ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 11.11.2016
Avatar traian.leuca
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Ploiești
ÎNSCRIS: 06.03.12
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
SEP-2016
DURATA: 1 zile
prieteni
PREŢ: 5 lei
FĂRĂ transport
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
90.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Abația Cisterciană Cârța [Cârța]

ADNOTĂRI RUBRICĂ: ro.wikipedia.org/wiki/Aba ... C%C3%A2r%C8%9Ba http://www.comunacarta.ro/despre-comuna/turism

Unicat în România - Abaţia Cisterciană din Cârţa

TIPĂREȘTE

În drumurile mele spre vest şi prin ţară am trecut de nenumărate ori pe lângă satul Cârţa şi deşi ştiam, graţie review-urilor de pe AFA, că aici se află o interesantă Abaţie Cisterciană am amânat mereu o vizită aici. Anul acesta am făcut încă odată traseul Transfăgărăşean-Transalpina şi având mai mult timp la dispoziţie am ajuns şi la acest interesant obiectiv turistic din judeţul Sibiu, care m-a impresionat prin istoria sa bogată. O impresie deosebită mi-a făcut şi satul Cârţa cu casele sale frumoase, stăzi curate şi ordonate, şanţuri betonate şi străjuite de râuri de flori.

A fost destul de uşor să vizitez ansamblul fostei mănăstiri cisterciene, aflat la aproximativ 2 km din drumul european E68. Partea grea a fost când a trebuit să postez propriile impresii. Cele scrise anterior de colegii de site erau atât de complete, încât cu greu se mai putea veni cu alte noutăţi. M-am decis când am citit ecoul lui Dragoş, în care arăta că în 2014, la un an după restaurare, în incinta obiectivului nu erau panouri informative. De pe aceste panouri am cules unele informaţii care, alături de impresiile personale, sper să vă fie de folos într-o eventuală vizită la Cârţa.

Vizita noastră a început cu parcarea maşinii în faţa abaţiei (mănăstirii) cisterciene, lângă un mic părculeţ plin de verdeaţă şi flori. Ne-am îndreptat apoi spre poarta de intrare în curtea obiectivului. Aceasta era închisă, însă un mic afiş ne indica să ne adresăm la o altă intrare aflată cam în spatele mănăstirii, la nr. 110. Aici ne-a întâmpinat o doamnă între două vârste, am plătit cei 5 lei pentru intrare şi ne-a sugerat ca pe lângă ansamblul mănăstiresc să vizităm şi ”Casa Învăţătorului” , o casă tipic săsească, în care acum se află un mic muzeu etnografic şi un centru de informaţii turistice.

Pe lângă obiectele de muzeu vizitate – costume populare, vase, instrumente muzicale, monede aici am aflat lucruri interesante despre aşezarea primilor colonişti germani, cunoscuţi astăzi sub denumirea de saşi, în Transilvania. Aceştia au poposit pe aceste meleaguri la jumătatea secolului al XII-lea, sub domnia regelui Geza al-II-lea, li s-au dat teritorii, le-au fost asigurate privilegii economice şi politice. În afară de faptul că aceşti colonişti asigurau paza şi apărarea graniţelor de nord şi sud, ei aveau experienţă în diferite meserii şi agricultură, erau oameni harnici şi de-a lungul timpului au contribuit substanţial la dezvoltarea economică şi culturală a regiunii.

Regele Andrei al-II-lea ”prin „hrisovul de aur”, a confirmat privilegiile saşilor. Prin acest document li s-au acordat şi statutul de „naţiune politică unitară”, mai întâi în zona Sibiului, apoi s-au extins şi în teritoriile învecinate, Mediaş, Braşov, Ţara Bârsei etc. Cam în acest timp s-au stabilit şi călugării cistercieni, mai întâi la Igriş, Timiş şi apoi la Cârţa. La rândul lor şi aceşti călugări ”ciudaţi” ( călugări ţărani) au avut influenţe benefice în Transilvania; harnici, muncind din zori până în seară sub deviza ”Ora et labora” (”Roagă-te şi munceşte”), pricepuţi în morărit, fierărie, construcţii din piatră, cultivarea viţei de vie etc.

De la muzeu ne-am continuat vizita prin grădina mănăstirii, unde în partea de nord se află piatra de mormânt a lui Franz Pindur (1864-1904), un pictor şi grafician sas născut în zonă, autor a numeroase picturi şi gravuri ale ruinelor mănăstirii. Tot în partea nordică am ajuns la ruinele unor încăperi ale fostei mănăstiri, sala capitulară, biblioteca şi dormitorul comun. Aici se observă cu precădere îmbinarea unică de stiluri, ferestre gotice încorporate în arcadă romanică.

Intrăm în curtea mănăstirii, într-un decor verde presărat cu flori şi observăm în stânga Casa Parohială, probabil cea mai veche clădire locuită din Transilvania. Aici a fost cândva cantina vechii mănăstiri cisterniene. La începutul secolului IXX a locuit în aceasta casă un poet sas (biografia poate fi citită la centrul de informaţii de la muzeu), Victor Kastner. Tatăl său a fost paroh, iar locul său de joacă a fost printre ruinele acestei mănăstiri. În scrierile sale aminteşte des de frumoşii ani ai copilăriei petrecuţi aici. În faţa casei parohiale curge un mic pârâu cu apă curată, unde o veche moară cu trei ciocănele funcţionează şi astăzi.

Pe peretele de nord al mănăstirii se observă o firidă sau cea mai rămas din ea, care la prima vedere nu spune nimic dacă nu ar fi în faţa ei un panou informativ în limbile română, germană, franceză şi engleză. Conform tradiţiei, aici le era permis accesul doar călugărilor ştiutori de carte, iar în firidă se păstrau cărţile, ce erau citite pe un culoar în timpul zilei.

Pe final ajungem şi la locul de intrare în fosta biserică cisterciană pe o alee îngrijită străjuită de flori superbe. Înainte de a intra prin arcada naosului fostei basilice, admirăm arhitectura gotică a faţadei, apoi ne urcăm în Turnul-clopotniţă, de unde avem imagini panoramice frumoase asupra împrejurimilor. În naosul mare al fostei biserici cisterniene, care acum seamănă cu o curte interioară din cauza dărâmării acoperişului, se află mormintele, frumos îngrijite şi pline de flori, ale soldaţilor germani cazuţi în primul război mondial, iar pe porticul sudic statuia soldatului Roland, simbol al dreptăţii şi a justiţiei.

Prin parte estică a fostului naos se intră în Biserica Evanghelică , locul în care se ţin slujbele duminicale pentru mica comunitate de neoprotestanți din sat.Este un lăcaş simplu, cu un altar baroc, o orgă mare, veche de peste 200 de ani şi băncuţe de lemn pentru enoriaşi. La partea superioară a altarului se afla statuia lui Iisus Hristos jertfit pe cruce, străjuit în partea de jos de statuile sfinţilor Petru şi Pavel. În partea stângă se află o placă comemorativă a eroilor satului căzuţi în război. Pentru că mulţi dintre ei aveau nume asemănătoare, s-a trecut la sfârşit şi numărul de la casă. :)

Ieşirea din curtea mănăstirii s-a făcut tot prin partea din spate, prilej de a consuma ceva la terasa restaurantului de lângă muzeu.

Mănăstirea din Cârţa are şi o legendă care scoate în evidenţă lupta universală dintre bine şi rău, dintre Dumnezeu (acum prin călugării cistercieni) şi Diavol.

Se spune că Diavolul nu a prvit cu ochi buni construcţia mănăstirii şi astfel a fost cuprins de mânie și invidie. Aşa că a intrat în competiţie cu cistercienii şi a început şi el construcţia unei clădiri asemănătoare pe malul celălalt al Oltului. Numai că el nu a înălţat construcţia spre cer, spre lumină şi adevăr, ci spre adâncurile pământului, în întuneric şi minciună, acolo unde îi este locul Călugării și Diavolul lucrau de zor, zi lumină, fiecare pentru a avea edificiul mai impunător, care să atragă mai mulți credincioși.

Tot sfătuindu-se și rugându-se, călugării au avut într-o zi o idee interesantă cu care sperau să împiedice lucrarea Diavolului. Într-o noapte s-au unit toţi și au construit un baraj pe Olt, astfel încât au inundat toată groapa în care Diavolul își construia mănăstirea. Și așa a rămas mănăstirea cistercienilor singura din zonă, solidă și impunătoare ca o catedrală, de veghe secole de-a rândul, până în zilele noastre.

Această legendă explică existența în apropiere a unei mlaștini, despre care sătenii spun că ar fi fără fund pentru că s-ar afla pe locul mănăstirii pe care a săpat-o diavolul în pământ. Tot în acea mlaștină se spune că se aud bătând clopotele care au fost furate de tătari și aruncate în adâncuri.

Vacanţe cât mai frumoase!


---
Trimis de traian.leuca in 11.11.16 15:05:24
Validat / Publicat: 11.11.16 15:55:17
VIZUALIZĂRI: 1860INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în ROMÂNIA.
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (traian.leuca); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 77800 PMA (din 64 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
Articol de elită, apreciat de suficienţi votanţi pentru a-i fi alocat, automat, ZUPERBONUSUL (în valoare de 20000 PMA).

ECOURI la acest articol

12 ecouri scrise, până acum

costy69 [11.11.16 22:11:20] »

@traian. leuca: Anul acesta am vizitat și noi Abația Cisterciană de la Cârța, un obiectiv turistic care nouă ne-a plăcut foarte mult. Am ajuns într-o zi de duminică când slujba era în plină desfășurare. Din această cauză nu am putut vizita turnul clopotniță, dar am văzut cum se desfășoară slujba aici. De asemenea, am văzut câteva persoane îmbrăcate în straie tradiționale săsești.

Numai bine și călătorii frumoase!

mprofeanu [12.11.16 14:41:21] »

@traian. leuca: Când văd pozele și nu aș cunoaște ce ai scris aș spune că este o locație din afara țării noastre. Verde crud, gazon bine întreținut, flori deosebite și îngrijite, alei de piatră la fel, totul impecabil...

Prima poză m-a lăsat mască, șoseaua cu șanțuri curățate, cu flori, ce minunăție!

Să vezi drumul nou dintre Pitești și Câmpulung Muscel realizat de curând cu șanțuri pe lângă care cresc bălării cât omul. Se vede că este pământul mănos, poate de aceea vor să facă reclamă...

Scuză-mă că mi-am spus oful tocmai la acest review minunat!

traian.leuca CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [12.11.16 15:09:41] »

@costy69: Ştiu că aţi fost înaintea mea şi v-am citit cu plăcere reviewul. Şi mie mi-a plăcut Abaţia Cisterciană de la Cârţa.

Aceleaşi gânduri bune!

traian.leuca CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [12.11.16 15:41:35] »

@mprofeanu: Apropo de "o locație din afara țării noastre"şi "bălării cât omul"...

Nu trebuie să ai un spirit de obsevaţie deosebit, să constaţi, imediat ce treci graniţa de vest, că pe lângă şanţuri nu sunt atâtea bălării ca la noi şi nici atâta mizerie. Şi cu cât mergi mai spre vest, cu atât este mai curat şi mai ordonat.

În vară fiind în Tirol, Austria am urcat cu maşina pe nişte drumuri mai izolate din munţii de pe Valea Zillertal şi am rămas uimit, când am întâlnit muncitori cosind iarbă şi măturând şanţurile în nişte locuri situate departe de orice aşezare omenească.

calatorul [13.11.16 18:19:05] »

@traian. leuca: Un loc interesant, care merita vazut si desigur mai bine intretinut si promovat, cum se intampla, iata, aici si acum.

diana2015 [13.11.16 21:33:56] »

Frumos

Chiar am așteptat un articol detaliat scris de dumneavoastră, frumos și bine structurat.

Am votat cu tot dragul pentru că atunci când citesc mă văd efectiv în acele locuri. Cine știe, când voi putea să ajung pe acolo să știu cât de cât ce pot vizita

Aștept continuarea

traian.leuca CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [14.11.16 10:54:53] »

@calatorul, @diana 2015: La primul drum pe care-l veţi face de la Braşov spre Sibiu, nu ezitaţi să beţi o cafea la terasa restaurantului din complexul cistercian Cârţa. Vă mulţumesc pentru vizită!

tata123 [14.11.16 11:03:56] »

@traian. leuca: Abația cisterciană de la Cârța este un monument important pentru arhitectura europeană, deschizător de drumuri în trecerea de la romanic la gotic pe teritoriul transilvănean. limită estică a acestui ordin religios. Călugării cistercieni au deținut multe moșii în Transilvania, dar se pare că nu erau atât de austeri în ceea ce privește hrana și „distracțiile” zilnice.

Cealaltă mănăstire cisterciană atestată pe actualul teritoriu românesc, cea de la Igriș (Egres), a fost sprijinită masiv de regii maghiari. Vicisitudinile timpurilor au pus la pământ această așezare cisterciană. În ultimii ani au fost descoperite ruinele mănăstirii și se efectuează cercetări arheologice, cu sprijin internațional (adevarul.ro/locale/timiso ... b32b/index.html).

calatorul [14.11.16 14:06:11] »

@traian. leuca: Multumesc pentru sfaturi, asa voi face, negresit, la prima ocazie.

PS eu am vazut echipe care ingrijeau drumurile si zonele alaturate nu doar in Austria, ci si in Slovenia, fosta tara comunista a Iugoslaviei dar, deh, mai aproape de vest si de civilitate, din pacate, decat noi sarmanii.

traian.leuca CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [14.11.16 23:08:49] »

@tata123:

„distracțiile” zilnice.
Se pare că aceste "distracţii", încurajate de consumul de vin, au dus la închiderea mănăstirii de către Matei Corvin la sfârşitul secolului al-XV-lea, deşi unele surse mai vorbesc şi de intrigile franciscanilor sau "plângerile" sătenilor.

Interesant articolul din Adevărul de Timişoara! Nu ştiam că regele Andrei al-II-lea a fost înmormântat la fosta mănăstire cisterciană de la Igriş.

mishu [17.11.16 08:48:53] »

@traian. leuca: Sunt de acord cu ce spune @mprofeanu, ma uitam la poze si nu-mi venea sa cred ca este vorba de un loc din Romania. Si inca o data aflam ca "Omul sfinteste locul", se poate si asa.

Daca articolul mi-a facut o idee asupra acestui loc, pozele par desprinse din reclame.

Am retinut locul si trebuie neaparat sa ajung si eu acolo.

Felicitari, votat cu mare placere.

traian.leuca CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [18.11.16 20:46:38] »

@mishu: Din păcate sunt mult prea puţine astfel de locuri în România unde se vede mâna de gospodar.

Mulţumesc pentru vizită şi apreciere!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
calatorul, costy69, diana2015, mishu, mprofeanu, tata123
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată

Website Security Test
pagină generată în 0.152726888657 sec
ecranul dvs: 1 x 1