Cascada Krimml si drumul alpin Grossglockner, doua minunatii ale Austriei

TIPĂREȘTE

Ne apropiem de sfarsitul vacantei in Austria, dar mai avem multe de vazut si de facut. Am inceput ziua cu o plimbare gratuita cu telegondola plecand din centrul orasului Saalbach Hinterglemm, profitand de Joker card, inclus in oferta de cazare.

Ziua aceasta se prefigureaza a fi frumoasa, prin urmare ne-am indreptat spre una dintre cele mai spectaculoase cascade din Europa, Krimml. Exista o zona de parcare, la 10-15 minute departare de cea mai joasa zona a cascadei.

Cascada are o inaltime totala de 380 m si este formata de fapt din trei cascade, cea situata cel mai sus are o cadere de 145 m, cea din mijloc de 100 m, iar cea de jos, cu doua trepte, cu o cadere de 140 de metri.

Este cea mai mare din Austria si a cincea cea mai inalta cascada din lume, ce dezvaluie un spectacol senzational: apa, in urma impactului violent cu stancile, se transforma in particule foarte mici, pulverizate in atmosfera sub forma unor nori albi de ceata. Inhalarea moleculelor de apa, incarcate cu ioni negativi, stimuleaza sistemul imunitar, atenueaza simptomele alergiilor si astmului.  

Caderea de apa ofera un spectacol care se desfasoara in fata ochilor nostri, zgomotul produs si picaturile de apa pe care le simti pe fata, chiar si de la distanta, accentuand senzationalul. Obligatoriu trebuie sa ai la tine o pelerina de ploaie pentru ca oricat te-ai feri, aerosolii„te urmaresc” .  

De la baza cascadei, incepe traseul intortocheat ce duce spre varf, unde se ajunge dupa aproximativ 1 ora si 15 minute de mers pe jos. Traseul este bine amenajat, fiind construit in 1835, de catre Ignaz von Kürsinger, cu o lungime de aproximativ 4 kilometri si prezinta numeroase puncte de observatie si platforme de unde turistii se pot bucura de spectacolul apei curgatoare. Fiecare dintre aceste puncte de belvedere amenajate cu podete si balustrade de lemn, poarta numele unei personalitati care a contribuit la dezvoltarea turismului montan din Austria si la construirea traseului pe langa Cascada Krimml.

In secolul trecut s-a dorit construirea unui baraj sau dirijarea apei catre vaile invecinate, insa o asociatie pentru conservarea naturii s-a luptat pentru a impiedica aceste actiuni, protejand cascada. In 1958, Guvernul provincial de la Salzburg declara Valea Krimml Achental ca fiind zona protejata, iar trei ani mai tarziu cascada a fost declarata„monument’’ al naturii.

Noi am urcat pana la altitudinea de 1306 metri, intre caderile de apa mijlocie si cea superioara, unde se afla o cabana si un restaurant, Gasthof Schönangerl, unde poti servi din varietatea extinsa de preparate austriece cunoscute la nivel national, Wiener Schnitzel, delicioasele Kässpatzen si Kaiserschmarrn, cu sau fara stafide. Desigur, se poate servi si pizza delicioasa, care este coapta in cuptorul in stil original.

Din pacate, nu am continuat drumul pana sus, intorcandu-ne, pentru ca orele se scurgeau si mai aveam multe de vazut si de facut in aceasta zi.

Vremea foarte frumoasa ne-a facut sa ne dorim sa experimentam Drumul Alpin Grossglockner, cel mai inalt drum de trecere din Austria, un fel de Transalpina, dar la o altitudine ceva mai mare, 2500 metri, pentru care platesti aproximativ 40 euro (depinde de tipul masinii si ora la care ajungi) daca vrei sa il parcurgi. Atentie si la programul de vizitare, pe timp de noapte drumul fiind inchis, ultima intrare fiind cu 45 minute inainte de inchidere.

Drumul face legatura intre landul Salzburg si landul Carinthia si a devenit cunoscut incepand din anul 1856, cand imparatul Franz Josef si  imparateasa Elisabeta (Sisi) s-au aventurat pe acest drum.  

Actualul drum a fost terminat in 1935, dupa 5 ani de constructie, cu o lungime totala de 48 de kilometri, 36 de curbe in ac de par si 2 drumuri laterale catre puncte de observatie spectaculoase, varful Grossglockner (3798 m) si cel mai lung ghetar din Alpii de Est, Pasterze.

Dupa cateva locuri de popas se ajunge la Fuscher Torl, la 2428 metri, primul punct de belvedere catre varful Großglockner, locul memorial pentru muncitorii care au murit in timpul constructiei drumului. Desi am pornit la drum cu soare si vreme placuta, pe parcurs aceasta   s-a schimbat, soarele facand loc norilor, ploii si chiar fulgilor de zapada, vantul accentuand senzatia de frig. De aici se putea ajunge la varful Edelweißspitze, la 2571 metri inaltime, pe o extensie a drumului principal, insa vremea fiind urata, ne-am continuat urcarea pe soseaua alpina, pana la cel mai inalt punct al ei, Hochtor, la 2405 metri deasupra nivelului marii. Am intrat in tunelul cu acelasi nume, renumit prin faptul ca pe mijlocul lui este trasata granita dintre cele 2 landuri, Salzburg si Carinthia.

De aici intram in regiunea Carintia, iar soseaua incepe sa coboare pana la un sens giratoriu, de unde poti opta pentru coborare catre Heiligenblut sau spre o alta varianta a soselei alpine, care urca spre Kaiser-Franz-Josefs-Hohe si ghetarul Pasterze.  

Am continuat drumul, urcand spre ghetar, am admirat lacul de acumulare Margaritzen care stocheaza apa scursa din ghetar, am trecut pe langa cabana Glocknerhaus si am urcat abrupt si continuu ajungand in punctul final, la Kaiser-Franz-Josefs-Hohe, aflata la 2369 metri.

Aici exista o parcare mare cu plata, acoperita, supraterana, unde am parcat si noi si am iesit sa vedem peisajul, insa ceata nu ne-a lasat sa descoperim mai nimic din ghetarul Pasterze sau varful Grossglockner. In amintirea ascensiunii pe care au facut-o imparatul Franz Josef si imparateasa Sisi, pana la ghetar, pe locul unde ei au poposit s-a construit un centru turistic, ce poarta numele imparatului.  

Cei care doresc sa ajunga pe ghetar pot opta pentru a cobori circa 100 de metri, in compania marmotelor, pe traseu fiind marcate locurile pana unde ghetarul ajungea in urma cu cativa ani.

Ne-am intors pe acelasi traseu, dezamagiti ca vremea nu ne-a lasat sa ne apropiem de ghetar, insa multumiti ca totusi, am strabatut drumul alpin, dupa ce timp de cateva zile de cand eram in zona, am„pandit” vremea care nu parea a se lasa induplecata pentru a parcurge un asemenea traseu.

---

VIZUALIZĂRI: 157 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI