În Munții Piatra Craiului. Viață de turist în blugi

@vladix18: Bună cafea am băut acum! Printre râsete, de era să mă și înec!

Cred c-a fost cea mai bună apă băută de voi ever!

Care va fi următorul traseu montan?

@Zoazore: Mă bucur pentru dimineața frumoasă pe care o ai şi cu ajutorul meu. Următorul traseu? Poate pe sus, pe la Lacul Bolboci? Chiar nu ştiu încă.

@vladix18: Să te echipezi tot așa, profesional!

Mi-a fost dor de scrierile tale la care-s abonată!

@Zoazore: Tot aşa, normal. ????????

Sărut mâinile!

Un salut de la alt calarasean.

Mai exista refugiul Diana? Acum vreo 35 de ani, cand am umblat cu cortul pe acolo, avea si un cantec.

Pentru mine Piatra Craiului reprezinta cei mai frumosi munti in care am urcat. Acum sunt ceva mai batran si prefer zonele mai accesibile.

Excursii frumoase in continuare.

@vladix18: Am stiut eu de ce am pus alarma sa sune atunci cand apare un articol scris de@vladix18! Ea a sunat, saraca, dar eu nu eram acasa. Asa ca acum cand am deschis laptopul, am dat drumul la caini si m-am apucat de citit.

Ca si Zana Zbanghie, am ras si eu pe saturate, cred ca mai mult ca ea, pentru ca mi-am adus aminte de o peripetie petrecuta cu putin timp in urma (in mai 1989). Am fost invitati de niste prieteni la o nunta in Zarnesti, iar a doua zi dupa nunta, pentru ca ne mancau talpile dupa o noapte de joc si dans la nunta am hotarat sa urcam pana la cabana Curmatura. Am plecat din zona garii, pe jos, evident, am traversat centrul unde era o sarbatoare, ceva de genul Junii Brasovului, dar pentru ca aveam treaba, am mers mai departe

Am urcat prin prapastiile Zarnestiului, apoi pe poteca marcata spre cabana. La un moment dat era o portine pe marginea muntelui, prea ingusta, pe care am trecut doar barbatii, pentru ca femeile au zis ca ele sunt mai late decat poteca si nu au loc. Nici balustrada improvizata de mine dintr-o franghie nu le-a convins sa traversese pe acolo, asa ca au preferat sa se intoarca, sa coboare in vale si sa-si continue drumul pe acolo, in nadejdea ca vor gasi un loc pe unde sa urce la loc in poteca.

Bucuria lor nu a durat prea mult pentru ca au intalnit o turma de oi, bine pazita de niste caini care nu stiau ca doamnele aveau aprobare sa treaca pe acolo. Le-au explicat, pe limba lor, ca drumul lor este pe sus, pe poteca, iar pentru ca nu prea intelegeau de vorba (ma rog, latrat) buna, au hotarat sa le conduca spre poteca. Noroc ca au aparut ciobanii care le-au asigurat integritatea si le-au spus ca sunt in siguranta.

Acum ele ar fi preferat sa ne astepte acolo sa ne intoarcem de la cabana. Dar cumnata mea si-a adus aminte ca banii, dar mai ales tigarile sunt la noi, asa ca au trebuit sa urce si sa reintregim familiile, evident cu regret pe care ni l-au impartasit. Oricum, la un moment dat, cand cainii le-au salutat pentru plecare, au iutit pasul si a trebuit sa cam alergam sa le pridem din urma.

Dupa aceea ne-am continuat drumul pana la Curmatura, iar de acolo acasa, pe seara.

Numai bine si calatorii placute!

@Radu Tudoran: Salut consătene. ???? Există. Chiar am citit din curiozitate de Refugiul Diana. Locul e plin de peripeții. Zi bună!

@liviu49: Frumoase amintiri, într-adevăr. Cu astea rămânem in fond si la urma urmei. Zona este superbă şi chiar ne-am propus, echipați adecvat, să mai venim prin munții ăştia. Sunt atătea de umblat. Toate bune!

@Zoazore: Zana zbanghie fu mai vrednica decat mine si lansa primul ecou. Nu stiu ce e cu @mishu, ca de regula primul vot si primul ecou erau ale ei. Ori am pus-o pe ganduri si se gandeste sa ajunga si ea pe munte. Si pentru ca ai zis ceva de apa buna, eu pot spune de ceai fierbinte foarte bun. Cei care sunt obisnuiti cu muntele stiu despre ce vorbesc.

In continuarea ecoului meu anterior va pot spune ca dupa plimbarea aventuroasa pe poteca, dar mai pe vale de poteca, am ajuns si la cabana Curmatura, unde eu nu mai fusesem pana atunci. Cum nu prea luasem apa la noi, ne palise o sete de nu aveam unde dormi. Ca sa ne potolim setea eu am comandat cate un ceai fierbite cu rom si o felie de lamaie pe marginea canii. Nu va speriati ca nu era vorba de bitter sau altceva care se bea cu lamaie. Ceai adevarat! Ceilalti, imediat m-au laudat cu epitete de genul nebun, handicapat si alte sinonime. Noi morti de cald sa bem ceai fierbinte! Cabanierul, care ne luase comanda, a zambit si mi-a luat apararrea, afirmand ca pe caldura la munte cea mai racoritoare bautura este ceaiul fierbinte cu rom, nu romul cu ceai cum ar fi unii tentati. Atunci i-a picat fisa sotiei, care si-a amintit ca intr-un concediu la Sinaia, in vara anului 1973, la cabana Padina, unde am mancat, in loc de un pepsi rece, i-am oferit ceai fierbinte cu rom. Se mai intampla sa-mi dea si mie dreptate nefasta!

Deci, cei care urcati pe munte fara apa la voi, racoriti-va cu un ceai fierbinte, sau mancat, fara paine o ciorba fierbinte.

Pana atunci numai bine si calatorii placute!

@liviu49: Nu am ştiut de ceaiul cu rom. Chiar o să iau in considerare sfatul de a bea ceva cald după un efort prelungit, în cazul nostru urcatul pe munte. Sigur o să-mi iau într-un termos prețiosul lichid. Şi zici că nu-i mai bună berea? ????

@vladix18: Poate o să ne întâlnim cândva. Mulțumesc!

Mişhu unde umbli? ????

@vladix18: Vine ea! Nu ratează asemenea frumușață de munte! Puțintică răbdare!

@vladix18: Foarte tare!

Facem parte din aceeași generație... de blugi.

Eu, ca un plus sunt și fumătoare. Cu toate astea, îmi place să fac mișcare, să urc nițel, să mă opintesc.

Am făcut câteva drumeții dar nu am povestit, nu mă pricep eu la descrieri de cărări obosite, poteci ciobănești, stânci spintecate. Tu ai povestit super, parcă ai descris o excursie făcută de mine, parcă tu erai eu

Eu ca eu, dar soțul meu râde și de bicicliștii pe care îi depășește cu mașinaZice că sunt tăntălai care-și obosesc mușchii aiurea.

Vacanțe frumoase și amuzante îți doresc!

@liviu49:

nu pot spune chiar ca si-a pierdut indemanarea insa in we familia e prioritara, am avut ceva actiuni azi si mai am si maine si ca sa fie tacam complet e si intepenita de mijloc asa ca sta cu tableta in pat, dar imi revin si o iau iar la pas ????Cat despre ceai cu rom, mi se pare cel mai bun ceai posibil si-mi aduce aminte de copilarie.

@vladix18: Azi umblu cu taxiul, ia baiatul, mergi si ia si fata de la scoala, apoi actiune Palatul Copiilor, apoi vine si ne recupereaza cel mare mergem la Mall unde mi-am facut un cadou cu plata in rate ????, si pe masura ce trecea ziua eu intepeneam de mijloc si mai tare, asa ca acum stau cuminte ca maine am alte actiuni. Dar sunt cu ochii pe voi, si daca m-as putea clona, in mod sigur clona mea nu s-ar desparti de voi nici o clipa, as degreva-o de oricare alte sarcini. Citind articolul m-am gandit ca si eu sunt o alpinista desavarsita, cu blugi si adidasi plati ????.

Ca sa vedeti cat de iscusita sunt o sa ma dau in vileag ca sa aveti de ce rade. In urma cu vreo 30 de ani stabilim cu niste prieteni care erau ghizi de munte sa urcam pe munte spre Cruce pe Valea Seaca sau Valea Alba. Ce m-am gandit eu? Deci daca mergem pe o vale inseamna ca nu este cine stie ce, probabil baietii s-au gandit la noi fetele si au ales ceva mai usor ????, alegerea final a fost Valea Alba. Cei care cunosc zona stiu despre ce este vorba, asa ca in final am ajuns sa mergem legati in coarda pentru ca la sfarsit de mai am mai dat de zapada si una dintre fete a alunecat niste zeci de metri, ca am urcat numai eu stiu cum, insa frica de a nu cadea ceilalti peste mine ci mai degraba eu peste ei m-a facut sa fiu printre primii si toata povestea.

Am zis ca in viata mea nu am sa mai fac un asemenea traseu si nu am mai facut. Este bine ca totul s-a terminat cu bine, dar e la fel de bine sa-ti cunosti limitele si daca limitele mele inseamna doar traseu de bebelusi cum a scris @krisstinna intr-un ecou citit de curand asta e.

Ma bucur insa pentru toti cei care merg pe munte asa cum trebuie si pentru care muntele reprezinta o foarte mare dragiste.

Hai ca m-am cam lungit cu vorba insa ma simt starnita ????, felicitari, votat cu mare drag.

@mishu: Daca mai aveti episoade din serialul Petrosani promit ca nu ratez nici-unul. Uite fac si o exceptie daca e vorba de vre-un restaurant din zona. Sunt dispus sa citesc orice din acea zona!

La chestia cu intepeneal de mijloc va rog sa nu ii faceti concurenta sotiei, ca daca aude ca se plange si altcineva, ia foc. Ea crede ca nu mai are voie si altcineva sa pateasca la fel.

Daca cititi ecoul adresat lui @vladix18, putin mai sus veti afla patania sotiei si a cumnatei care au luat-o prin vale spre Curmatura. La indemnul cainilor de la o turma de oi au urcat unde nu au vrut sa mearga de la inceput si i-au spus iepurelui: da-te la o parte, puturosule! . Si asta in conditiile cand sotia avea niste adidasi noi-nouti, care i-au facut bataturi la calcaie, iar cumnata se plangea de dureri de spate, dar toate au trecut cand au fost indemnate de caini sa ajunga in poteca marcata.

De ceaiul fierbinte cu rom am aflat si eu in iulie 1968, cand pe o caldura de murea camila la umbra, coborand de la Piatra Arsa in tabara la Sinaia, unde eram in practica de santier, Morti de sete am oprit la cabana Schiori, care era peste gard de tabara. I-am cerut lui nea Muller, cabanierul sa ne dea niste pepsi rece, de la ghiata. Surprins, ne-a intrebat ce vrem sa facem cu el. Sa-l bem ca suntem morti de sete, am raspuns noi. Si ne-a adus cate o cana cu ceai fierbinte cu rom si ne-a pus sa-l bem. Evident ca nu l-am crezut intreg la minte. Ne-a tinut o scurta teorie si pentru ca avea de gand sa ne aduca pepsi rece am baut ceaiul. Si bine am facut! Dupa cateva minute de traspiratie ne-a racorit, dar o racoreala foarte placuta. De atunci folosesc reteta lui nea Muller si mi-a prins bine mereu.

Dar cred ca ajunge cu amintirile, ca daca mai astern pe hartie ma apuca dimineata.

Numai bine si calatorii placute!

@liviu49: Binenteles ca am citit ecoul respectv, si m-am amuzat. Imi pare rau ca taman acum cand am reusit sa va starnesc am incheiat zona, cel putin pe moment. Insa dupa cum vedeti sunt o multime de lucruri frumoase care se intampla pe aici iar ecourile postate vin precum niste minunate completari.

@mishu:

@krisstinna: Tu eşti fumătoare, iar eu băutor de ceai, pardon, de bere. Rece. Cât despre sotul tău, o să-l corupem noi cumva. Prin scrierile de pe aici poate o să-i facem chef de mişcare. Am văzut biciclişti foarte mulți pe trasee montane. Multumesc!

@mishu: Câtă prietenie legată de ceai! O să vă trimit din rezerva mea de stat. ????????

@mishu: Accept şi clona ta. ???? Atâta timp cât cât descrie cu umor drumețiile montane, da poftim. Îi dorim şi ei să nu o mai doară spatele, la fel şi originalei.

Cu coarda? Am o frică de înălțimi cum nici nu îti imaginezi. Mulțumesc!