... răspunsul la întrebarea mea aveam să-l aflu la final de sejur, absolut întâmplător.

Toroni e satul, Porto Koufo e portul, comuna mai mare. Un fel de părinți pentru Flora mea.

Din rațiuni financiare am rezervat pe Booking 8 nopți la Vila Flora, Toroni, Porto Koufo. 50 euro/zi/doi adulți/DP. Perfect e puțin spus. <:-P

Toleranța mea pentru cazare e Mareee, mă setez pe ceea ce e important, obiectivul nr 1: plaja și marea trebuiau să fie fără cusur, ocupau primul loc, la egalitate, în această vacanță de toamnă.

Contrar doleanțelor obișnuite ale domnului C, satul Toroni urlă de liniște, nu are tarabe, magazine, port, nu are culori adolescentine. L-am pus în gardă, cică va fi perfect. Și a fost, slavă Domnului.

NU recomand mofturoșilor, pretențioșilor, ciufuților, se vor supăra pe Flora, locul lor NU e acolo!

Am să încep cu minusurile, cele care te izbesc la fiecare pas. :D

Curtea Florei e îngustă, parcarea e gratuită, trebuie să muți mașina în caz că vrea să iasă cineva.

Camera e mică, mică, modest mobilată, mobilierul e cam vechi, saltele nu prea confortabile, becul de pe hol e ars, la fel și cel de la aplica de pe perete.

Hota e veche, nu funcționează, are becul ars.

Fără consumabile la baie.

Pereții nefinisați și vopsiți după cum ne trece prin cap, fiecare perete sau fâșie de perete e altă nuanță/culoare.

Lipsă plasa de țânțari la ușa balconului.

Curățenie se face după patru zile, cum păstrați așa aveți, nici gunoiul nu vi-l ia nimeni.

Vesela e puțină, veche, fără oale, tigăi sau alte minunății.

Pff...

Ar mai fi dar le voi descrie împreună cu celelalte aspecte, mai jos.

Pentru cei care-mi seamănă, pentru cei care iubesc marea, continuați să citiți. Ceilalți alegeți cazări cu 50 euro/zi, fără masă, excludeți Flora.

750 km de la București la Toroni, Sithonia, 100 euro ne-a costat transportul personal.

Flora deține o terasă-restaurant-pizzerie, trei clădiri dispuse în șir indian, colorate în ordine cu: galben, roșu, albastru, fiecare clădire are două nivele, nu există lift, nu există nimic elegant acolo, nici măcar „rural elegant” - vorba domnului C. :p

Am văzut camere și la parter, nu știu dacă le închiriază turiștilor, noi am fost în extrasezon.

Parcarea, chiar dacă e gratuită e înghesuită și insuficientă pentru camerele Florei, cam 25 din socotelile mele de babă. Dar exista o parcare vis-a-vis, la umbra pomilor, la marginea nisipului, tot gratuită și aia.

Am fost cazați în clădirea nr 3, etajul 2, camera 5.

Clădirea 3 are tocurile geamurilor vopsite cu albastru deschis, în ton cu marea. Noi am avut parte de termopane, culoarea tocurilor era maro.

Nicio fereastră nu are vedere la mare pentru că între Flora și apă există ulița principală a satului, asfaltată, drum de o mașină, iar peste drum sunt câteva vile construite chiar pe nisipul auriu al plajei Toroni.

Distanța de la Flora la plajă e de 50 de secunde.

Camera B5

Ușa din lemn e pictată cu albastru deschis, se deschidea cu o cheie, nu se poate deschide din exterior fără cheie, un alt minus din partea mea. Plus că scârțâie enervant de duios.

Holul este micuț, o oglindă înrămată se strâmba la mine, becul din tavan nu are abajur și era ars, și așa l-am lăsat.

Camera extrem de mică, aglomerată cu mobilier vechi, două paturi acoperite cu saltele și lenjerii fără pretenții, pernele micuțe și păturile din dulap ne-au asigurat un somn normal, nu împărătesc. Noi am fost mulțumiți.

Am mutat mobilierul pentru a-mi așeza valizele, altfel nu aveam unde le pune.

Șifonierul avea două umerașe amărâte, două sertare și spațiu suficient pentru cei care-și așează țoalele acolo. Eu le țin mereu în valiză, aranjate frumos.

Chicineta era și ea pitică, dulapurile erau goale, rafturile sprijineau câteva farfurii, furci, cești și-un ibric mititel. Chiuveta funcționa, hota nu. Toate erau curate, apa avea presiune dar nu se putea folosi decât la spălat, era sălcie și sărată. Apa caldă a existat mereu, la orice oră.

Frigiderul era nou, măricel, foarte util.

Pe tavan era o aplică cu neon, lumina foarte puternic încăperea.

A. C. era fixat aproape de tavan, funcționa bine.

Televizorul era minuscul, era montat aproape de tavan, deasupra șifonierului, telecomenzile nu funcționau, l-am dibuit din butoane, oricum ne era imposibil să vedem ceva seara, distanța era prea mare și ecranul era cât o furnică.

Micuța încăpere deține un balcon măricel, acesta era mobilat cu o măsuță și două scaune din fier, pictate și ele în albastru. Suportul de rufe era un pic ruginit dar avea cârlige de rufe.

Ușa de la balcon scârțâia îngrozitor, nu avea plasă contra insectelor iar vampirii erau mulți și răi. Aveam obloane la usă. Noi am avut aparat cu soluție lichidă, nu plec niciodată fără.

Prizele sunt multe și fixate bine în perete.

Baia este de mărime medie, normală, nimic modern, fără consumabile, fără feon, am găsit-o curată și așa am păstrat-o. Am avut o h. ig. în prima zi dar puteam cere și primeam. După patru zile am primit un săpun lichid și încă două igienice, fără să cer, cosmetice am de acasă, mereu, indiferent de țară sau stele.

Apa avea presiune, la fel ca la chicinetă. Geamul și ușa de la baie erau vopsite în ritm de valuri, aveau și spume valurile;)

Prosoapele erau 4, pufoase, groase, albe, două mari și două mici, acestea au fost schimbate după patru zile. Prosopul pentru picioare era gri și s-a dovedit util, ieșeam pe el din „cădița” construită în colțul băii, nu aveam perdea de duș (perfect pentru mine), scurgerea funcționa perfect, nu existau mirosuri scârboase.

Ca la țară, perfect pentru banii dați, am primit fix ceea ce am plătit.

Restaurantul este de fapt o terasă frumoasă, acoperită, împrejmuită cu ceva verdețuri, într-un colț era amenajat un bar, cam sărăcuț din puctul meu de vedere, aveau doar băuturi uzuale.

Am avut MD și CINĂ în cei 50 de euro/zi/două persoane.

MD era mic, zilnic la fel, doar oul era altfel gătit. Astfel, în fiecare zi primeam o farfurie cu o felie de șuncă, una de cașcaval, un ouț, o jumătate de felie de roșie și un micuț produs de patiserie. În plus aveam o jumătate de litru de ceai, o jumătate de litru de cafea la filtru, pâine foarte bună, unt și gem. De câteva ori ne-au servit și cu suc de portocale, câte un pahar, foarte gustos. Pentru mine, MD era suficient dar m-a deranjat faptul că începea la ora 9 dimi, o oră foarte târzie.

Pentru cină eram întrebați în fiecare dimi ce vrem să ne alegem din două feluri de mâncare. Habar nu aveam ce ne aștepta la cină, răsfăț culinar e prea puțin spus. Pe lângă felul principal ales dintre cele două variante, eram serviți cu multe aperitive, noi ne săturam doar din legumele de la mizilic, absolut delicioase. Cina era mult, mult prea bogată, rămâneau bunătățuri pe masă, nu le puteam dovedi. O să vedeți în poze.

Știam că în Grecia DP înseamnă mâncare fără băutură, fără apă. Acestea costă, le plătești suplimentar. Erau turiști care vociferau la final de sejur, erau complet aerieni, nemulțumiți pentru că se plăteau băuturile.

N-am știu că meniul e fix, fixat, mi-am asumat acest „risc” și am fost foarte mulțumiți.

La sosire gazdele ne-au servit cu bere din partea casei, în prima seară am primit vin și ouzo, domnul C. a băut câteva cafele cu proprietarul, acestea nu au fost pe lista de plată. În fiecare seară beam câte un pahar cu vin, costa 3 euro/paharul, dar primeam încă un pahar cu vin, cadou din partea gazdei. Plus un ouzo pentru mine. Toate băuturile comandate de noi la la cină le-am achitat pe loc, se putea achita și cu cardul.

Ca o băbuță am calculat totul: MD 5 euro, CINA 25 euro, din 50 euro am scăzut valoarea mâncării și am rămas cu 20 euro/noapte pentru cazare, exact cât face.

WI-FI funcționa bine peste tot, mai puțin pe balcon. Dar să nu uităm că nici turiști numeroși nu erau.

Am lăsat la final Lobby, cel care mi-a răspuns la întrebarea mea, la final de sejur.:(

Așadar, vila beneficiază de un lobby mititel, cu câteva canapele și fotolii, de acolo vedeam bucătăria deschisă, menținută impecabil de doamna care era și bucătăreasă și cameristă. Aceasta era ajutată de o fată tinerică, pe post de ospătar la nevoie. La toaletă se ajungea trecând prin lobby, toaletele erau curate, aveau consumabile.

Pereții și măsuța din lobby erau pline cu poze de familie, părea mai mult o sufragerie, dar una nearanjată, dezordinea era la ea acasă. În poze erau proprietarul, soția și cei doi băieți ai lor. O familie fericită, împlinită. Mă pune necuratul și întreb de soția domnului, primesc răspunsul imediat: soția a fost bolnavă de inimă, a plecat la îngeri, a rămas domnul cu cei doi fii, minori, micuți.:(

Ups, ce veste rea, este răspunsul la toate „de ce-urile” mele: de ce nu apare doamna, de ce nu se face curățenie decât o dată pe săptămână, de ce nu e aranjată mobila, de ce scârțâie ușile, de ce nu sunt consumabile, de ce nu se schimbă prosoapele, de ce MD este mult mai sărac decât ar fi normal, de ce stau sacii cu cartofi pe balconul proprietarului, de ce nu se diminuează cina și se adaugă acele aperitive la MD? Off, de ce perdelele sunt aiurea și de ce pereții sunt vopsiți cu resturi de culori?:(

Femeia este cheia, bărbatul ține afacerea, a crescut băieții, i-a îngrijit, le-a călăuzit pașii în viață. În genere, bărbații nu au simțul esteticului, acolo sunt 3 bărbați!!! , toți se ocupă cu această afacere deschisă de ambii părinți în anul 2002. Sunt niște ani totuși, trebuie o schimbare în bine, păcat de loc și de oameni, memoria mamei se poate păstra chiar dacă schimbi mobilierul și culorile, părerea mea.

Nu judec, doar vă povestesc, n-am dreptul de a judeca pe nimeni. Doar că am plâns în ziua aceea, m-a impresionat profund povestea.:(

Flora, Toroni, Sithonia, o vilă ce-și plânge stăpâna:(iar unii turiști acordă note mici pe booking neținând seama de preț.

Personalul vilei este compus din patron, cei doi băieți care sunt acum bărbați, un ospătar, o bucătăreasă și o fată bună la multe treburi din gospodărie. Toți sunt extrem de amabili, politicoși.

Camera mea a fost curată, așa cum am găsit-o așa am lăsat-o, așa îmi place să procedez peste tot.

N-am avut floricele și lebede dar am avut ospitalitate nemaintâlnită la greci, am avut zâmbete, amabilitate, o mâncare bună, muzică grecească în difuzoare la fiecare cină, am avut parte de o cameră curată, cu o mică vedere la mare, pentru noi a fost perfect.

Dimineața cânta de zor un cocoș al vecinilor, câinii lătrau la răsărit, biserica se lăuda cu sunetul clopotului ei, oamenii erau liniștiți, ca-ntr-un loc de la țară.

Nisipul rece de pe lunga plajă aștepta mângâierea fierbinte a razelor Marelui Galben, Egeea se încredea ca o prințesă gătită-n rochița ei albastră.

Toroni are ulițe cu stufăriș, multe taverne, câteva magazine cu de toate, o plajă nisipoasă, superbă, cu o intrare lină în mare dar care se adânește destul de repede.

Vara o fi mai animat Toroni, noi l-am vizitat în septembrie și era perfect pentru relaxare, plajă și baie în mare.

Sunt în derivă, nu știu dacă să recomand sau nu deoarece noi am fost foarte mulțumiți.

Știți DE CE...

Flora, fata de la țară...