Pe urmele unui poet genial: Muzeul memorial Nichita Stănescu

TIPĂREȘTE

L-am întâlnit pe Nichita Stănescu de două ori. Locuia într-un bloc în Piata Amzei la acelaş etaj cu o colegă de serviciu pe care o vizitam uneori după cozile de ore întregi făcute în piaţă. Ea mi-a spus că e Nichita Stănescu, că are o soţie foarte tânără şi frumoasă că uşa apartamentului lui nu are clanţă şi este continuu deschisă nenumăraţilor prieteni, scriitori, artişti, filozofi. Într-o seară din decembrie 1983 colega mi-a telefonat˝Nichita a murit˝. Alcool, ficat, ciroză, oficial stop cardio-respirator. Avea doar 50 de ani. Am fost impresionată şi a doua zi am cumpărat un volum de poezii, pe care, eu având o formaţie tehnică, a trebuit să-l recitesc pentru a-i înţelege sensul şi  geniul.

Nichita Stănescu

 S-a născut  la Ploiesti în 1933, mama lui, Tatiana Cereaciuchin  provenind dintr-o familie de nobili ruşi refugiaţi în România în 1917 iar tatăl Nichita Hristea Stănescu, mestesugar şi comerciant. După absolvirea liceului din Ploiesti a urmat între 1952-1957 Facultatea de Filologie din Bucureşti. În 1957 şi-a început cariera literară întâi ca ziarist, apoi ca poet. În perioada 1960-1967  apar primele  volume de versuri pentru ca mai apoi să devină un poet prolific.  În 1973 primeşte pentru a treia oară Premiul Uninii Scriitorilor, în 1975, este recompensat cu Premiul internaţional „Johann Gottfried von Herder” , în 1978 primeşte premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române, iar În anul 1980, scriitorul suedez Arthur Lundkvist îl propune Academiei Suedeze pentru includerea pe lista candidaţilor la Premiul Nobel pentru Literatură. Poeziile lui au fost traduse în multe imbi iar după moartea lui  în anul 1990, Nichita este ales membru post-mortem al Academiei Române. Aşa cum Eminescu a fost luceafărul poeziei româneşti în sec XIX, Nichita a metamorfozat poezia de dragoste din sec XX. A avut trei căsătorii tumultuoase, ultima cu Dora, o femee superbă, foarte tânără, care a fost marea lui dragoste. Problemele cu excesul de băutură- numai vodcă- s-au accentuat după cutremurul din ´77. A ajuns să bea două sticle pe zi dar nu apărea beţie  ci ˝o luciditate aproape nefirească şi o efervescenţă artistică care conducea spre culmea genialităţii˝ au scris apropiaţii lui. A fost trimis la cel mai costisitor tratament de dezintoxicare cunoscut în acel timp dar în 1983 a decedat la 50 de ani, la autopsie găsindu-se numai urme din ficat.  

Volumele lui de poezii au fost publicate şi republicate după 1990. În 2016, un poster cu imaginea lui împreună cu poemul ˝Orfeu în vechea cetate˝ a fost afişat în toate oficiile postale din ţară, în scopul de a-l face cunoscut publicului.  

 Ca în fiecare an  şi în 2024 între 29 și 31 martie, Ploieștiul  a găzduit  ediția a XXXIV-a a Festivalului Internațional de Poezie „Nichita Stănescu” .

Păcat că în societatea consumeristă de astăzi, oamenii nu au timp să citească versurile acestui poet al ˝necuvintelor˝.

Program-tarife

Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” este amplasat în Str. Nichita Stănescu nr. 1. Muzeul este deschis între orele 9-17 de marţi până duminecă exceptând sărbătorile legale. Taxa de vizitare e 8 lei cu reducere la 4 lei pentru pensionari, elevi, studenţi.

Muzeul memorial-Vizita

În decembrie 2002 a fost inaugurat muzeul memorial în casa natală a poetului  ca Secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Până la renovarea acesteia în Casa Târgoveţului din Ploieşti între anii 1985-2002 a funcţionat o expoziţie permanentă Nichita Stănescu. Exponatele au fost donaţii ale celor care au păstrat obiecte care au aparţinut poetului.

Muzeul  memorial  redă fidel ambianţa în care şi-a petrecut copilăria poetul dar sunt expuse şi documente din care reiese valoarea sa exceptională şi aprecierile ca poet genial.

Casa în care s-a născut Nichita Stănescu a fost construită în anii1926-1927 de tatăl lui, Hristea Nicolae Stănescu. Este o casă albă cu un etaj, fără ornamente inspirată de casele ţărăneşti de la câmpie. Aici si-a petrecut copilăria şi adolescenţa până la plecarea la facultate Nichita, răsfăţat de familie si cunoscuţi cu porecla Nini. Am parcurs interiorul cu dormitor, sufragerie, birou„bucătărie în care unele piese de mobilier  şi decoraţiuni au apartinut chiar poetului. Trecând prin camere şi observând mobilierul şi obiectele am avut o senzaţie de ˝déjà vu˝. Recunosc că am fost emoţionată. Aşa arăta şi casa părinţilor mei si ale cunoscuţilor prin anii 1950-60: televizor alb-negru Temp6 sau Rubin, radio Stassfurt cu lămpi RDG,  telefon negru de ebonită şi rozetă, pendulă suspendată pe perete, biblotecă cu rafturi de lemn. Pe pat se găseşte jucăria favorită a lui Nini- un ursuleţ de pluş-, în bibliotecă sunt expuse cărţile sale de căpătâi, apoi pianul la care cânta şi biroul adolescentului elev şi student. Îngerul blond surâde din mai multe fotografii.

În două camere, cea documentară şi biblioteca sunt expuse  manuscrise, cărţi cu dedicaţie, premii luate la concursuri de numismatică (Diploma de Onoare a Societății de numismatică, medalii), opera postumă a poetului și diverse obiecte personale. Aici sunt expuse premiile care i-au recunoscut valoarea ca poet naţional (diplome oferite de Uniunea Scriitorilor din România și de Academia Română şi internaţional (Premiul pentru cel mai tânăr poet - Struga 1965, Brevetul și Medalia Gottfried von Herder -1976, Marele Premiu "Cununa de aur" a Serilor de Poezie de la Struga – 1982), obiecte personale (brichete, ceasuri, bibelouri etc.). Patrimoniul expoziţiei mai cuprinde o bogată arhivă documentară alcătuită din ziare, afişe, fotografii, benzi video etc.

Am părăsit acest muzeu memorial aparent modest cu regretul că într-o viaţă de om nu mi-am făcut timp decât fugitiv să mă aplec asupra operei lui Nichita Stănescu. ˝Poezia nu este numai artă: ea este însăşi viaţa, însuşi sufletul vieţii. Fără poezie omul nu s-ar distinge de neant. ˝ şi ˝ Noi suntem clipa care trece prin poarta existenţei. ˝ sunt două din celebrele citate din opera poetului necuvintelor.

Poate voi, care citiţi aceste rânduri vă veţi apleca asupra poeziilor lui, după care, veţi ieşi mai înnobilaţi sufleteşte.  

 WEB DACĂ SE POATE:https://www.youtube.com/watch?v=SDT5XTRJdyo

---

VIZUALIZĂRI: 291 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI