Sultanahmet Meydani. Locul unde s-au scris pagini de istorie timp de 17 secole.

TIPĂREȘTE

Vechiul Byzantion, rebotezat Constantinopol si transformat în Istanbul a impresionat întotdeauna prin măreția și opulenta sa. În aceste locuri s-au întrepătruns puterni opc elementele de cultură occidentale si orientale, creștine și musulmane. Timpul și-a pus amprenta pe marile vestigii, dar acestea au păstrat farmecul care atrage anual sute de mii de vizitatori.

Atentatele de la începutul anului de lângă Moscheea Albastra au înăsprit măsurile de securitate de la principalele obiective din Piața Sultanahmet. Polițiști te verifică la tot pasul cu palete-detectoare, însă teama plutește în aer. Am decis să înfrunt pericolul pentru a nu da satisfacție unor indivizi care n-au nici un Dumnezeu.

Turul a început după ce am coborât din stația tramvaiului T1 (Sultanahmet). Imediat, în spatele statiei, ochii cad asupra Moscheii Firuz Aga, un minunat exemplu de arhitectura din secolul al 15-lea. În spatele Moscheii pașii te poartă prin MEYDAN, numele Otoman pentru HIPODROMUL bizantin. Acesta a fost scena festivalurilor bizantine, curse de care, revolte si răscoale sângeroase, procesiuni de circumcizie în epoca otomană si multe alte manifestări tradiționale. De asemenea, aici au izbucnit toate revoltele ienicerilor. Dar cum a apărut HIPODROMUL în istorie? În anul 203 dHr, împăratul Septimiu Sever încearcă să refacă fostul Byzantion prin construirea unui Hipodrom pe aceste locuri, însă acest lucru rămâne neterminat la moartea sa. Mai târziu, în anul 325 dHr, Constantin cel Mare a finalizat lucrarea care avea 480 metri lungime, 118 metri lățime si tribune care adăposteau 100.000 de spectatori. Statuile decorative au fost deteriorate sau distruse în timpul diferitelor ocupații străine. Cele trei coloane existente in zilele noastre au fost descoperite de către otomani in ruinele Hipodromului.

La intrarea in Piața Sultanahmet se află Fântâna Germana, un cadou de la kaiserul Wilhelm al II-lea pentru sultanul Abdulmecid al II-lea la începutul anului 1900. Dincolo de fântână pașii te poartă către cele trei coloane rămase din fostul Hipodrom. Coloana Egipteană, Obeliscul lui Tutmes al III-lea (Dikilitas), a fost adusă din Templul de la Luxor, în anul 390 dHr, si instalat in prezenta împăratului Theodosius I. Obeliscul are 30 metri înălțime și hieroglife sculptate pe toate laturile. Coloana Șarpelui (Yilanli Burma Sutun), adusă de la Templul zeului Apollo din Delphi, Grecia, de către Constantin cel Mare în anul 326 dHr. Cei trei șerpi auriti au sprijinit initial o căldare de bronz. Singurul cap rămas se găsește astăzi la Muzeul Arheologic din Istanbul. Columna lui Constantin; se spune că împăratul Constantin al VII-lea a ridicat această coloană din cărămidă, acoperită cu plăci de cupru si bronz. În perioada ocupației latine (1204-1261), plăcile au fost îndepărtate si topite pentru emiterea de monezi. Tot atunci s-au luat drept pradă de război grupul statuar al celor patru cai din aur de venețienii conduși de dogele Enrico Dandalo. Prada a fost dusă la Catedrala San Marco din Veneția (unde se găsește astăzi). La capătul sudic, cu vedere spre mare, se ridică o serie de bolti (turnuri),masive, construite initial ca ziduri de apărare. Sunt așa numitele structuri ,,Sphendane" alcătuite din 25 de arce (coridoare de susținere). Nu sunt deschise pentru vizitare deoarece nu prezintă siguranță.

Cele mai importante monumente din Istanbul, Hagia Sofia, Moscheea Albastra, Muzeul de Artă Islamica si Basilică Cisterna se află în jurul HIPODROMULUI.

În spatele Hagiei Sofia este ridicat cel mai pretențios palat din lume, TOPKAPI SARAYI, fosta reședință a sultanilor otomani timp de aproape 400 de ani (1465-1856). Palatul se înalță pe locul numit Sarayburnu, în sudul peninsulei, pe ruinele fostei Acropole Bizantine, o zonă cu vedere la Cornul de Aur, Bosfor si Marea Marmara.

Palatul a fost construit din porunca sultanului Mohammed II-lea Cuceritorul intre anii 1459-1465, si a servit ca reședință pentru 25 de sultani: Mohammed al II-lea Cuceritorul (1451-1481); Baiazid al II-lea (1481-1512); Selim I (1512-1520); Suleyman Magnificul (1520-1566); Selim al II-lea (1566-1574); Murad al III-lea (1574-1595); Mohammed al III-lea (1595-1603); Ahmed I (1603-1617); Mustafa I (1617-1618 si 1622-1623); Osman I (1618-1622); Murad al IV-lea (1623-1640); Ibrahim I (1640-1648); Mohammed al IV-lea (1648-1687); Suleyman al II-lea (1687-1691); Ahmed al II-lea (1691-1695); Mustafa al II-lea (1695-1703); Ahmed al III-lea (1703-1730); Mahmud I (1730-1754); Osman al III-lea (1754-1757); Mustafa al III-lea (1757-1774); Abdul Hamid I (1774-1789); Selim al III-lea (1789-1807); Mustafa al IV-lea (1807-1808); Mahmud al II-lea (1808-1839); Abdulmecid I (1839-1861). În anul 1856, sultanul Abdulmecid I a mutat reședința Imperiala în Palatul Dolmabahce.

PALATUL TOPKAPI sau ,,Poarta cu Tunuri" (în lb. turca) se întinde pe o suprafață de aproximativ 700.000 mp care conține mai multe clădiri împărțite în patru curți. În timpul vizitării palatului, la unele clădiri accesul era interzis (motiv de renovare), iar la altele nu era permis fotografierea sau filmarea. Taxa de vizită: 25 euro/75 TL).

Prima Curte cuprinde zidurile exterioare ale Complexului si clădirile din ansamblul lor. Accesul se face prin Poarta Imperiala (Bab-i Humayun), în trecut această conducea spre așa zisa ,,Curte a Ienicerilor". Întâlnim în cale numeroase fântâni, la dreapta sunt fostele grajduri imperiale, iar la stânga Hagia Irene. Biserica, cu hramul Sfintei Paci, a fost construita înainte de Hagia Sofia si renovata în secolul al IV-lea de către împăratul Constantin cel Mare. Un exemplu arhitectonic intermediar între basilică si tipul de biserica greceasca cu cruce. Lăcașul se vizitează după circuitul prin Topkapi dacă este deschis. Am avut ghinion să fie închisă din păcate.

Poarta cu cele două turnuri, Poarta Salutului (Bab-us Selam), asigura acces către a Doua Curte. Aceasta cuprinde Sala Divanului (aici erau dezbătute problemele interne ale imperiului; se adunau dregătorii în prezenta Marelui Vizir; erau primiti ambasadorii străini); Bucătăriile Imperiale cu imensele coșuri (peste 100 de bucătari și ajutoarele lor preparau zilnic felurile de mâncare pentru aproximativ 4000 de suflete); Camerele grajdarilor si ale îngrijitorilor; Turnul Justiției (Adalet Kulesi), poziționat între Sala Divanului si Harem, cea mai înaltă structura din Palat si simbolizează vigilenta sultanilor împotriva nedreptăților.

Poarta Fericirii, Babusseade, asigura legătură între a Doua Curte si a Treia Curte. Aceasta adaposteste clădirea Tezaurului si celebrul Harem. Tezaurul sau Pavilionul Trezoreriei datează din secolul al 17-lea si detine tronul de aur folosit la ascensiunea sultanilor; tronul din fildeș si sidef al sultanului Murat al IV-lea; un diamant de 85 karate (Kasikvi Elmasi), al cincilea ca mărime din lume; smaralde si alte bijuterii prețioase. La Salonul Armelor este interzis foto și filmarea. Nu am înțeles de ce. Aici sunt expuse arme si armuri din perioada otomană, dar și mai vechi din epocile omeyazilor, abbasizilor si mamelucilor. De asemenea, se pot admira arme capturate in timpul campaniilor militare din sudul si centrul Europei. La loc de cinste sta sabia lui Ștefan cel Mare. Separat, cu taxa speciala (15 euro/45 TL), se vizitează Hazineagalori Kogusu, colecția de artă și miniaturi turcesti si persane, peste 10.000 de lucrări caligrafice. La ultimul etaj sunt expuse portrete ale sultanilor si albumul de picturi native ale lui Mehmet Siyahkalem care se crede că reflectă credinte shamanistice. Si aici agenții de pază extrem de vigilenți ne-au rugat să nu facem fotografii. Deh! Pentru secțiunea Haremului trebuie să te conducă un ghid local, iar mister Bora, atașat grupului nostru, nu era prezent (a rămas tot timpul la intrarea in Palat). Nu am avut comunicare cu el în această zi din circuit. Am mers la alta anexa: Sala Relicvelor Sacre, Kutsal Emanetker Dairesi, unde găsim cele mai sfinte relicve ale Islamului si din alte religii. Era închisă vizitelor, dar m-am interesat ce relicve adaposteste. Printre cele mai importante se numără: mâna dreaptă a lui Yahya (Ioan Botezatorul), toiagul lui Moise, sabia regelui David, relicve ale profetului Mohammed (sabia, arcul și tolba cu săgeți, fire din barba, îmbrăcăminte). De aici pornesc multe teorii: sunt sau nu aceste relicve adevărate? Greu de spus. Nu doresc sa intru in polemici. Ghidul roman care ne-a însoțit din tara nu recomanda să vizităm această anexa. A răsuflat usurat cand a văzut că este închisă. La ieșirea din curte se mai pot vizita Biblioteca sultanului Ahmed I, Moscheea Agas si Curtea Favoritelor.

A Patra Curte adăpostește clădirile din spatele Palatului, cu vedere la Bosfor, astfel: Camera de Circumcizie, Moscheea Dofa, Camera Privata a Medicilor, diferite Pavilioane si Chioșcuri destinate familiei imperiale (Revan, Iftar si Bagdad). Am zăbovit ceva mai mult timp în acest spațiu pentru a admira superba panoramă s Bosforului.

Ieșirea din Complex se face prin Poarta de Mijloc. Astfel se revine în Piața Sultanahmet si la Hipodrom. Găsim destule locuri unde putem servi feluri tradiționale turcesti sau degusta un ceai sau cafea turceasca. Există un mic bazar pentru suveniruri, dar preturile sunt fixe. Nu se merge pe negociere ca la Grand Bazar.

Am părăsit Complexul puțin obosit, dar fascinat de marile edificii vizitate în această zi de 26 mai. Recomand oricui să la treacă pragul. Dacă mai am ocazia să trec prin Istanbul, cu siguranță voi vizita marile bijuterii cât mai pe îndelete. O singură dată nu este de ajuns.

Va mulțumesc pentru răbdare. Cu stima.

---

VIZUALIZĂRI: 2852 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI