Din nou la Vatra Regala

TIPĂREȘTE

« Restaurantul Vatra Regala este situat in zona vechiului drum al Vaii Prahova. Transformat de austrieici cu ocazia razboiului ruso-turc-austriac din 1736-1739 in drum de care si trasuri cu poduri din lemn din 1737. O oaste austriaca, trecand prin Predeal ca sa lupte alaturi de rusi impotriva turcilor, este invinsa de acestia din urma chiar la granita care trecea pe la Predelus, Cioplea.

Respectand istoria si traditiile, restaurantul nostru s-a nascut ca urmare a poftei de mancare specifice neamului din care ne tragem si doreste sa reinvie atmosfera din hanurile si popasurile vechi, aducand tribut tuturor celor care s-au perindat si influentat aceasta zona »

Sursa: Vatra Regala, Predeal

Inca din toamna mi-am dorit sa va povestesc despre a doua incursiune la restaurantul Vatra Regala din Predeal, prima data am fost clientii acestui restaurant in luna martie, prilej pentru a scrie un review (vezi impresii)

Daca in primavara, restaurantul era gol, doar al nostru, iar cina s-a consumat in interior, de aceasta data am ocupat o masa pe terasa restaurantului, lucru deloc usor datorita numarului mare de clienti de la acea ora.

Nu voi insista foarte mult pe descrierea restaurantului si a localizarii lui, aceste lucruri le-am povestit in cadrul primului review; de acesta data voi incerca sa fac cateva comparatii intre cele doua vizite, pentru ca din pacate exista, nota destinata serviciilor scazand usor.

Daca la prima vizita am beneficiat de toata atentia cuvenita singurilor clienti ai restaurantului, de aceasta data, de la primirea meniurilor si pana la achitarea notei de plata, am avut de asteptat momente bune, timp pretios, pierdut, ratand astfel o urcare la Trei Brazi, unde ar fi trebuit sa ne intalnim cu cativa prieteni buni.

Tinuta ospatarilor este ireprosabila, atentia acordata maxima, intotdeuna cuvintele sunt insotite de cate un zambet, pentru copii au o sensibilitate speciala, glumind cu ei, seful de sala in cazul nostru de terasa, se plimba constant printre mese interesandu-se de nevoile noastre, deci din acest punct de vedere, sunt super ok. Daca si comanda ar ajunge mai repede totul ar fi sublim, din pacate cu cat restaurantul este mai aglomerat, cu atat comanda se lasa mai mult asteptata, si aici nu vorbim de 10-15 minute in plus, ci chiar de aproximativ 40-50 de minute. Pe timpul asteptarii am dublat atat bauturile comandate cat si salata de castraveti, excelent preparata, marind astfel si nota de plata. Stategie de marketing?

M-a deranjat faptul ca atunci cand ne-am asezat la masa, ospatarita, aceeasi care ne-a servit si in primavara ne-a garantat cu zambetul pe buze, ca in maxim 15 minute putem beneficia de comanda. N-am avut motiv sa nu o credem, de aceea i-am raspuns, tot cu zambetul pe buze sa ne aduca un plan meniu. Acelasi zambet din partea ei: « imediat... » si a mai (re) venit dupa 10 minute cu planul meniu.

Noroc cu mama (pe care am dorit sa o aduc la acest restaurant) si cu bancurile ei, caci altfel asteptarea ar fi fost un calvar.

In ceea ce priveste mancarea la superlativ ca intotdeuna, daca in martie prepratele au fost excelent pregatite si foarte gustoase, din camara proprie, in vara s-au depasit cu mult, o carne frageda si frumos mirositoare, combinata cu afumatura proprie, muraturi preparate in bucatarie, pe cat de gustoase pe atat de arartoase J si painica facuta acolo, una dintre cele mai bune servite in Predeal.

Am comandat ciorba de vacuta munteneasca cu smantana si ciusca, nelipsita din meniul personal atunci cand sunt la munte, pretul pentru o asemenea ciorba este 10 lei, un pret foarte bun pentru cantitatea oferita, adica 300 gr.

Pentru felul doi am optat pentru 4 portii de Pomana porcului cu cartofi taranesti si mamaliguta, de aproximativ 250 gr. in valoare de 24 lei portia, iar pentru fetita cea mica o portie de Snitel din piept de pui marinat tras prin pesmet cu cartofi ciobanesti, de aproximativ 200 grame, la un pret excelent, de 15 lei. Binenteles, cu mai mult de jumatate din snitelul ei si cu o parte din pomana de porc a pustoaicei senior, am plecat la pachet, fiindu-le de un real folos mai catre seara.

Am comandat 8 portii de Salata de castraveciori in otet in doua transe, datorita timpului indelung asteptat, au un pret de 5 lei portia. Castravetii sunt pregatiti in bucataria restaurantului inca din primavara, iar gustul lor este sublim. Portia de castraveciori este de 200 grame, insuficienta totusi pentru foamea si asteptarea noastra. Adica intre primirea portiilor de castraveciori si primirea pastramei, au trecut mai bine de 30 de minute, timp suficient pentru a dubla comanda pana la primirea felului 2.

Desi ne-am fi dorit cate o portie de papanasi munteni, am fost nevoiti sa spunem PAS datorita portiilor mult prea generoase care ne-au rasfatat din plin.

Ca bauturi am comandat cate un Cinzano pentru fete, apoi cate o bere la felul II, iar eu fiind soferache, m-am bucurat de aroma unei Stella Artois fara alcool. De fapt de vreo 3. Copii s-au desfatat cu cate doua sticlute de Prigat de caciula.

Pentru acest festin culinar am platit exact 260 de lei, aici incluzand si comisionul pentru ospatarita care ne-a servit in cele doua randuri cand AmFostAcolo.

Fata de prima vizita la acest restaurant, de aceasta data, pe masa am avut un set de ingrediente optionale, adica o sticluta cu ulei de masline si o alta cu otet balsamic, ambele de productie italiana.

Pe terasa exista 10 mese din lemn de cate 6-8 persoane si 10 mese de cate 4 persoane, insa la ele am apreciat faptul ca nu sunt inghesuite, existand acea intimitate minima apreciata de catre clienti.

Ca o noutate pentru restaurant, undeva in dreapta terasei, exista o linie de autoservire, dar unde se serveste tot pe baza de comanda, aici intalnim mancaruri gatite la cazan, varza cu carne, fasole cu ciolan din purcel, tochitura cu mamaliguta, chiftelute cu sos, pastrama, mititei sau carnati taranesti. De asemenea am observat doua oale din fonta cu ciorba de burta si ciorba de fasole cu afumatura, mi-am dat seama nu neaparat dupa pretul afisat, cat mai ales dupa aroma emanata.

Pretutindeni se face simtita o muzica ambientala in surdina, care nu deranjeaza in nici un fel, din contra, creeaza o atmosfera de familie, unde toata lumea se simte minunat.

Un lucru pe care l-am apreciat la mesele din lemn de 8-10 persoane, faptul ca nu exista bancute, doar scaune din lemn masiv unele cu pernute, destul de largi si confortabile.

Ca un minus, isi mai fac aparitia copii strazii care cer o bucata de paine sau bani, de multe ori sunt foarte agasanti obisnuindu-se sa ceara exact in momentul in care servesti. Le-am dat cate un leu la fiecare, dar tot nu plecau, asta m-a enervat si i-am alungat de la masa noastra. In scurt timp si-a facut aparitia o florareasa de la care am cumparat doi superbi trandafiri pentru doamnele mele. Dupa ce a plecat florareasca si-a facut aparitia un vanzator ambulant de loz in plic, dar noi cum nu suntem amatori de astfel de tentatii l-am ignorat total.

Fata de primavara, acum am observat amenajarea unei parcari fara plata in apropierea terasei iar accesul se face foarte usor din bulevard.

In concluzie, chiar daca am asteptat ceva mai mult pentru comanda, modul de servire si preparatele sunt excelente, pretandu-se pentru o masa pe cinste, indiferent daca este dejun sau cina, indiferent daca este in restaurant sau pe terasa.

---

VIZUALIZĂRI: 3508 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI