14537 
nu sunteţi logat. - LOGIN
Muzeul Pergamon

ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN:
13.09.2010
DE
Avatar mariana.olaru
--- F ---
vârsta 50-60 ani
DIN Piteşti
înscris/ă în 06.04.10
MEMBRU: SENATOR
DATE SEJUR
JUL-2010
DURATA: 1 zile
TIP: CUPLU FARA COPII

GRAD SATISFACŢIE:
SERVICII:
100 %
 
Încântat, fără reproș
CAZARE [camere etc]:
----  
 
[Nu sunt în masură să mă pronunț]
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
----  
 
[Nu sunt în masură să mă pronunț]
CADRUL NATURAL
100 %
 
Încântat, fără reproș
DISTRACŢIE / RELAXARE
----  
 
[Nu sunt în masură să mă pronunț]

NOTA MEDIE rez.:
10.00
 
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)
Autorul ar RECOMANDA această destinaţie unui prieten sau unui cunoscut

   

Muzeul Pergamon - întâlnire de gradul I cu istoria


 Ilustrație muzicală - fond sonor/video consultare impresii:

Wagner-Overture ,, The Mastersingers From Nuremberg

Indiferent că este sau nu interesat de istorie, antichitate şi artă, cel ce a călătorit la Berlin şi nu a văzut Muzeul Pergamon, poate consemna o mare pierdere în aria cunoaşterii sale. Pentru că vizita la acest muzeu poate fi o experienţă surprinzătoare şi deopotrivă inedită, atât pentru profan, cât şi pentru specialist, atât pentru cel ce a mai văzut muzee cu tematică expoziţională similară (în speţă-artă şi arhitectură antică) cât şi pentru cel ce a avut doar prilejul vizionarii unor filme documentere sau răsfoirii unor publicaţii, eventual ilustrate, despre cunoscutul muzeu şi exponatele sale.

Pentru mine, vizita la Muzeul Pergamon a fost unul dintre obiectivele înscrise în programul liber al celei de-a doua zile petrecute la Berlin. Mi-am ales această destinaţie nu numai pentru că auzisem vorbindu-se cu ostentaţie despre acest muzeu, încât subconştient îl inclusesem în lista site-urilor muzeale de elită, alături de Louvre, British Museum, Egyptian Museum, Muzeul Naţional de Arheologie din Atena, dacă e să mă refer numai la cele care expun artă antică, dar şi pentru că din toată istoria, civilizaţia antică m-a captivat cel mai mult, iar Pergamonul o ilustrează şi o etalează din plin.

Alături de Bode Museum, Alte Nationalgalerie, Neues Museum şi Altes Museum, Muzeul Pergamon formează un complex muzeal cultural-istoric complex cunoscut sub numele de Museuminsel (Insula Muzeelor) . Denumirea nu desemnează doar oaza expoziţională formată de cele 5 muzee, ci şi structura insulară a zonei, aflată între râul Spree şi canalul adiţional, Kupfergraben. În anul 1999, complexul muzeal de pe Insula Muzeelor a fost inclus în patrimoniul mondial UNESCO, recunoscându-i-se astfel universalitatea şi calitatea de muzeu al culturii omeneşti din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, de-a lungul a cca. 6000 de ani de istorie a umanităţii. Ulterior, cu contribuţie UNESCO, a fost demarată o vastă acţiune de reconstruire, reorganizare, renovare şi recondiţionare a sitului muzeal, astfel încât până la final (anul 2015) acesta să reprezinte o macroincintă expoziţională interconectată, cu acces interior direct dintr-un muzeu într-altul şi complet informatizată. După Alte Nationalgalerie (2001), Bode Museum (2006) şi Neues Museum (2009), în a doua parte a anului 2009 au intrat în restaurare Muzeul Pergamon şi Altes Museum, iar în 2012 urmează să înceapă reconstruirea edificiului Stadtschloss (distrus în timpul războiului), care va găzdui colecţiile din afara Europei şi Asiei Orientale, adăpostite de celelalte muzee. După finalizarea master-planului, ansamblul Museuminsel va reprezenta cel mai mare muzeu universal din lume destinat artei şi culturilor lumii.

La momentul vizitei noastre, amploarea lucrărilor de reabilitare la Muzeul Pergamon era vizibilă doar în exterior, semn că proiectul se afla în fază finală. Interiorul ne-a confirmat mai apoi această percepţie, căci acolo totul părea proaspăt, elegant, armonios, aşa, ca în casă nouă! Şi cum Germania este campioană la buna informare a cetăţenilor în ceea ce priveşte anvergura şi costul proiectelor suportate din bugetul public, am fost de-a dreptul uimiţi să descoperim un astfel de punct de informare, chiar pe trotuarul din vecinătatea Pergamonului: pietonii circulau pe acolo ca printr-un tunel, căci spaţiul era protejat special, dată fiind derularea lucrărilor de reconstrucţie din apropiere; mulţi dintre ei se opreau şi se uitau pe rând prin cele patru orificii plasate pe zidul lateral. După ce am ezitat puţin şi am aşteptat să ne vină rândul, am privit şi noi, curioşi să vedem ce anume stârneşte interesul trecătorilor. Am descoperit că cele patru orificii erau de fapt nişte obiective foto care măreau imaginile până la a le face uşor şi deplin vizibile. Primele trei perspective tridimensionale prezentau imaginea primului muzeu care a adăpostit altarul de la Pergamon, actualul Muzeu Pergamon aşa cum arăta la momentul deschiderii sale în 1930 şi muzeul Pergamon aşa cum va arăta la finalizarea proiectului de reabilitare. Ultima imagine prezenta copia devizului de lucrări şi cheltuieli aprobat la nivel guvernamental.

Accesul în muzeu este permis numai după plata biletului de intrare: 8 euro/persoană, mai puţin copiii şi adolescenţii sub 16 ani, pentru care accesul e gratuit. Biletul este valabil pentru vizitarea întregului complex muzeal de pe Insula Muzeelor. Universal gratuită este vizitarea muzeului în fiecare primă duminică a fiecărei luni, precum şi în fiecare zi de joi, între orele 18-22.

De la ghişeul unde se vindeau bilete am aflat că fotografiatul şi filmatul erau nu numai permise, ci şi gratuite. Am primit şi un pliant foarte interesant, un adevărat ghid pentru parcurgerea traseului de vizitat şi pentru accesarea spaţiului expoziţional într-o ordine firească şi necesară, astfel încât să vezi totul fără a face ocoluri incomode sau a parcurge repetat şi inutil aceeaşi cale. Răsfoindu-l, am aflat că muzeul este împărţit pe trei secţiuni: Colecţia de antichităţi clasice, Muzeul de Artă Antică din Orientul Apropiat, şi Muzeul de Artă Islamică .

Tot în foaierul de intrare se distribuiau, la cerere, audioghidurile devenite deja omniprezente şi populare printre vizitatori. In afara limbilor de circulaţie mondială, audioghidurile mai puteau fi accesate doar în limbile greacă, turcă şi... poloneză. În ce ne priveşte, nu ne-am împovărat cu grija acestora, pe de-o parte pentru că eram mai tentaţi să facem fotografii şi să filmăm cât mai mult, iar pe de altă parte pentru că făcusem deja o investiţie în informare, cumpărând de la magazinul muzeului, aflat şi el pe holul de acces în muzeu, un mic album ce conţinea (în limba engleză) istoria ilustrată a muzeului şi a exponatelor sale.

Ar mai fi de adăugat că nu este permis accesul în incinta spaţiului expoziţional cu bagaje, fie ele chiar şi genţi de damă mai voluminoase. Acestea trebuiesc lăsate într-una din căsuţele metalice din hol sau din subsol. Poţi să sustragi cheia personalizată şi să o păstrezi, numai după ce ai introdus o monedă de 1 euro în fanta specială, pe care o poţi recupera la plecare o dată cu bagajul. Aşa am făcut şi noi, apoi eliberaţi la propriu şi la figurat de orice povară, ne-am întors în foaierul de intrare, am examinat în fugă documentele şi fotografiile din vitrine care prezentau scene din istoria excavaţiilor care au scos la lumină artefactele ce aveau să facă faimos acest muzeu.

Apoi, am păşit în incinta muzeului! Debutul a fost grandios şi ne-a tăiat dintr-un început răsuflarea, căci prima sală în traseul vizitei este cea a Altarului de la Pergamon, piesa de rezistenţă a Colecţiei de antichităţi clasice.

O adevărată minune a lumii antice, Altarul din Pergamon a fost ridicat în perioada 180-159 î. Ch. , ca platformă de sacrificii închinată lui Zeus şi Atenei, zeiţa tutelară a oraşului Pergamon din Asia Mică, azi localitatea Bergama din Turcia. A fost redescoperit în urma excavaţiilor făcute la Bergama de către inginerul german Carl Humann în 1864. Piesele recuperate atunci au fost trimise în Germania pentru a fi expuse publicului, în conformitate cu tratatul încheiat între guvernul german şi omologul său turc. La Berlin, o echipă de experţi, istorici şi arheologi, a reconstituit altarul din nenumărate fragmente, în cursul lucrărilor dovedindu-se că muzeul desemnat să fie gazda construcţiei (actualul Bode Museum) era prea mic. S-a decis construirea unui muzeu mai mare, care să poată pune în valoare grandoarea altarului, iar în 1930 noul muzeu, botezat de atunci Pergamon, şi-a deschis porţile pentru marele public.

De mărimea unei săli de sport de pe la noi, dar una dintre cele care îşi permit şi tribune pentru spectatori, spaţiul afectat reconstituirii din elemente originale (scări, coloane, basoreliefuri, frontoane şi frize) a monumentalei construcţii antice reuşeşte să pună în valoare întreaga splendoare a construcţiei, deşi reconstituirea s-a făcut doar în parte, adică o treime din întregul edificiu, atât cât a încăput în această vastă încăpere. Fireşte, elementele alese pentru reconstituire sunt atât de bine poziţionate şi sudate, încât nimic nu te-ar putea duce cu gândul că ansamblul ce-l priveşti nu e un autentic întreg. Doar friza ce înconjura fundaţia construcţiei, având o lungime iniţială de 113 m, este uşor fragmentată şi cu porţiuni lipsă, lăsând privitorul să-şi pună la încercare propria imaginaţie. Poate de aceea, cea mai mare parte din aceasta este expusă pe peretele din faţa altarului, puţin mai sus de înălţimea medie a unui adult. Friza reproduce în piatră scene din lupta legendară a zeilor olimpieni cu giganţii, fiii mamei pământului, Ghea.

Urcând pe scările altarului, se ajunge pe platforma centrală a construcţiei, acolo unde de fapt se desfăşurau ceremoniile de sacrificare. Curtea interioară era şi ea decorată cu o friză de dimensiuni mai mici, aflată într-o stare mult mai precară decât frizele luptelor cu giganţii, doar fragmente ciobite sau sparte. Friza lui Telephos, cum este ea cunoscută din documentele istorice, înfăţişa momente din viaţa legendară a eroului cunoscut din epopeile homerice drept făuritorul mai multor oraşe-state, printre care şi Pergamul.

După ce ne-am delectat cu imaginea panoramică a altarului, asaltat din toate părţile de vizitatori, ne-am continuat traseul spre sala din dreapta, privind spre Pergamon – sectorul de arhitectură romană. Acolo ne aştepta o nouă revelaţie: Poarta Pieţii din Milet (oraş-port la Marea Egee, amplasat pe teritoriul Turciei de azi), datează din anul 120 î. Ch. Construcţia ocupă aproape toată sala şi etalează o arhitectură care îmi amintea mult de decorul aventurilor Larei Croft, eroina din cunoscutul joc pe calculator, Tomb Raider. Bineînţeles că decorul jocului a fost inspirat de construcţie şi nu invers, dar asta nu m-a oprit să privesc Poarta Pieţii din Milet cu acelaşi sentiment ca acela al jucătorului pe PC, aşteptându-mă parcă să apară de undeva, neprevăzutul şi primejdia. Poarta şi exponatele din jurul ei erau însă cât se poate de paşnice şi deschise prospectării, astfel încât vizitatorii roiau în jurul lor. Am admirat şi noi sculpturile romane din Milet, Samos, Naxos şi Attica, aranjate în jurul unui splendid mozaic colorat, am făcut fotografii şi am pornit mai departe.

Fără a ne dezmetici bine din periplul elenistic şi roman, am pătruns într-o altă lume, mai colorată şi mai aparte, dar la fel de spectaculoasă: era sala care deschidea spaţiul expoziţional al Muzeului de antichităţi al Orientului Apropiat. În esenţă, muzeul ilustrează aproape 4000 de ani de istorie a artei şi arhitecturii asiriene, sumeriene şi babiloniene, prin obiecte şi elemente de construcţii descoperite în urma prospecţiunilor efectuate de arheologii germani în perioada 1898 – 1917 pe teritoriul Irakului de astăzi. Vedeta muzeului: Poarta Ishtar, a opta poartă de acces în cetatea Babilonului, închinată zeiţei Ishtar-zeiţa babiloniană a războiului şi a iubirii. A fost construită din ordinul lui Nabucodonosor al II-lea în anul 575 î. Ch. , din cărămizi smălţuite în albastru, alternând cu imagini în relief ale unor animale-simbol ale zeiţei Ishtar, protectoarea oraşului: sirushi, lei şi tauri. Din cauza spaţiului limitat pe înălţime, poarta a fost reconstituită doar parţial (18/10 m din cei 48/15 m iniţiali), fără a se fragmenta însă desenul de faţadă. Impresia de măreţie şi frumuseţe nu e ştirbită cu nimic, iar contemplarea ei te face să te întrebi cum arăta întreg Babilonul în anii lui de glorie. Poarta Ishtar făcea trecerea spre şi dinspre Calea Procesuală, o stradă dreaptă mărginită de pereţi înalţi, decoraţi cu o friză confecţionată din aceleaşi tip de cărămizi smălţuite şi frumos colorate, al căror desen reproducea imaginea a 120 de lei, câte 60 pe fiecare parte a străzii. În cea de-a zecea şi a unsprezecea zi a Festivalului de Anul Nou, pe această stradă se desfăşura „procesiunea zeilor”, o ceremonie religioasă care pornea de la Poarta Ishtar şi se oprea la Marele Templu din Babilon, închinat zeului Marduk, patronul cetăţii. Calea Procesuală a avut iniţial o lungime de 800 m şi 20 m lăţime, din care muzeul prezintă doar o porţiune de cca. 30 m, în spaţiul oferit de următoarea sală expoziţională. Frumuseţea ei unică poate fi deplin admirată şi evaluată la scară panoramică, printr-o fereastră a etajului următor, la care am poposit şi noi mai târziu, urcând spre Muzeul de Artă Islamică. Până a ajunge acolo însă, am urmat traseul de vizitare în sălile următoare dedicate artei Orientului Apropiat. Printre cele câteva mii de obiecte expuse, artefacte descoperite de arheologii germani în urma excavaţiilor din Babilon, Assur, Uruk şi Habuba Kabira, ne-a atras atenţia reconstituirea părţii superioare a faţadei camerei tronului lui Nabucodonosor al II-lea şi uriaşa machetă a cetăţii Babilon, reconstituită în urma cartografierii sitului arheologic. Numeroasele fragmente de basoreliefuri şi statui ce decorau palatele şi templele siturilor excavate (un perete de mozaic datând din anul 300 i. Ch. , faţada de cărămidă a Sanctuarului Eanna din Uruk, Stela victoriei regelui Asiriei Esarhaddon (680-669 î. Ch.), Poarta leului din cetatea Sinjerli), tăbliţe cu scriere cuneiformă, amulete şi podoabe, vase ritualice si casnice, întregeau acea inestimabilă colecţie de antichităţi.

Urcând la etaj, am pătruns în lumea islamului. Muzeul de Artă Islamică a fost înfiinţat de Wilhelm von Bode în 1904. El conţine piese de artă şi arhitectură descoperite pe teritoriile ţărilor islamice şi este împărţit în 7 secţiuni:

- Faţada palatului umayzilor de la Mshatta (deşertul Iordaniei) şi Colecţia Sasanian (Iran) . Faţada Mshatta, care datează din mijlocul secolului al VIII-lea, este o adevărată dantelă în piatră, care nu se poate să nu te ducă cu gândul la migala şi priceperea sculptorilor, dar şi la timpul necesar desăvârşirii unei astfel de lucrări. Vizavi de faţada Mshatta am admirat deopotrivă piesele din Colecţia Sasanian (farfurii cu scene de vânătoare, plăcuţe ornamentale cu margini de perle, panouri de perete cu animale, vase de argint, ş. a.);

- Colecţia Samarra (cetate situată pe Tigru, lângă Bagdad, capitală a califilor abbasizi) prezintă finisaje de pereţi foarte fin desenate şi filigranate în piatră, fragmente de picturi murale şi fragmente de ceramică chineză găsite la Samarra;

-Colecţia Islamului timpuriu (până în sec. X) expune veselă din faianţă sau sticlă frumos pictate, descoperite în siturile de pe teritoriul Iranului şi Irakului de azi;

-Colecţia Războaielor islamice ne prezintă obiecte din bronz sau alamă folosite în timpul luptelor sau capturate în timpul diverselor războaie de cucerire;

- Colecţia Kashan (Iranul de azi) deţine un impresionant mihrab (o uşă) de moschee din 1226 şi numeroase plăci ceramice multicolore cu motive budiste, cu versete din Coran sau cu scene de bătălie;

-Colecţia Islamului târziu (sec. X-XI, până în zilele noastre) găzduieşte vase de sticlă cu decor tăiat, casete şi sicrie de fildeş frumos sculptate, veselă din sticlă cu email şi pictură de aur, covoare de lână pentru rugăciune sau pentru decor, manuscrise din Coran, picturi miniaturiale cu scene din Noul Testament şi, în sfârşit Camera Alep (Siria, 1600-1603), o frumoasă încăpere cu pereţi de lemn pictaţi cu motive biblice şi versete persane, în care o familie creştină din Alep îşi primea oaspeţii.

După ce am epuizat vizitarea etajului, am coborât iarăşi în sala Altarului de la Pergamon, pentru a vedea şi expoziţia din sălile aflate la nordul clădirii (partea stângă a Altarului). Întregind Colecţia de antichităţi clasice, aici sunt expuse elemente originale de construcţii (o parte din templul Atenei din Pergamon, altarul Atenei din Priene), statui, stele, mozaicuri greceşti şi romane, din perioada antichităţii. Cele mai insolite exponate mi s-au părut a fi reprezentările viu colorate ale unor zeiţe şi luptători, care se deosebesc ferm de majoritatea sculpturilor terne de marmură sau granit cu care eram obişnuită să asociez arta greacă şi romană. Am parcurs acest ultim traseu într-un ritm mai alert, pentru a ne încadra în programul acelei zile, în care mai prevăzusem alte câteva vizite. Din acest motiv contemplarea exponatelor a fost făcută mai pe fugă, fără a mai insista pe detalii şi pe inscripţiile informative.

Oricum, vizita la Muzeul Pergamon a însemnat un periplu de trei ore prin lumea fascinantă a istoriei şi a capodoperelor umanităţii. La ieşire, un cuplu de homosexuali (doi bărbaţi straşnici, gen Brad Pitt şi Will Smith), exaltaţi în îmbrăţişări frenetice, avea să ne readucă instantaneu în cotidianul zilelor noastre. Am profitat de ocazia revenirii în prezent şi după ce ne-am îndepărtat de Insula Muzeelor, am făcut un scurt popas la o terasă: ne-am odihnit picioarele deja obosite după incursiunea de la Pergamon şi ne-am răcorit cu câte o halbă de bere. A fost foarte bună şi nici măcar nu ştiu ce marcă era. Noi am comandat berea casei (Beer House) !

Despre impresia generală asupra vizitei la Muzeul Pergamon ce să mai vorbesc? E de ajuns să spun că dacă m-aş afla la Berlin pentru a doua oară, n-aş ezita să mai văd Pergamonul încă o dată. Pentru că acest muzeu m-a captivat, m-a cucerit şi sigur îmi va ocupa multă vreme paginile amintirilor. Dar acest lucru nu-l poate înţelege decât cel ce „a fost acolo”...

---
Impresii încărcate de mariana.olaru in 13.09.2010 17:52:16


  • Nu a fost singura vizită/vacanţa în GERMANIA.
VIZUALIZĂRI: 7475


NOTĂ: Părerile și recomandarile din articol aparțin integral autorului (mariana.olaru); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

F.UTIL/F.BUN [900 PMA]  -  UTIL/BUN [450 PMA]   //   NU-MI PLACE [ -1 PMA]

PUNCTAJ CRT:: 1000 PMA (std) nota1  &  11300 PMA (din 17 voturi) nota2
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
 
  ECOURI la acest articol [păreri; întrebări/solicitări adresate autorului etc]

- romanitzaa
[13.09.10 20:06:17]
» mesaj pers

   Foarte frumos povestit; chiar "mi-ai facut pofta" de Berlin pe care mi-am propus sa-l vizitez in 2011.

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- pepsi70ro
[13.09.10 20:11:01]
» mesaj pers

   Impresionant, cu adevarat impresionant.

   Nu prea stiam foarte multe lucruri despre acest muzeu, dar acum il cunosc pentru ca l-am vizitat alaturi de tine. Felicitarile mele!

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- creivean
[13.09.10 20:48:12]
» mesaj pers

   Extraordinar muzeu. Cred că îţi trebuie mai mult de o zi să-l vezi, aşa pe îndelete. Mulţumim că ni l-ai prezentat şi nouă.

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- magdalena
[13.09.10 21:08:14]
» mesaj pers

   Si cand ma gandesc cat de aproape de Berlin am fost in acest an! Oricum, mi-am propus sa nu il mai ratez data viitoare si voi tine cont si de impresiile tale!

   Cu SB!

   Uitandu-ma cu atentie la fotografii, absolut fenomenal acest muzeu!

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- webmaster13
[13.09.10 22:58:31]
» mesaj pers

   iar eu va propun o intalnire de gradul I cu muzica!

   cat despre bietii otomani habar nu aveau ce au vandut, ei credeau ca au vandut doar niste ziduri, ziduri ridicate in jurul templului Pergamon de catre bizantini pentru a acoperi toate acele splendide frize considerate pagane, germanii dezveleau noaptea toate acele frize le numerotau si inventariau pentru a fi asamblate mai tarziu la Berlin :) !

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- biancuta
[13.09.10 23:12:24]
» mesaj pers

   Foarte frumoase si interesante aceste impresii, mi-ai amintit de orasul antic vizitat anul acesta in Turcia! Multe statui care au fost descoperite acolo se afla in muzeele din lume, Germania, Austria, etc. Este un must-see daca suntem in Berlin. Felicitari pentru aceasta prezentare!

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- liviadavidescu
[13.09.10 23:51:10]
» mesaj pers

   Muzeul Pergamon, este, cu siguranta, de neuitat, caci niciunde maretia construtiilor si autenticitatea lor nu impresioneaza mai mult ca aici vizitatorul.

   Este coplesitor, cel putin din punctul meu de vedere, si mai ales, UNIC.

   Felicitari pentru profunzimea documentarii si expresivitatea expunerii.

   A fost primul mare muzeu pe care l-a vazut, impreuna cu mine, la 13 ani, fetita mea. Si acum isi aminteste cu mare entuziasm de Pergamon.

   Inca o data, felicitari!

   Pentru un asfel de review 400 de puncte sunt mult prea putine..

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
Puteți evalua ecoul:   FOARTE BUN -- BUN -- NU-MI PLACE [-1]
[punctaj crt ecou: 50 (pma.std) + 0 PMA1 (din 0 voturi)]
- fluturas1
[14.09.10 00:16:35]
» mesaj pers

   Un reviw destul de incitant cu multe amanunte interesante. Pentru cei care nu am ajuns pe acolo, tu ai reusit "sa ne teleportezi" în aceasta locatie deosebita.

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- mariana.olaru
[14.09.10 11:25:50]
» mesaj pers

   webmaster13

   Din câte am citit şi eu, există şi astăzi o controversă în lumea specialiştilor, şi nu numai a lor, cu privire la legitimitatea păstrării unor opere de artă altundeva decât acolo unde le e patria mamă.

    Cred că dreptatea e pe undeva la mijloc, pentru că dacă englezii, francezii sau germanii nu investeau bani şi muncă pentru cercetarea unor sit-uri arheologice lăsate în părăsire de secole, altundeva decât pe teritoriile lor, nu ştiu dacă acestea nu ar fi zăcut în continuare sub straturi de pământ şi dacă azi noi am fi putut admira aceste capodopere.

    Eforturile lor trebuiau să fie răsplătite cumva... , mai ales că şi expunerea artefactelor într-un spaţiu adecvat a costat şi costă o avere, pe care multe dintre ţările de origine nu ştiu dacă şi -o pot permite.

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
Puteți evalua ecoul:   FOARTE BUN -- BUN -- NU-MI PLACE [-1]
[punctaj crt ecou: 50 (pma.std) + 0 PMA1 (din 0 voturi)]
- mariana.olaru
[14.09.10 11:35:30]
» mesaj pers

   Tuturor mulţumiri pentru aprecieri!

   biancuta, ai dreptate: şi eu l-aş încadra la capitolul must-see...

   liviadavidescu: dacă ai văzut muzeul cu mulţi ani în urmă, acum ai fi copleşită de aspectul refăcut. O treabă cu adevărat nemţească ce individualizează muzeul printre celelalte aşezăminte similare din lume, dar care-i aduce şi cei mai mulţi bani din taxe de intrare, pentru că am citit pe undeva, peste 1 milion de vizitatori îi trec pragul în fiecare an, iar numărul lor e în creştere potrivit statisticilor.

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
Puteți evalua ecoul:   FOARTE BUN -- BUN -- NU-MI PLACE [-1]
[punctaj crt ecou: 50 (pma.std) + 0 PMA1 (din 0 voturi)]
- Alina Morar
[14.09.10 12:15:05]
» mesaj pers

   Poate voi ajunge si eu, candva, la Berlin si voi vizita acest frumos muzeu.

   Pana atunci, am avut ocazia sa-l vad prin pozele tale si prin cuvintele frumoase.

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- liviadavidescu
[14.09.10 12:56:11]
» mesaj pers

   @ mariana olaru,

   Aveti dreptate, muzeul era in reconstructie si tot era impresionant. Mi-l inchipui acum.

   Ca idee, in Berlin m-a impresionat si faptul ca biletele de intrare la muzee unice in lume ca Pergamonul, Muzeul Tehnologiei etc, erau incredibil de mici, cativa euro, iar pentru copii, elevi si studenti intrarea era gratuita. Asta apropos de cum stimuleaza ei cultura, si ce atentie acorda educatiei pentru frumos a tinerilor...

   Nu stiu daca aveau sau nu dreptul sa detina acele comori arheologice, nu am caderea de a judeca asta, dar le-au redaruit lumii intr-o maniera fantastica.

   Si luand in considerare ca aceste muzee au fost printre putinele cladiri crutate de bombe si proiectile in al doilea razboi mondial, cand Berlinul ardea ca o torta, te gandesti ca pastrarea lor a fost mana divinitatii...

   Intregita de mana unui popor cu aplecare seculara spre cultura si nu spre kitch...

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
Puteți evalua ecoul:   FOARTE BUN -- BUN -- NU-MI PLACE [-1]
[punctaj crt ecou: 50 (pma.std) + 0 PMA1 (din 0 voturi)]
- sandu.53
[14.09.10 13:53:31]
» mesaj pers

   extraordinar de frumos! felicitari... inclusiv pentru "exponatul " din poza... oare nu esti chiar tu? un FB din toata inima!

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- mariana.olaru
[14.09.10 18:02:27]
» mesaj pers

   sandu. 53

   Mulţumesc de compliment, dar eşti prea generos! E drept că acum vreo treizeci de ani arătam şi eu cam aşa, acum timpul a cam trecut pentru mine... Persoana din imagine era o tânără nemţoaică (cred eu) care a atras atenţia tuturor până acolo încât mulţi au vrut s-o imortalizeze pe peliculă, aşa cum am făcut şi eu. Şi să ştii, în realitate era mult mai drăguţă! Iar ea, conştientă de frumuseţea ei, poza evident pe oriunde trecea.

    liviadavidescu

   Aşezămintele culturale din Insula Muzeelor, printre care şi Pergamonul au fost la rându-le afectate de bombardamentele din timpul celui de-al doilea război mondial. Mărturii stau fotografiile făcute atunci şi expuse la intrarea în muzeu. E adevărat, anvergura stricăciunilor a fost mai limitată, clădirile au rezistat în picioare şi au fost primele construcţii monumentale intrate în reparaţii după război şi reintrate în circuitul cultural. Din păcate, comorile de artă păstrate în cele 5 muzee au fost mult mai mult afectate de război. Sub pretextul protejării lor, au fost ambalate şi transportate în diverse locuri, cele mai multe pornind spre Rusia. De acolo, colecţiile s-au întors ciuntite sau într-o stare mai mult decât precară şi au fost necesari mulţi ani de muncă pentru reabilitarea lor. E meritul germanilor că s-au străduit şi au reuşit să le pună în valoare spre folosul şi admiraţia tuturor vizitatorilor, indiferent de naţie, cultură, pregătire profesională, vârstă, nivel social. Aşa cum scrie şi pe frontispiciul Reichstagului, "totul este pentru popor"! Iar preţurile foarte confortabile, gratuităţile, libertatea de a filma şi a fotografia, se încadrează desigur în această axiomă.

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
Puteți evalua ecoul:   FOARTE BUN -- BUN -- NU-MI PLACE [-1]
[punctaj crt ecou: 50 (pma.std) + 0 PMA1 (din 0 voturi)]
- zena
[14.10.10 16:55:39]
» mesaj pers

   Superb, un review cum mi-ar placea sa citesc in fiecare zi. Felicitari.

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- mariana.olaru
[14.10.10 18:24:58]
» mesaj pers

   Mulțumesc @zena! Sper să-ți placă și celelalte impresii publicate deja, dar și cele viitoare. Pe curând!

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]
- webmasterX
[15.04.15 08:02:17]
» mesaj pers

   Mutat în rubrica "Muzeul Pergamon, BERLIN" (nou-creată pe sait)

---

LINK AICI [click, apoi copiați adresa din browser]

SCRIE ECOU
Nu sunteți autentificat/ă, nu puteți scrie sau trimite ecouri

AVEȚI cont pe AFA? — vă puteți autentifica mai jos

UTILIZATOR
PAROLA

Dacă nu mai tineți minte numele sau parola - folosiți facilitatea "Recuperare date cont"

Nu aveți cont pe sait? — vă puteți crea rapid unul: click aici



---
1. PMA = Puncte Mulţumire-Apreciere = sistem de notare a contribuţiilor la informarea comunităţii. Vezi detalii aici
Alte impresii din această destinaţie:
NOTĂ: Membrii AmFostAcolo beneficiază de oferte speciale pentru această destinaţie - Solicită o ofertă personalizată
 
POZE ATAȘATE ARTICOLULUI
Vezi fotografiile în versiunea ptr telefon sau tabletă

[67] foto. Click pe poze pentru a le mări

P01 [JUL-2010] Muzeul Pergamon din Berlin -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133189">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133189"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133189">Şterge vot</a></div><span id="v9133189" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133189)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133189Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133189MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P01 [JUL-2010] Muzeul Pergamon din Berlin
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P02 [JUL-2010] Aripa de sud a Muzeului Pergamon -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133192">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133192"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133192">Şterge vot</a></div><span id="v9133192" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133192)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133192Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133192MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P02 [JUL-2010] Aripa de sud a Muzeului Pergamon
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P03 [JUL-2010] Altarul de la Pergamon privit dinspre uşa de acces în muzeu -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133194">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133194"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133194">Şterge vot</a></div><span id="v9133194" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133194)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133194Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133194MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P03 [JUL-2010] Altarul de la Pergamon privit dinspre uşa de acces în muzeu
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]



P04 [JUL-2010] Altarul de la Pergamon - vedere panoramică -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133198">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133198"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133198">Şterge vot</a></div><span id="v9133198" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133198)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133198Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133198MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P04 [JUL-2010] Altarul de la Pergamon - vedere panoramică
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P05 [JUL-2010] Urcând pe scările spre platforma superioară a Altarului de la Pergamon(curtea interioară mărginită de friza lui Telephos -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133206">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133206"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133206">Şterge vot</a></div><span id="v9133206" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133206)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133206Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133206MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P05 [JUL-2010] Urcând pe scările spre platforma superioară a Altarului de la Pergamon(curtea interioară mărginită de friza lui Telephos
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P06 [JUL-2010] Coloanele şi friza din partea stângă a Altarului de la Pergamon -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133211">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133211"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133211">Şterge vot</a></div><span id="v9133211" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133211)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133211Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133211MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P06 [JUL-2010] Coloanele şi friza din partea stângă a Altarului de la Pergamon
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P07 [JUL-2010] Privind în jos de pe treptele Altarului de la Pergamon, spre friza reconstituită a luptelor dintre zei şi giganţi -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133212">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133212"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133212">Şterge vot</a></div><span id="v9133212" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133212)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133212Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133212MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P07 [JUL-2010] Privind în jos de pe treptele Altarului de la Pergamon, spre friza reconstituită a luptelor dintre zei şi giganţi
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P08 [JUL-2010] Macheta Altarului de la Pergamon -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133213">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133213"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133213">Şterge vot</a></div><span id="v9133213" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133213)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133213Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133213MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P08 [JUL-2010] Macheta Altarului de la Pergamon
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P09 [JUL-2010] Fragmente din friza lui Telephos de pe platforma de sacrificii a Altarului de la Pergamon -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133214">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133214"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133214">Şterge vot</a></div><span id="v9133214" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133214)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133214Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133214MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P09 [JUL-2010] Fragmente din friza lui Telephos de pe platforma de sacrificii a Altarului de la Pergamon
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P10 [JUL-2010] Altarul de la Pergamon :fragment din friza luptelor între zei şi giganţi -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133216">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133216"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133216">Şterge vot</a></div><span id="v9133216" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133216)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133216Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133216MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P10 [JUL-2010] Altarul de la Pergamon :fragment din friza luptelor între zei şi giganţi
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P11 [JUL-2010] Altarul de la Pergamon : fragmente de friză şi statui -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133217">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133217"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133217">Şterge vot</a></div><span id="v9133217" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133217)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133217Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133217MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P11 [JUL-2010] Altarul de la Pergamon : fragmente de friză şi statui
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P12 [JUL-2010] Statui ce împodobeau Altarul de la Pergamon -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133219">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133219"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133219">Şterge vot</a></div><span id="v9133219" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133219)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133219Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133219MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P12 [JUL-2010] Statui ce împodobeau Altarul de la Pergamon
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P13 [JUL-2010] Macheta cetăţii Pergam cu Altarul în zona centrală -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133220">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133220"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133220">Şterge vot</a></div><span id="v9133220" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133220)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133220Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133220MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P13 [JUL-2010] Macheta cetăţii Pergam cu Altarul în zona centrală
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P14 [JUL-2010] Muzeul Pergamon - Poarta Pieţii din Milet -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133222">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133222"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133222">Şterge vot</a></div><span id="v9133222" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133222)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133222Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133222MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P14 [JUL-2010] Muzeul Pergamon - Poarta Pieţii din Milet
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P15 [JUL-2010] Muzeul Pergamon - Poarta Pieţii din Milet -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133223">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133223"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133223">Şterge vot</a></div><span id="v9133223" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133223)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133223Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133223MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P15 [JUL-2010] Muzeul Pergamon - Poarta Pieţii din Milet
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P16 [JUL-2010] Muzeul Pergamon-vedere frontală a Porţii Pieţei din Milet -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133225">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133225"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133225">Şterge vot</a></div><span id="v9133225" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133225)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133225Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133225MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P16 [JUL-2010] Muzeul Pergamon-vedere frontală a Porţii Pieţei din Milet
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P17 [JUL-2010] Muzeul Pergamon-frontonul Porţii Pietei din Milet -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133228">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133228"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133228">Şterge vot</a></div><span id="v9133228" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133228)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133228Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133228MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P17 [JUL-2010] Muzeul Pergamon-frontonul Porţii Pietei din Milet
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P18 [JUL-2010] Muzeul Pergamon: altarul Pieţei din Milet -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133230">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133230"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133230">Şterge vot</a></div><span id="v9133230" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133230)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133230Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133230MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P18 [JUL-2010] Muzeul Pergamon: altarul Pieţei din Milet
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P19 [JUL-2010] Muzeul Pergamon: mozaic roman din Gerasa(Iordania) -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133233">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133233"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133233">Şterge vot</a></div><span id="v9133233" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133233)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133233Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133233MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P19 [JUL-2010] Muzeul Pergamon: mozaic roman din Gerasa(Iordania)
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P20 [JUL-2010] Muzeul Pergamon: statuie a unui împărat roman -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133235">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133235"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133235">Şterge vot</a></div><span id="v9133235" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133235)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133235Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133235MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P20 [JUL-2010] Muzeul Pergamon: statuie a unui împărat roman
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [50 PMA, +BONUS]

P21 [JUL-2010] Poarta Ishtar - reconstituire a faţadei exterioare -- foto by <b>mariana.olaru</b> [uploaded 13.09.10] - <span class="allrVotedi" id="av133238">Foto VOTATĂ de mine!</span><div class="delVotI" id="sv133238"><a href="/pma_sterge_vot.php?vid=&fid=133238">Şterge vot</a></div><span id="v9133238" class="displayinline;"> - <a style="color:red;" href="javascript:votez(133238)"><b>LIKE</b> = Votează poza</a><img class="loader" id="f133238Validating" src="/imagini/loader.gif" border="0" /><span class="AjErrMes"  id="e133238MesajEr"></span>Foto VOTATĂ de mine!
P21 [JUL-2010] Poarta Ishtar - reconstituire a faţadei exterioare
foto mariana.olaru [13.09.10]
# [0 PMA, fara bonus]

[67] foto . Click pe oricare pentru a le mări




  CĂUTARE
Căutați un hotel, sau o stațiune sau un user? Tastați primele 4-5-6 litere mai jos și apăsați CAUTĂ DESTINAȚIE
Șir de căutare
Pentru a căuta orice altceva, în stilul în care căutaţi cu Google, folosiți căsuta de mai jos:
Căutare (text) în sait:

        [C] 2008-2019 AmFostAcolo.ro

[C] Copyright 2008-2019 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată

Website Security Test
pagină generată in 0.13189291954 sec