Rhodos - orașul antic

TIPĂREȘTE

Monumentele din Rhodes - mărturii de necontestat ale unei istorii străvechi care începe de la sfârșitul sec. V î. Hr. - ne ajută să ne facem o idee, chiar dacă nu foarte exactă, asupra orașului în toate perioadele sale: antică, bizantină, ev mediu, dominație otomană. Aceste mărturii succesive alcătuiesc împreună cu prezentul, imaginea seducătorului oraș actual.

M-am tot gândit cum ar fi mai bine să prezint orașul Rhodes. Într-un singur articol, a lua pe rând fiecare dintre perioadele istorice mai sus enumerate, înseamnă fie că nu mă pot afunda prea mult în hățișul amănuntelor rezultând o prezentare pur formală, fie că încercând să ating cele mai importante momente (și obiective pe care le-am văzut) să rezulte un articol prea amplu, căruia nimeni să nu-i mai dea atenție. Pentru că sunt prea multe de spus, am ales varianta de compromis, aceea de a prezenta separat orașul antic, orașul vechi și orașul nou. O voi face pe măsură ce timpul îmi va permite. Așadar, încep cu Rhodes - orașul antic.

Anticul Rhodes era inițial format din trei orașe-stat - Kameiros, Ialyssos și Lindos. În urma atacurilor ateniene ele au decis să se unească fondând orașul Rhodes. Locul ales a fost în partea nordică a insulei, un loc strategic, ideal pentru controlul navigației în estul Mareii Egee, insula Rhodes fiind separată de Asia Mică doar prin 13 km de mare. Fortificațiile au fost terminate în anul 408 î. Hr., orașul construit după planul lui Hippodame din Milet având străzi largi, cu intersecții în unghi drept. Dovezi străvechi atestă faptul că orașul a fost înfrumusețat cu multe temple și statui. Istoricii spun că orașul antic avea cinci porturi - toate fortificate - dintre care doar trei au fost localizate. Cel mai mare dintre ele a fost în locul actualului port comercial. Portul de război, închis și protejat atunci când era atacat, a fost amenajat în zona Mandraki. Golful Acandia adăpostea cel de-al treilea port. Se pare că mai multe străzi ale orașului medieval au urmat traseul celor din orașul antic, un exemplu în acest sens fiind Strada Cavalerilor construită pe drumul care pornea de la Templul zeului Helios și sfârșea în marele port. Templul lui Helios se pare că se afla acolo unde astăzi se află Palatul Marilor Maeștri. La extremitatea nordică a portului se înălța Templul Afroditei, o construcție magnifică în sec. III î. Hr., dar din care nu au mai ajuns până la noi decât câteva rămășițe. Nu departe de Templul Afroditei se afla arsenalul.

Orașul antic a fost înconjurat de ziduri cuprinzând și acropola nefortificată ea însăși, care se găsea cam la 3 km, în sud-vestul orașului, pe colina Agios Stephanos numită astăzi Monte Smith. Orașul înconjurat de ziduri ocupa un spațiu ceva mai întins decât orașul modern dezvoltat pe ruinele antice. Avea o suprafață de 15 km² și o populație de 60000-100000 de locuitori în perioadele sale cele mai bune.

Orașul antic Rhodes a cunoscut o mare prosperitate în sec. III - II î. Hr., perioadă în care a fost cel mai important centru al comerțului de tranzit în estul Mării Egee. După asediul nereușit al lui Demetrios Poliorketes în 305-304 î. Hr., drept recunoștință, localnicii au înălțat în onoarea zeului Helios o statuie gigant - Colosul din Rhodes, una dintre cele șapte minuni ale lumii antice.

Am citit că în afară de stadion, teatru și templul care se mai pot vedea astăzi pe acropolă, săpăturile arheologice au scos la lumina zilei fundații ale unor construcții, străzi, canalizare subterană pentru aducțiunea și evacuarea apei, ca și fragmente de fortificații antice. În partea de nord a acropolei, pe două dintre laturile Templului Atenei Polias descoperindu-se construcții săpate în pământ, racordate la apeductul subteran al orașului. Tot lângă templu a fost descoperit un mic teatru și un stadion, iar lângă stadion s-au găsit câteva morminte. Necropola orașului antic nu se află acolo. În Rodini au fost identificate mai multe morminte apreciate de istorici ca datând din sec. IV - III î. Hr. Alte morminte antice au fost descoperite și aduse la lumină în zona Sgouros - pe drumul către Koskinou și în satul Agia Triada.

Despre Colosul din Rhodes

Cei care ajung în Rhodes privesc locul legendar în care se spune că se afla minunea lumii antice, Colosul din Rhodes, încercând - poate - să și-l închipuie uriaș, cu un picior pe postamentul de pe care astăzi un cerb veghează intrarea în port și cu celălalt picior pe postamentul pe care se află perechea acestuia, ciuta. Despre dimensiunile impresionante ca și despre locul în care se presupune că s-ar fi aflat Colosul din Rhodes, se spun multe. Atât de multe încât nici nu mai știi ce să iei de bun. Cu atât mai mult cu cât contemporaneitatea nu a ajuns în posesia nici unui rest din faimoasa statuie, singurele care vorbesc despre existența sa fiind descrierile vechilor călători care au fost la Rhodes pentru a o vedea.

Colosul din Rhodes a fost înălțat de localnici drept recunoștință față de zeul Helios după tentativa nereușită a lui Demetrios Polyorketes de a cuceri orașul în 305 -304 î. Hr., materialul folosit fiind bronzul obținut prin topirea armelor și a echipamentelor de asediu abandonate pe insulă de invadatorii lui Demetrios.

Construcția statuii gigant a fost încredințată lui Chartes - un sculptor din Lindos care a realizat-o în 12 ani. Surse antice ne informează că diferitele părți ale statuii au fost executate separat. S-a început cu baza de marmură pe care au fost fixate mai întâi picioarele până la glezne. Succesiv, s-au adăugat mai apoi celelalte părți ale corpului acoperind în același timp porțiunile deja existente cu o grămadă de pământ astfel încât lucrările să poată fi efectuate permanent "la nivelul solului". Concluzionăm că, în timp, a fost înălțată - puțin câte puțin - o colină înaltă de 30 metri care apoi a fost înlăturată.

Capul colosului a fost probabil înconjurat de raze asemănătoare celor pe care le putem vedea la unul din capetele de teracotă ale zeului Helios expus în muzeul din Rhodes. În mâna dreaptă, Helios ținea o făclie care servea drept far pentru corăbieri.

Locul în care a fost amplasată statuia gigantică face obiectul unor ipoteze și controverse. Unii spun că statuia a fost ridicată la intrarea în port, cu picioarele depărtate pentru a permite trecerea ambarcațiunilor spre golf, alții susțin că se afla în incinta sanctuarului lui Helios situat - probabil - acolo unde se înalță astăzi Palatul Marilor Maeștri. De asemenea, referitor la dimensiunile colosului, există păreri împărțite. Vechii călători care au vizitat Rhodesul spun că statuia avea înălțimea de 31-32 m. Din descrierile lor, 12 oameni cu brațele întinse abia puteau să-l înconjoare, iar un om abia putea să-i îmbrățișeze capul. Nasul avea o lungime de 30 cm, iar o unghie măsura 15 cm. Plinius cel Bătrân care a văzut Colosul din Rhodes în anul 77 d. Hr., spune că a reușit cu mare dificultate să-i cuprindă un deget într-o strângere de mână.

Colosul din Rhodes a rămas la locul lui timp de 56 de ani (după unele surse aproape 70) până când a fost dărâmat de un puternic cutremur de pământ. Localnicii au încercat să-l repună la locul lui, dar au renunțat chiar mai înaintre de a reuși să adune toți banii necesari deoarece oracolul le-a prezis mari nenorociri dacă o vor face. Se spune că gigantica statuie din bronz a zăcut prăbușită, intactă, vreme de 800 de ani, fiind o curiozitate pentru călătorii de atunci.

În anul 635 d. Hr. când a avul loc invazia arabilor, Colosul din Rhodes făcut bucăți, a fost vândut unui comerciant evreu. Se spune că acesta a avut nevoie de nu mai puțin de 900 de cămile pentru a transporta prețiosul metal.

În Rhodes - orașul antic

Știam că pentru cele mai vechi vestigii ale orașului agențiile turistice locale recomandă o vizită pe colina Agios Stephanos. Pe hărțile turistice zona apare înscrisă Monte Smith după numele amiralului englez William Sidney Smith.

La recepția hotelului la care eram cazați - Hotel Lomeniz - am întrebat cum putem ajunge în Rhodes - orașul antic și ni s-a răspuns că putem ajunge acolo doar cu taxiul. Recepționera s-a oferit chiar să ne cheme unul atunci când vom fi hotărâți.

O altă variantă era Rhodes City Tour by open bus, doar că nu era cu plecare direct de la hotel. Traseul circular al autobuzului Hop on - Hop off pe care aveam să-l cunoaștem curând, începea din centru, din fața Restaurantului Aktaion, trecea pe lângă Acvariu și Plaja Elli, prin zona portului Mandraki cu edificiile publice de acolo, pe lângă bazarul din centru și locul unde era amplasat în vechime Colosul din Rhodes, pe lângă orașul vechi cu Palatul Marilor Maeștri și Muzeul Arheologic, ajungând la Biserica Franciscană și în cele din urmă la Monte Smith, colina cu acropola anticului Rhodes pe care se află templul lui Apollo, teatrul și stadionul antic. Traseul fiindu-ne favorabil, cu același bilet valabil întreaga zi putând să coborâm la obiectivul ales, apoi să urcăm ori de câte ori voiam, nu am mai stat pe gânduri. Costul unui bilet este de 12 euro/persoană - adulți și 5 euro/persoană - copii, iar dacă aleg pentru plecare o oră mai târzie de 12.00, adulții pot beneficia de oferta specială - 9 euro/persoană. Faptul că nu puteam lua autobuzul Hop on - Hop off de la hotel nu era o tragedie. Oricum eram în oraș mai toată ziua, iar pentru acea seară plănuiserăm o cină la Restaurantul Aktaion din centrul orașului. Așadar, nimic mai potrivit! Am achiziționat bilete, am urcat în autobuz, am luat câte o pereche de căști din coșul de lângă șofer și ne-am instalat comod la etaj. Trebuie să spun că Hop on - Hop off din Rhodes este dotat cu ghid audio în 10 limbi - greacă, engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, rusă, turcă, ebraică și finlandeză. În românește, nimic! Consider că, dat fiind numărul mare de turiști români care le vizitează anual țara, grecii ar trebui să-și reconsidere atitudinea față de acest aspect.

Pentru că toate celelalte obiective de pe traseu erau deja cunoscute și vizitate de noi cel puțin o dată, am hotărât ca prima coborâre să fie la Biserica Franciscană. Amintindu-mi de alte biserici europene dedicate Sf. Francisc, dar mai ales amintindu-mi de fermecătoarea insulă croată Kosljun cu un singur obiectiv - mănăstirea franciscană cu statuia Sf. Francisc, am dorit să vizitez și Biserica Sf. Francisc din Rhodes. Din păcate, biserica era încuiată și nu era nici o mișcare în preajmă. Ne-am mulțumit dând ocol statuii pe postamentul căreia am citit o rugăciune a sfântului transcrisă în câteva limbi, apoi, pentru că abia peste o oră mai trecea din nou autobuzul Hop on - Hop off pe acolo, am folosit timpul de așteptare pentru a vedea Poarta Agios Athanasiou și pentru a pătrunde în orașul vechi și pe acolo.

De la Biserica Franciscană până la stația din vârful colinei Monte Smith nu mai era decât o singură stație așa încât nici n-am mai urcat la etaj. Mai înainte de a ajunge la punctul de oprire, șoferul a încetinit indicându-ne pe partea stângă, în vale, stadionul antic. Văzut din autobuz, din înălțimea dealului, printre copaci, grandiosul stadion impresionează, dar fotografiile nu ies foarte reușite, imaginea trebuind mult apropiată.

Am coborât în apropierea unui parc natural cu o pădure frumoasă, deși cam suferindă în miezul soarelui de august. Prima imagine care ne-a apărut în fața ochilor, chiar de la marginea șoselei, a fost cea a templului. Templul lui Apollo Pythios este amplasat pe cel mai înalt punct al acropolei. Pentru a ajunge lângă coloane, doar cele trei care au mai rămas, ar fi trebuit să urcăm o scară mare. Afectat grav de bombardamente și de artileria încartiruită acolo în timpul războiului, templul a fost supus unor lucrări de refacere care se pare că nu s-au finalizat nici până astăzi. Înconjurat de schele, cu interdicția de a te apropia prea mult, Templul lui Apollo Pythios poate fi admirat doar de la distanță.

Pe acropola din Rhodes lucrările inițiale de excavație pentru cercetare au fost începute de Școala italiană de arheologie din Atena și au durat întreaga perioadă 1912-1945. În urma celui de-al doilea război mondial, Serviciul Arheologic Grec a preluat excavarea și restaurarea ruinelor, lucrările începute în 1946 continuând și astăzi. Parcul arheologic Acropolis are o suprafață de 12500 m², este protejat, neputându-se face acolo nici o lucrare de construcție.

În partea reconstruită parțial, în afara Templului lui Apollo Pythios, pe acropolă mai putem vedea un mic teatru și stadionul. Pentru a ajunge acolo, pe cărările umbrite, pe lângă zidurile ruinate ale templului, se coboară câteva sute de metri.

Teatrul antic - astăzi în întregime restaurat - mai păstrează doar trei locuri originale. Ele se pot vedea în primul rând. Dimensiunea redusă a teatrului care nu putea primi mai mult de 800 de persoane, te face să gândești că acesta nu era principalul teatru al orașului, fiind doar un loc rezervat unor manifestări muzicale, unor serbări mai restrânse în onoarea lui Apollo sau poate pentru lecții de oratorie.

Lângă teatru, în dreapta, pe o mare suprafață, se întinde Stadionul orașului antic. O bucată de marmură amintește faptul că stadionul a fost construit în sec. II î. Hr. Lung de 210 m, restaurat inițial de italieni, stadionul care găzduia întrecerile atletice în cinstea lui Helios, mai păstrează doar câteva resturi autentice din perioada antică. Din sala de gimnastică situată în imediata apropiere a stadionului nu a mai rămas mai nimic.

O plimbare în Rhodos - orașul antic este benefică pentru cei cărora le plac astfel de locuri. Trebuie să spun însă că acolo nu există panouri informative. Venind pe cont propriu, neavând un ghid care să-ți furnizeze "de-a gata" informații esențiale despre obiectiv, nu-ți rămâne decât să-ți răspunzi singur la întrebări sau - ulterior - să încerci a-ți completa lacunele dacă acestea există.

Aș mai vrea să menționez că de la Templul lui Apollo Pithios, de pe Monte Smith, se deschid privirii frumoase vederi panoramice asupra orașului nou cu zona Mandraki și cu portul comercial. De asemenea, urcând pe o cărăruie în partea mai înaltă a șoselei se poate vedea țărmul mării și coasta vestică a insulei. Imaginile sunt fantastice.

---

VIZUALIZĂRI: 1487 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI