La Mama Oara – Diham Phoenix

TIPĂREȘTE

Cabana Diham se află în Munții Dihamului, sub Măgura Cenușie, la altitudinea de 1.320 de metri.

Cabana se află situată într-o șa largă numită Șaua Baiului și e cumva, așa, la răscruce de drumuri. Din față vii dinspre Gura Diham adică de la Bușteni, dinspre Cabana Poiana Izvoarelor sau dinspre Pichetul Roșu, la stânga pleci pe Glejărie spre Cabana Mălăești iar prin spate apuci pe punct roșu spre Predeal. La dreapta n-ai unde s-o apuci că-i Valea Beuca ce-i o vale rea și tare abruptă așa încât pe acolo nu s-au putut face trasee turistice.

La Cabana Diham am fost de multe ori iar ultima oară am fost La Mama Oara :D pe la sfîrșitul lunii septembrie 2017.

Cabanei Diham i se mai spune și La Mama Oara pentru că Mama Oara este cabanieră la Diham de mulți ani de zile și cine știe munte cât de cât și a călcat măcar o dată pe la Diham o cam știe pe Mama Oara care a devenit, așa, un fel de mit.

Mama Oara e cabanieră la Diham încă dinainte să ardă clădirea, asta s-a întâmplat cu ceva ani în urmă – vreo 15 cred după care a fost reconstruită și din această cauză i s-a pus numele de Diham Phoenix.

Cabana Diham e atât de cunoscută de montaniarzii de Bucegi încât au umplut-o de semne de apreciere – peste tot unde te învârți vezi semne ale cluburilor montane, versuri, poezii de munte, sigle de asociații, poze, embleme și diplome de excelență pe care Mama Oara le-a primit de-a lungul anilor.

Toți acești călători, bucuroși să umble pe munte, au vrut să lase ceva din sufletul lor acestui loc ce le este așa de drag. Și le este drag pentru că umbli mult până ce ajungi la cabană și când umbli prin munți te umpli de viață și-apoi unde îți găsești odihna acolo îți găsești și pacea sufletului.

Vechea Cabana Diham avea mai multe priciuri apoi a fost construit un corp de clădire elegant cu camere duble cu baie și toate facilitățile dar la puțin timp au fost mistuite de incendiu.

După refacere, Cabana Diham are mai multe camere triple dar încă mai are și acum dormitoare comune cu multe paturi.

Camera noastră era la etajul întâi – parcă 107 – și avea balcon ce dădea spre o terasă interioară, izolată cu plastic.

Condițiile, sunt, normal, cele de cabană dar și specificul este altul, atmosfera este diferită și oamenii sunt mult mai prietenoși.

La restaurantul cabanei încă se poate mânca binișor, la prețuri decente, așa, mâncare ca de cantină dar foarte bună, gătită cu suflet, sunt niște oameni conștiincioși la bucătărie.

Am mâncat o ciorbă de văcuță și o ciorbă de burtă și au fost foarte bune, am mai luat și tochitură cu mămăligă – și aia a fost bună și ceva cârnați pentru Junior. Parcă-mi amintesc – pentru toate astea am plătit cam 42 lei. Aveau și supă cu găluști și oamenii veniți din munte, pe seară, păreau că o apreciază mult.

Dimineată, omleta (5 lei) era la mare căutare și un ceai puteai servi la orice oră cu doar 1 leu.

Curtea din fața cabanei este amplă și în special în week-end se perindă multă lume pe acolo. Trece lume, face popas, stă la un taifas și pleacă mai departe sau se așează peste noapte.

Curtea nu-i închisă, parcă are ceva îngrădiri pe alocuri dar nu foarte relevant. Un câine nonșalant se plimbă de colo colo și mai distrează populația.

Prin curte sunt tot felul de acareturi, de amenajări, ceva bușteni să stai pe ei, câte o masă din loc în loc, un leagăn dublu din lemn masiv pentru copii, ceva bănci...

În capătul opus față de cabană, în curte se află o încăpere în care a fost amenajată o capelă – loc de rugăciune pentru oricine dorește, e prima oară când văd asta la cabană dar cred că-i o inițiativă lăudabilă și folositoare. Ușa capelei este mereu larg deschisă, zi și noapte și mereu arde înăuntru o candelă sau mai multe deci la orice oră dorești poți poposi înăuntru pentru rugăciune sau pentru reculegere.

Dacă ai noroc mai prinzi și câte-o seară de chitară la Mama Oara, asta dacă ai noroc să prinzi loc de cazare pentru că atunci când e cu cântec se întâmplă să fie câte-un festival ceva și să fie toată cabana rezervată deci dacă ai intenția să înnoptezi acolo e mai sănătos să suni înainte ca să anunți. E totuși regim de cabană dar un telefon anticipativ nu strică niciodată.

---

VIZUALIZĂRI: 4354 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI