Baile Maramuresului

TIPĂREȘTE

Dintotdeauna, Maramuresul a avut multe bai, dar astazi putine au mai ramas, caci cele de la Craciunesti au fost distruse de inundatiile din 1970, iar acum zac parasite, la fel si baile Puturoasa duc lipsa de investitori iar baile de la Valeni-Feredeaua, Borsa, Suligu sau Campulung-Tisa au disparut dupa cel de-al doilea razboi mondial. O statistica a anilor 1930 ne indica faptul ca la Baile Craciunesti se faceau 600 de bai calde anual, la Valeni-Feredeaua 1500 si la Baile Costiui, langa Rona de de Sus, 3700.

Despre Baile Costiui v-am mai povestit, acolo s-a produs, din pacate, ca la Ocnele Mari sau Slanic Moldova, o surpare de teren, si statiunea a fost ingropata “de vie”, ramanand functional doar un mic strand estival.

In zonele in care exista ocne de sare, deci goluri subterane, exista si pericolul surparii terenului. Si totusi, Maramuresul, “tinutul celor 1000 de izvoare”, nu se da batut cu una cu doua!... ’ mai exista pe-aici inca doua statiuni ce lupta eroic, aparand ultima reduta a balneologiei maramuresene…Baile Dragomiresti si Baile Ocna Sugatag.

In primavara acestui an am dat invitatiei (din 2005) a primariei din Dragomiresti pentru a vizita vestitele casute de lemn construite pe raza comunei, casute care valorifica numeroasele izvoare minerale sulfurose din zona. Izvoare de un galben precum petalele florilor lui Van Gaugh!

Dar nu avea sa fie tocmai asa. Primarul nu mai era acelasi si localnicii din Dragomiresti, toti foarte amabili, m-au indreptat inspre “Baia de pacura” a nanei Pitic. Baia de pacura de la casa cu numarul 930, este astazi doar o umbra a gloriei de alta data a vestitelor bai ce aduceau pacienti din Germania, Sighet si Cluj. Amintirea ei mai persita doar prin memoria batranilor din sat, care acum, toti octogenari, ne ma pot oferi cateva indicatii anemice despre aceste bai atat de populare in anii de dupa cel de-al doilea razboi mondial.

Cand am ajuns la bai, in curtea casei de la nr 930, nu era nici un client, dar batrana Pitic, il roaga pe baiatul ei sa ma duca sa vizitez baile. Ma tin dupa motoreta baiatului si deodata in fata mea apare o cladire alba in care se gasesc 9 cabine cu vane, legate intre ele de un coridor lung care-mi aminteste de anii de liceu, liceu vechi “cu coridoare lungi si examene grele”. “Nu s-a mai investit pe-aici nici un ban” imi zice baiatul nanei Pitic, “primaria mai vine si ne mai ajuta cu cate un robinet, o teava, o caramida, iar noi tragem apa din bazin si avem grije de pacienti. Vin din ce in ce mai rar si tot mai putini. Lemnele de foc pentru incalzitul cazanului le punem noi iar beneficiile le impartim cu primaria”.

Apa din izvorul sulfuros se acumuleaza intr-un bazin de aproximativ 100 de metri patrati si adanc de 1,5 m, baile sunt atestate din anul 1709, anul trecut s-au sabatorit 3 secole de cand se stie ceva despre existenta lor. “Nu ne plangem dar au aparut deja multe alte statiuni moderne in tara si in strainatate si clientii se duc pe-acolo”, adauga baiatul nanei Pitic...

Intr-adevar, baile sunt niste bai de importanta locala, lipseste publicitatea, managementul si marketingul, plus niste investitii in modernizarea cladirii, a vanelor, a vestiarelor si poate e necesara si construirea unui bazin, caci apa sulfuroasa e din belsug.

Baile sulfuroase sunt folosite la tratatrea unor afectiuni reumatismale, boli de piele sau la ameliorarea unor tulburari circulatorii periferice.

La intrarea in Dragomiresti, urmand DN 189, ce leaga localitatea Sacel de Barsana, nu vei gasi nici un indicator despre aceste bai, ci doar despre manastirea Dragomiresti, dovada ca aici, edilii comunei, au mai multa incredere in vindercarea spirituala decat in cea trupeasca.

Asadar, dupa ce am vizitat Dragomirestiul, o mica localitate balneara a carei glorie a trecut, ajung, pe acelasi drum DN 186, pana la Barsana, de unde fac ”stanga” pe DN 185, trec prin Valeni si Calinesti si ajung la o adevarata statiune balneara, a carei glorie incepe sa se nasca in acesti ani, si care parca ar dori sa compenseze prin succesul ei, esecul tuturor celorlalte localitati balneare din Maramures. Statiunea Ocna Sugatag, se afla la 10 km de Vadul Izei si 20 km de Sighetul Marmatiei, in depresiunea Maramuresului, la poalele muntilor Gutai -Tibles, la o altitudine de 490 m si este o statiune cu caracter permanent.

Statiunea a aparut datorita surparii galeriilor si ocnei de la minele Sugatag, in urma cu o suta si ceva de ani. Apa sarat-concentrata a statiunii se preteaza excelent la vindecarea mai multor afectiuni reumatice (artroze, spondiloze, reumatism periarticular, polineuropatii, pareze, redori posttraumatice), afectiuni ale micului bazin (metroanxite, cervicite, insuficienta ovariana, infertilitate) si pentru unele afectiuni ORL la copii, iar combinate cu baile de soare, aceste bai contribuie si la calirea generala a organismului. Apele sarate de la Ocna Sugatatg, depasesc cu mult concentratia de 100 grame de sare la litru, si sunt asemanatoare apelor tuturor lacurilor sarate “de ocna” din tara, Slanic Prahova, Praid, Ocna Mures, Ocnele Mari, Cacica, Ocna Sibiului, Bazna sau a lacurilor din Valea Durgaului de langa salina Turda.

La Hotelul de cura “Salina” veti intalni si doua piscine interioara sarate si o baza de tratament cu numeroase proceduri de fizioterapie, aerosoli si masaj.

Localitatea Ocna Sugatag este atestata documentar inca din anul 1355, cand aici exista o exploatare miniera, dar…monezile romane de aur si argint descoperite aici, ne duc cu gandul ca nici dacii sau romanii nu au ignorat “aurul alb” existent din abundenta in aceste locuri. In urma cu mai bine de o suta de ani, tavanul unei mine si galeriile sale s-au surpat, formand mai multe lacuri sarate, pe care le intalnim si in ziua de azi. Pe unul dintre lacuri plutesc cateva hidrobiciclete, folosite in scop de agrement. La Ocna Sugatag se mai poate ajunge si pe DN 18, pe soseaua Baia Mare-Sighetu Marmatiei, in dreptul localitatii Harnicesti, facand “drepata”, iar peste cativa Km suntem la destinatie. In luna aprilie 2010, cand am ajuns si eu la Complexul balnear, functionau doar cele doua piscine interioare. Pretul unei camere duble era de 60 lei (plus mic dejun inclus si acces la piscina), pret ce mi s-a parut rezonabil. Dupa renovare insa, pretul camerei duble este de 80 de lei. In statiune gasiti si un mic parc. In incinta bailor mai exista si o terasa cu un restaurant, un camping, bancute si 4 piscine estivale cu diferite forme si adancimi, ceea ce pe mine ma indeamna sa cred ca sursa de apa sarata a statiunii, e imensa. Nu departe de complexul balnear, mai intalnesti 3 lacuri sarate, care par a fi resturile unor galerii de mina surpate si invadate de apa. Cam acesta este in general sfarsitul vietii unei saline, dupa ce secole intregi a alimentat populatia zonei cu sare, ea se transforma, intr-un lac terapeutic, uneori cu namol, gandindu-se de-acum incolo nu numai la alimentaia ci si la sanatatea oamenilor din acea zona.

Statiunea Ocna Sugatag este in prezent in plin proces de modernizare. Se vor investi aici cca 14 miliarde de lei vechi, hotelul “Salina” va avea trei stele, se va reabilita turnul cu apa, statiile de filtrare a apei sarate, vor exista bilete de tratament si recuperare pentru toate categoriile de pacienti, pensionari, sindicalisti sau cei care vor veni prin firme de turism sau pe cont propriu.

Iata de ce noi oamenii, trebuie sa iubim si sa avem grije de de aceste doua elemente din care, in mare parte, suntem alcatuiti noi insine, apa si sarea.

Iar despre Ocna Sugatag, numai vorbe de bine! …este una dintre statiunile balneare foarte necesare maramuresenilor care traiesc intr-o zona muntoasa, cu ierni lungi si veri scurte si unde reumatismul e la el acasa.

Gospodarii acestei statiuni, oameni mandri si adevarati patrioti, n-au lasat-o sa se degradeze, precum s-a intamplat in alte locuri din tara si apoi s-o cumpere “pe nimic” ci s-au zbatut sa obtina banii necesari pentru a o repara, renova si apoi relansa in circuitul national si international, de la un nivel superior. Iata asadar, in fata ochilor dumneavoastra, un succes deplin al balneologiei romanesti, ceea ce vine sa confirme o veche si simpla zicala romaneasca: “omul sfinteste locul”!

Dorgo

---

VIZUALIZĂRI: 11774 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI