ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 29.04.2014
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 17.04.11
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
APR-2014
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 5 MIN

Saschiz - tristetea unui satuc medieval

Ilustrație video-muzicală
Nicolae Furdui Iancu - Pe Mures si pe Tarnava


TIPĂREȘTE

Cu siguranta multi dintre noi au trecut cu masina nu de putine ori prin aceasta localitate, situata pe E60 intre Brasov si Sighisoara, in judetul Mures, pe Valea Tarnavei. Indreptandu-ne spre Maramuresul istoric ne-am oprit sa o vizitez, era de mult pe un raboj marcat ca locuri "must see". De ce? Pentru ca am fost intrigata de faptul ca am trecut de nenumrate ori prin zona si nu am gasit un moment sa vad un loc cu atata incarcatura istorica ca acesta. In concluzie, trebuia vizitat.

Asadar am parcat pe stanga pe sensul de mers spre Sighisoara, in dreptul parculetului localitatii. In fata se afla o cruce ridicata in memoria soldatilor cazuti in al II-lea razboi mondial. De fapt zona marcheaza intrarea din fata bisericii fortificate evanghelice a localitatii.

Ce stiam eu dupa ce imi facusem o minima documentare? Localitatea in lb. maghiara se numeste Szaszked, in germana Keisd si din cei cca 2000 de locuitori cei mai multi sunt romani, ceva maghiari si romi si aveam sa aflu de la un localnic care se odihnea la soare in micul parculet de care am amintit mai sus, in fata punctului de informare turistica situata in cadrul bisericii enanghelice ca mai sunt cca 30 de familii de sasi in varsta ramasi in localitate. Majoritatea tinerilor sunt plecati la oras sau in Germania.

Zona Saschiz este formata din trei sate: Saschiz, Cloasterf (unde exista o biserica evanghelica luterana) si Mihai Viteazu. Aceste informatii le gasiti pe harta amplasata la punctul de informare, accesibila oricui. Totodata veti gasi acolo si o harta cu fauna zonei, in speta documentare despre conservarea acvilei tipatoare mici din Romania...

Saschizul face parte din patrimoniul UNESCO cu biserica evanghelica fortificata si cetatea taraneasca din secolul al XIV-lea.

Dupa 1989 cele 2 monumente amintite au trecut din subordinea administratiei locale in patrimoniul Ministerului Culturii apoi dupa ce acesta nu a facut nici o investitie a reintrat in posesia edililor locali.

Satul a fost atestat documentar in 1308-1310, populatia majoritara de secui a dainuit pana in secolul 13, apoi a fost inlocuita de majoritari sasi, satul purtand numele de Kaissdt. Pe la 1663 insusi principele maghiar al Transilvaniei Mihai Apafi a tinut in biserica o dieta - o sedinta a Parlamentului, localitatea avand atunci o puternica organizare politica si sociala.

Constructia bisericii evanghelice a inceput la 1493 si s-a terminat in sec. XVI-lea fiind ridicata sub hramul sf. Stefan in cinstea regelui maghiar cu acelasi nume.

Turnul si biserica au forma actuala capatata de la 1677. Turnul fiind dupa modelul bisericii cu ceas din Sighisoara inaintea incendiului din 1667, construit cu 22 de contraforturi. A fost renovat in 1832 dar s-a depreciat constant in mare masura si in urma cutremurelor dar si neingrijirii lui.

Acoperisul este din tigla smaltuita in diferite culori, cu forma de piramida ascutita. Turnul are 12 guri de aruncare iar cele 4 turnulete sunt si ele reprezentative. Sferturile de ora sunt batute in turnul bisericii de o statuie de lemn, numita Bogdan care tine un clopot in mana. Statuia este din sec. XVIIII-lea nu mai veche, iar fresca decorativa din cornisa este din pacate zarita numai partial in locurile in care a cazut tencuiala.

Curtea bisericii, neingrijita de altfel, are o incapere administrativa lasata in paragina, demoralizanta la vedere in care ar trebui sa existe ghidul si ceva materiale informative. De fapt acolo sunt expuse cateva vase de ceramica, niste borcane cu dulceata oferite turistilor spre vanzare.

La intarea in biserica am platit 4 ron/bilet si tanara care de fapt era fiica custodelului bisericii ne-a dat cateva minime informatii. Oricum, nu cred ca o recomanda pentru o viitoare cariera in domeniu.

In interiorul bisericii se afla un altar care nu este cel original ci a fost adus de la Viena dupa 1800. In stanga si dreapa acestuia se afla pe panouri mari expuse pe pereti inscrise nume ale ostasilor cazuti in cele 2 razboaie mondiale. Intr-o sala laterala se afla cateva dintre comorile bisericii in speta un potir gotic lucrat cu 500 de ani in urma de un mester autohton, diferite alte vase si pietre funerare.

Orga este de mare valoare, fiind originala, avand cca 1000 de tuburi si recunoscuta ca una dintre cele mai bune orgi inca in functiune din Transilvania, . In biserica exista un etaj fortificat suprapus peste nava si cor.

Biserica este un monument gotic remarcabil ca un bastion cu arcuri construite deasupra unor contraforti de piatra si caramida. Aceasta ca si cetatea aflata la cca 1 km. pe dealul din dreapta a avut si capacitatea de aparare a locuitorilor care se refugiau din vatra satului din calea atacatorilor. Inca se mai vad orificiile de aruncare.

Cetatea taraneasca a avut un rol esential in apararea satenilor, din pacate acum sta trista, uitata in delasare si paragina pe dealul satului.

Zona satelor sasesti dintre valea Hartibaciului si Valea Tarnavei Mari este zona cea mai impadurita a Transilvaniei spre Sighisoara, Medias, Agnita unde timp de peste 700 de ani au locuit sasii. Padurile care au fost administrate de obstile sasesti au fost protejate, flora si fauna fiind de exceptie. Zona este cu adevarat mirifica.

Primaria a gasit insa de cuvinta sa taie copacii care strajuiesc aleile serpuitoare care duc din sat spre cetate. Casele nu mai sunt ingrijite, fosta scoala a satului care este cum altfel, decat vis-a-vis de biserica sunt acum dezafectate si lasate in paragina.

Cetatea a fost abandonata total dupa plecarea sasilor desi este una dintre rarele cetati sasesti alaturi de Rasnov si Rupea care din fericire pentru cele doua au fost salvate de la dezastrul uitarii si delasarii. Fantana care ar fi avut cca 65 de m. acum este o ruina napadita de buruieni. Zidul gros de 7-8 m. si cele 3 turnuri care au mai ramas din cele 6 initiale sunt depreciate total. Turnurile care aveau diferite denumiri erau legate intre ele printr-un coridor. Se mai zaresc din loc in loc gurile de tragere din zidul cetatii cu grinzi de lemn.

Un localnic ne-a povestit despre fantana cetatii si legendele din vechime care spun ca exista tuneluri subterane intre cetate si biserica fortificata a satului.

Dar cetatea in paragina precum si mare parte din case abandonate dau o senzatie de dezamagire si lipsa de respect pentru valorile istorice si culturale pe care alte popoare cu siguranta le-ar valorifica.

Acelasi localnic de care am mai pomenit ne-a spus ca in ultimii ani vin des in zona mici grupuri de turisti englezi si chiar botanistul casei regale care bantuie prin zona admirand flora si fauna si sugerand ca asa arata Anglia acum 300 de ani. Ce sa cred? ca suntem cu 300 de ani in urma??? Intrebare retorica.

Exista in sat un han turistic unde puteti servi masa, la cca 50 de m. de biserica. Nu i-am trecut pragul, eram prea dezamagita. M-a incercat acelasi sentiment de neputinta, frustrate si tristete precum la Herculane in zona celor 7 izvoare.

In general, inchei dorindu-va tuturor vacante frumoase, acum as vrea sa inchei dorindu-va tuturor sa vizitati Saschizul in toata splendoarea lui, reabilitat, ingrijit, demn de istoria si cultura cu care este incarcat.

ps. il rog pe web. daca poate sa incarce un cantec parca se numea "pe Mures si pe Tarnave", multumesc anticipat.


[fb]
---
Trimis de amero in 29.04.14 18:30:10
Validat / Publicat: 29.04.14 21:00:42
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în SASCHIZ [MS].

VIZUALIZĂRI: 2951 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

6 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (amero); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 harta localitatii cu informatii utile vizitatorului expusa la punctul de informare din fata bisericii fortificate
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 31250 PMA (din 33 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

6 ecouri scrise, până acum

webmaster
[29.04.14 18:55:08]
»

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

abancor CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA
[30.04.14 09:37:19]
»

Defrişarea dealului de la poalele cetăţii s-a făcut ca să o facă mai vizibilă şi ca să uşureze drumul turiştilor, întocmai ca la Rîşnov. În anii 90 nu se vedea aproape deloc, doar dacă te zgîiai atent observai nişte colţuri de ziduri iţite printre copaci. Asta poate justifica deci o parte din defrişări.

Saschizul e unul dintre cele mai pitoreşti sate de pe şoseaua spre Sighişoara, şi multă vreme, înainte să îi reţin numele, îl ştiam drept satul cu turnul crăpat, care seamănă cu turnul din Sighişoara.

Odată, acum vreo 8 ani, duceam cu maşina un neamţ (get-beget, din Germania, din zona Ruhr), într-o excursie de o zi la Sighişoara şi Biertan. După mintea mea, îl duceam să vadă şi el urmele saşilor în Ardeal. Ca să constat, cînd am intrat în Braşov şi m-a întrebat de ce scrie Kronstadt la intrare, după o scurtă discuţie, că de fapt habar n-avea de prezenţa nemţilor acolo. El era dornic să vadă Transilvania (căreia nu îi ştia denumirea nemţească) ca tărîm legendar, pentru mitologia şi aerul ei aparent misterios. Mai ales după ce a aflat şi că Bucureştiul e în Valahia (Walachei pe nemţeşte), şi a descoperit că acest cuvînt, folosit în germană ca sinonim pentru "la dracu-n praznic", sau "în junglă", sau "la capătul lumii", sau "la Periprava", sau "în Patagonia", sau cum om mai zice şi noi (expresia e "in der Walachei"), denumeşte o regiune reală şi încă apropiată, omul era în plină poveste, în plimbare prin tărîmuri despre care nu fusese convins pînă atunci că există cu adevărat.

E, şi deci, aflînd omul meu despre saşi, privea în jur cu altă curiozitate. Pe drum a mai întîlnit plăcuţe bilingve, am trecut pe lîngă frumosul sat Criţ, ghicit alături de şosea, într-o văioagă, şi către care trimitea un indicator cu inscripţia Deutschkreuz, a mai văzut denumiri cu dorf în coadă, într-un cuvînt, era deja captivat de toponimia teutonă din jur cînd intrăm în Saschiz. Citind plăcuţa indicatoare, care nu era bilingvă, exclamă victorios "Zaşiţ! " (accent pe prima silabă, transcriere fonetică aproximativă, cine ştie germană înţelege cam cum a pronunţat omul meu). Găsise un nume nemţesc autentic! Am pufnit scurt în rîs şi i-am explicat că e denumirea română, copiată după fonetica celei nemţeşti (Kiesd), deci nu e cazul să o pronunţe după regulile germanei, ci ale românei (cu che, chi, ghe etc. era familiar, căci ştia italiană, unde regula e aceeaşi).

De atunci îmi aduc mereu aminte de treaba asta şi explic, celor cu care sînt în maşină cînd trec pe acolo, că sîntem în satul nemţesc Zaşiţ.

ameroAUTOR REVIEW
[30.04.14 10:07:31]
»

@abancor: apreciez acest ecou in mod deosebit. chiar mi-as dori mai multe discutii pe aceasta tema. din pacate am mai oprit la 2 biserici fortificate in drumul pana la Sighisoara dar nu am reusit sa gasim custodele care sa ni le deschida si sa le vizitam. mare pacat ca nu stim sa valorificam aceste comori. da Rupea si Rasnov sunt minunate si bine puse in valoare. poate s-ar fi gasit si alta solutie pentru vizionarea din sosea a cetatii de la Saschiz in afara defrisarii padurii din pacate noi alegem solutiile cele mai nefavorabile

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
abancor CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA
[30.04.14 23:03:27]
»

Ce să zic, cred că fiecare loc cu norocul său. Nu e nimic centralizat, așa că depinde de fiecare primărie și primar cum se descurcă, cît de inspirat e, și nu în ultimul rînd ce gusturi are.

În Rîșnov și Rupea primăriile și-au „făcut de cap” și au reușit ele singure să dea valoare turistică cetăților, poate pe alocuri ignorînd Ministerul Culturii, care la rîndul său poate cîrcoti pînă la un punct. Că bani n-are să gestioneze tot ce ar fi de gestionat, așa că primăria care face rost de finanțare capătă un soi de „ascendent moral” în fața ministerului, care nu are soluții practice pentru transformarea vestigiilor în surse de cîștig.

Și la Saschiz pesemne primăria a făcut ce a putut, cu mijloace modeste.

Pe urmă, unele monumente aparțin comunităților, unor minorități, unor organizații religioase... Se prea poate ca acestea să nu aibă forța necesară menținerii lor deschise tot timpul.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Cristian_h*
[02.05.14 12:07:19]
»

@amero: hanul despre care vorbeşţi este ingenios decorat cu elemente şi obiecte rustice, curtea hanului în special este foarte frumoasă de acolo se zăreşte foarte bine cetatea fortificată.

În general monumentele săseşti şi secuieşti au fost neglijate până in 1989, majoritatea bisericilor fortificate de pe Valea Târnavelor sunt în grija Bisericii Evanghelice multe dintre acestea au custode din Germania care nu vorbesc romăneşte!!!

Si eu sunt de părere că această zonă este una dintre cele mai frumoase din Romănia cu un mare potenţial turistic... căte case săseşti zac părăsite în loc să fie introduse în circuitul turistic rural, punctul forte al Romăniei!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
ameroAUTOR REVIEW
[02.05.14 12:37:58]
»

@Cristian_h: multumesc ptr. vizita, acum imi pare rau ca nu am intrat chiar si numai ptr. o cafea la han, insa sincer, ne grabeam sa ajungem in Maramu...

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
2 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
abancor, amero
Alte impresii din această RUBRICĂO zi în Saschiz:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.055905103683472 sec
    ecranul dvs: 1 x 1