Natură și spiritualitate – Mănăstirea Piatra Scrisă

TIPĂREȘTE

Un loc atât de expus și vizibil din autovehicul, dar totuși puțin cunoscut. Am citit despre acest lăcaș de cult acum câțiva ani când pregăteam vacanța în Clisura Dunării, dar distanța față de Orșova fiind apreciabilă (67 km) nu am ajuns până în acest punct.

Acces. Așa cum scriam biserica mănăstirii se află situată într-un loc foarte circulat, în comuna Armeniș (jud. Caraș-Severin), la circa 750 m distanță de la ieșirea din această localitate către Caransebeș, pe marginea DN 6 (E 70). Urcăm dinspre Băile Herculane de-a lungul culoarului Timiș-Cerna, depășim Pasul Domașnea (540 m) și ne îndreptăm spre Armeniș, având în dreapta Munții Țarcului, iar în stânga Munții Semenicului. Distanțele față de principalele orașe sunt: 50 km până la Băile Herculane, 25 km până la Caransebeș.

Mănăstirea Piatra Scrisă. Ajunși în dreptul popasului cu același nume („Piatra Scrisă”) parcăm autovehiculul pentru a face câțiva pași pe jos către biserica cu nume ciudat (pe partea cu râul există un spațiu de parcare mai mare). Atenție la trecerea de pietoni, e situată chiar într-o curbă a șoselei. La câțiva metri de podul de cale ferată care traversează râul Timiș, practic lipită de stâncă se află o mică bisericuță albă. Înaintăm pe marginea drumului european, pe lângă noi vâjâind în viteză autovehicule de diferite dimensiuni.

Oare ce înscrisuri săpate în piatră au dat numele acestui loc spiritual? Aveam să aflu că nu o inscripție a generat numele bisericii, ci icoana Sfintei Treimi, pictată direct pe stâncă lângă lăcașul de cult. O imagine care se pare că rezistă în timp de câteva sute de ani, fiind restaurată o dată la începutul secolului al XIX-lea de către un pictor din Caransebeș – deja abia se mai poate observa. Denumirea de Stânca Sfintei Treimi apare prima data pe un material cartografic întocmit de austrieci la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Alte dovezi documentare mai vechi nu s-au păstrat, doar o sumedenie de legende întregesc aura de mister din jurul acestui loc. În perioada interbelică un credincios cu stare din zonă construiește o capelă de doar câțiva metri cocoțată pe stâncă. Autoritățile religioase ale vremii contribuie cu o casă pentru călugări și o clopotniță – se naște astfel Schitul Piatra Scrisă.

Urcăm câteva trepte până la bisericuță, nu este nici țipenie de om acolo, ușa masivă e deschisă, interiorul e supravegheat prin intermediul unui sistem video. Capela a fost restaurată în anii 90 astfel că interiorul, debordant de simplu, fără picturi pe pereți are un efect liniștitor. Stânca formează unul din pereți, acolo se mai văd urmele vagi ale icoanei, un pic de culoare... Într-un colț, pe o bucată de tencuială se mai văd numele unor binefăcători. Totul în jur este numai piatră și lemn.

După câteva minute coborâm spre chiliile monahilor de altădată, la parter se află un magazin bisericesc. Pe o mică platformă se află un mic foișor de lemn cu băncuțe și lumânărarul. Pe stânca de lângă scări se află o reproducere a icoanei din biserică. La câteva sute de metri distanță, pe un tăpșan, a răsărit varianta mare și modernă a mănăstirii – nu am mers până acolo.

Popasul s-a încheiat în 30 de minute, dar au fost minute utilizate cu folos. Am vizitat un loc special, un lăcaș legat indisolubil de piatră, o biserică simplă, dar de mare efect. Nu ezitați să opriți câteva minute în acest punct pentru o clipă de odihnă fizică și spirituală.

---

VIZUALIZĂRI: 2009 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI