Bârlad, orașul surprizelor

TIPĂREȘTE

AmFostAcolo. AmFost în Bârlad în primăvara anului 2015 la întâlnirea cu colegii de liceu, la 50 ani de la terminarea actualului Colegiu Național Gh. Roșca Codreanu.

Călătorul grăbit aflat la volanul mașinii sau în mersul trenului în drum spre Iași, trece prin orașul Bârlad, oraș mic, modest, dar posesor a unor valori de neimaginat.

Bârladul a fost reședința județului Tutova până în 1950, apoi reședința regiunii Bârlad. Din 1968, aparține jud. Vaslui.

Atestat documentar din timpul lui Alexandru cel Bun ca un mic târg, apoi Ștefan cel Mare după victoria de la Vaslui, va staționa un timp aici și va ridica chiar o cetate de pământ, distrusă de vicisitudinile istoriei.

Bârladul a devenit mult mai târziu un adevărat ”cuib”al marilor unioniști în frunte cu Al. Ioan Cuza, născut în Bârlad. Oraș mic, un târg cu prăvălii, piețe și oboare, cu o populație eterogenă, Bârladul a fost prin definiție un oraș al școlilor de tot felul: domnești, boierești, pensioane, gimnazii, culminând cu Colegiul Gh. Roșa Codreanu, din zilele noastre, unde am avut întâlnirea cu colegii. Dar despre el vom vorbi mai la vale.

În centrul său se află vechea Biserică Domnească ”Adormirea Maicii Domnului” ridicată la 1646 de domnitorul Vasile Lupu, pe locul alteia mai vechi. După dese renovări și reconstituiri, dar mai ales după refacerea picturii, Biserica are un aspect îngrijit, atât în interior, cât și în exterior. Turnul clopotniței are formă pătrată, trei nivele și amplasat în partea vestică. În chiliile sale a funcționat o școală de limba moldovenească și greacă, dar și una de cântăreți.

Tot în nucleul central al orașului de află Muzeul de Istorie Vasile Pârvan, muzeu de neratat, la trecerea prin oraș. Înființat în 1914 ca un muzeu mixt, de artă, istorie și științe ale naturii, a fost permanent îmbogățit din donațiile primite de la diverse familii boierești. Sediul a fost mult timp în vechea Prefectură de Tutova, actualmente este adăpostit într-o clădire constr. în 1957 în stil neoclasic după planurile arhitectului italian G. Baldorossi.

Intrarea în muzeu, din holul principal, se face pe o scară monumentală cu două brațe, la capătul cărora se află două frumoase tapiserii, semnate Cela Neamțu.

Cele peste 70 încăperi ale muzeului expun rezultatele cercetărilor arheologice din zonă, conduse de arheologul Vasile Pârvan (fost elev a Școlii Codreanu), descoperiri pe albia râului Bârlad sau în împrejurimi: unelte din silex, os, corn, vase metalice de cult, vase din lut (cultura Cucuteni), apoi monede romane, podoabe din aur, argint, chihlimbar, pietre semiprețioase, sticlă. Am admirat un arhaic război de țesut, bine reconstituit, care te lasă fără cuvinte. Câtă ingeniozitate la vremea respectivă!

Secția de artă expune picturi din perioada interbelică și găsim Tonitza (fost elev al Școlii Codreanu), Gh. Petrașcu, Iosif Isser, Camil Ressu, Corneliu Baba, dar și un N. Grigorescu ce-l reprezintă pe tatăl lui Al. Vlahuță.

Muzeul mai deține colecții de tapiserii, mobilier de epocă și o secție de etnografie.

La intrarea în muzeu pot fi cumpărate pliante, broșuri, fotografii din muzeu dar și vederi cu Bârladul de altă dată. Am luat doi magneți de frigider cu Al. Ioan Cuza și Elena Cuza.

Nu veți lua nici mașina proprie, nici un alt mijloc de transport până la alt obiectiv important și surprinzător, Pavilionul Expozițional Marcel Guguianu, pavilion special construit pentru operele sale și dat spre vizitare în 2004.

Marcel Guguianu (fostul soț al cântăreții Viorica cortez Guguianu) s-a născut la Bârlad în 1922, decedat la București în 2012, fost elev al Liceului Codreanu, a urmat cursurile Școlii de arte cu prof. Cornel Medrea. Intră în UAP având expoziții în diverse orașe ale lumii. În 1972 participă și primește un premiu onorific la Bienala de Arte Veneția. Lucrările sale se află în diverse colecții particulare.

Muzeul din Bârlad, de construcție modernă, expune o parte din operele sale, majoritatea torsuri de femei, forme diafane, aflate în mișcare. Pe un panou stau scrise cuvintele sale: ”Niciodată nu întind mâna spre a cere, numai spre a oferi”.

Fotografiatul fiind interzis, voi anexa fotografii ale lucrărilor sale aflate în curtea muzeului.

La trecerea prin Bârlad nu ratați Muzeul Guguianu, cel care a lăsat un mare număr de sculpturi și busturi ale unor celebrități, amplasate în locuri publice din România, Canada, Danemarca, Olanda etc.

Al patrulea obiectiv cultural aflat pe traseul spre Iași, vis-a-vis de spitalul Elena Beldiman, este frumoasa Casă Roșie, sau Centrul Cultural Mihai Eminescu.

Marele poet a trecut prin Bârlad în perioada când era revizor școlar (probabil a pășit și prin Școala Codreanu). Instituția adăpostește o colecție impresionantă dedicată poetului și donată Centrului, de colecționarul Dr. C-tin Teodorescu care, timp de peste 40 ani a adunat tot ce a fost legat de marele poet: cărți, reviste, manuscrise, unele în original, altele fotocopii, obiecte ce i-au aparținut poetului, cum ar fi lada în care își ținea manuscrisele, medalii, vederi, opere ale unor artiști legate de Eminescu, acuarele, discuri cu muzică pe versurile sale, dar și ultima poză ce-l înfățișează pe poet.

Biblioteca deține peste 5.000 volume, majoritatea cu și despre Eminescu. Sălile sunt amenajate cu casete în care sunt expuse desene, stampe, cărți, reviste, publicații, tot ce definește a fi legat de Eminescu.

La intrare există o frumoasă tapiserie intitulată ”Luceafărul” de Cela Neamțu, la etaj o altă lucrate plastică a sculptorului Gh. Alupoaie, intitulată tot ”Luceafărul”. O altă sală este dedicată Veronicăi Micle, cu lucrări grafice ce reprezintă chipul acesteia.

În încăperea de la etaj sunt expuse peste 150 medalii și insigne, timbre și cărți poștale scoase de-a lungul timpului pentru a marca momente din viața poetului.

Centrul organizează expoziții, simpozioane, lansări de carte și alte evenimente culturale. Custodele, D-na Geta Modiga, o pasionată în domeniu și mare cunoscătoare a operelor eminesciene conduce personal vizitatorii și nu lasă niciun element fără explicațiile de rigoare. Nu te lasă să pleci nelămurit.

Casa Roșie este o clădire istorică în Bârlad, fostă reședință a directorului Școlii Normale ”Principele Ferdinand”. Construită în sec al XIX-lea, a avut diverse destinații, o perioadă lăsată în paragină și din 2010 amenajată ca muzeu pentru Fundația Dr. C-tin Teodorescu.

Aici, la Casa Roșie, în anul 2015 pentru întâlnirea cu colegii de Liceu, la împlinirea a 50 ani de la absolvire, conducerea muzeului a avut amabilitatea de a-mi oferi ocazia deschiderii unei expoziții de goblenuri, creații personale, începând de la idee și până la faza finală. Expoziția nu a fost cu tematică, dar solicitarea de a fi lăsată în custodie, timp de două luni, m-a bucurat.

Înainte de plecare, opriți un moment la statuia marelui poet, aflată în curtea Centrului Cultural, lucrare ce-i aparține sculptorului Marcel Guguianu, donată de acesta.

Nu se află pe traseul spre Iași, dar merită amintit iarăși Colegiul Național Gh. Roșca Codreanu, lăcaș de învățământ de excepție, unde mari personalități și-au ”ros coatele”

Înființat la 1846, prin donația tânărului boier Gh. Roșca Codreanu, școlit la Viena și decedat de tânăr tot la Viena, a funcționat sub diverse titulaturi și-n diverse locații, fiind al patrulea liceu din țară, după Liceul Sf. Sava București, Academia Mihăileană Iași și Frații Buzești Craiova. Clădirea actualului Liceu datează din 1886, iar din 1996, a fost declarat Colegiu Național. Aș aminti doar 5-6 nume ilustre din pleiade de stele școlite aici: Ac. Al. Fhilippide, scriitor Al Vlahuță, Critic literar Garabet Ibrăileanu, Critic literar George Călinescu, Domnitor Al. Ioan Cuza, Președinte Gh. Gh. Dej, Pianista Principesă Elena Bibescu (cea care l-a lansat pe George Enescu în salonul ei literar de la Paris), istoric Vasile Pârvan, Scriitor Ion Hobana (cel cu OZN-urile), Prof Dr. Panait Sârbu, Prof dr. Chiricuță (Clinica Cluj), Elena Farago (cea cu poezia Cuțu șchiop), pictorul N. Tonitza și multe, multe alte nume.

Fie-mi iertat, dar nu pot încheia reviewul, fără a aminti de faptul că orașul Bârlad a fost pur și simplu maltratat în perioada comunistă, pentru așa -zisa sistematizare, intrând cu buldozerul în centrul său istoric, desființând vestita stradă a Pescăriei, unde existau aevea, cele trei prăvălii ale lui Tache, Ianke și Cadât, făcute celebre de dramaturgul bârlădean Victor Ion Popa. Păcat, mare păcat! Există în schimb Teatrul care îi poartă numele, cu un frumos parc, cu alei, spații verzi și statui ale celebrităților bârlădene. Acest frumos ansamblu se află în drumul Dvs spre Iași.

Nu trebuie decât să opriți, pentru a vizita și descoperi orașul Bârlad, de care, sigur veți fi surprinși. Mulțumesc.

---

VIZUALIZĂRI: 2802 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI