Cu trenul prin Germania și Elveția

TIPĂREȘTE

Voi prezenta, în cele ce urmează, reperele unei vacanțe de o săptămână în Germania și Elveția, în care am folosit trenul ca principal mijloc de deplasare. Am reușit să văd câte ceva fără să închiriez mașină - nu că aș fi avut cum face asta, nu am permis de conducere, după cum am mai mărturisit pe aici. Dată fiind infrastructura feroviară din cele două țări, este perfect posibil să vizitezi cu trenul multe locuri de poveste, cu un buget inferior celui necesar închirierii (asta - dacă te informezi în prealabil, afirmație valabilă mai ales în cazul Elveției) și cu un stres considerabil mai mic.

Traseul a fost: Basel - Konstanz (3 nopți, Hotel Halm) - Berna (3 nopți, Best Western Plus Hotel Bern) - Basel (1 noapte, Hotel ibis Basel Bahnhof). Având drept „baze” aceste orașe, am mai ajuns în Meersburg, Triberg și Gstaad. Despre ultimele două am spus anterior câte ceva, despre celelalte voi încerca, dar nu promit nimic :). Voi detalia în continuare doar modul în care am organizat vacanța, în încercarea de a minimiza costurile. Chestie care, cu toate eforturile, nu pot spune că mi-a ieșit în totalitate, a fost cel mai scump concediu ever (în primul rând, din cauza Elveției).

Am aterizat la Basel, undeva la orele 15, cu 30-40 de minute întârziere. Transferul către Konstanz se poate face fie folosind trenurile SBB, compania elvețiană, fie pe cele DB, compania germană. Primul traseu, via Zürich, ia cam două ore, în timp ce al doilea, pe la nord de Rin, circa două ore și jumătate. Dar: prima variantă ajunge peste 150 de euro / 2 persoane, a doua 12 + 34 = 46 de euro. Alegerea a fost simplă.

Atât în Germania, cât și în Elveția, rareori se face un drum „dintr-o bucată” . Trebuie simț de orientare bun, capacitatea de a citi / interpreta o hartă, GPS cu hărți preîncărcate, pentru a-l putea folosi offline (revin). Limba germană constituie un bonus (nu am beneficiat de el).

Din aeroport se ia autobuzul 50 către gara Basel SBB (gara elvețiană, P4); biletul costă 6 euro / persoană și se cumpără de la automat, înainte de a urca. De aici se schimbă cu un tramvai către Basel Badischer Bahnhof (P5), gara germană. (Această stație este administrată de Die Bahn, deși se află în interiorul orașului Basel. E o poveste mai lungă, din sec. XIX, legată de modul în care s-a construit calea ferată prin aceste locuri.)

Aeroportul este pe teritoriu francez, așa că am deschis liniștit datele mobile cât așteptam bagajele, pentru a mai verifica niște hărți pe care urma să le folosesc offline pentru a tranzita Baselul. Greșeala 1: am uitat să închid netul atunci când am suit în autobuz. La plecarea din România am socotit că nu voi avea nevoie de date mobile în Elveția, că oricum stau prea mult pe telefon - era un prilej de detoxifiere, deci nu intenționam să cumpăr cartelă sau să activez vreo extraopțiune Vodafone. Imediat ce am trecut granița franceză, am primit un SMS: distracția mă costa 18 euro (15 virgulă nu știu cât CHF). Greșeala 2: am închis netul instant și nici că l-am mai deschis, fără să verific care sunt condițiile Vodafone pentru Elveția. Dacă aș fi verificat, aflam că între 0,001 și 4 GB costul este același, anume 18 euro. Pe care, oricum, i-am plătit. Mda...

----------

Trenurile către Konstanz (de fapt, către Friedrichshafen Hafen = Portul din Portul lui Frederic 😉, după cum ni s-a tot făcut fixarea în tren) pleacă din oră în oră, la fiecare și 49. Teoretic, ar fi trebuit să prindem trenul de 15:49, dar a întârzit avionul și nici bagajele nu au venit foarte repede. Nu-i nimic, e bine și la 16:49, am spus, doar că... acesta era scos în ziua respectivă pentru ceva lucrări pe linie, după cum ne-a anunțat cu mult calm un domn de la informații. Dar să nu ne facem griji, circulă cel de la 17:49. Nu ne făceam griji, dar aveam aproape două ore de stat degeaba. Așa că am lăsat bagajul într-un dulap și am luat tramvaiul înapoi, către centrul orașului.

Ne-am reîntors la timp și am cumpărat de la un automat un tichet de land pentru două persoane bahn.de/angebot/regio/lae ... ttemberg-ticket. Dacă nu urci în trenuri de mare viteză și pleci la drum după ora 9:00, Baden-Württemberg-Ticket este extrem de avantajos: se pot folosi în interiorul landului atât trenuri regionale, cât și autobuze locale sau interurbane, la prețul de 26 euro / o întreagă zi pentru primul plătitor, plus câte 8 euro pentru fiecare călător suplimentar, maximum cinci în total.

Am plecat, de-a lungul Rinului, către Konstanz. De la ieșirea din Lacul Konstanz (= Bodensee, așa cum e cunoscut în Germania - Austria - Elveția) până în Basel, cale de 150 de kilometri, Rinul curge dinspre est către vest. Cam pe la mijlocul acestei distanțe se află Cascada Rinului, cea mai mare cascadă din Europa; trenul a oprit acolo, dar am lăsat acest obiectiv pentru altă dată. În principiu, la nord de Rin este Germania, la sud este Elveția, însă există mai multe enclave elvețiene în partea nordică a fluviului (Basel e una dintre ele), precum și o enclavă germană sudică: orașul Konstanz.

La Radolfzell am coborât din primul tren, am schimbat peronul și am așteptat unul operat SBB pe ruta Zürich - Konstanz, în care am avut dreptul să urcăm cu biletul german, la sub un sfert de preț. Trenul elvețian a avut întârziere 🙄, fapt care ne-a permis să luăm un prim contact cu Bodensee: gara Radolfzell este situată chiar în port. Lacul este magnific, se poate face plajă pe malurile sale, este brăzdat în lung și în lat de vase de agrement, pe deasupra plutesc zeppeline, dar și păsări de tot soiul, oferă priveliști de neuitat către Alpii înalți din sud, dar și către orășele pitorești de jur împrejur - ce mai, un obiectiv turistic de prim rang.

Marți seară, pe 19 decembrie, a fost un apus de foc pe lac. Înțeleg că nu a fost un fenomen singular, dar nici unul obișnuit. Pagina Fb la care sunt abonat s-a umplut cu imagini de vis, am încărcat câteva mai jos.

A doua zi am ajuns la Meersburg și în Insula Mainau. La Biroul de turism din gara Konstanz ni s-a recomandat să folosim niște bilete de 12 euro / persoană, valabile timp de o zi pe feribot și pe autobuzele din oraș. Stația feribotului este destul de departe de orașul vechi - am ajuns acolo cu autobuzul, și cum am mai făcut un drum către un magazin alimentar pentru a ne aproviziona cu apă plată și fructe, iar acesta era, și el, la o distanță considerabilă, acel bilet și-a scos banii cu vârf și îndesat. (În orașul vechi nu ai de unde cumpăra o sticlă de apă! Nu știu dacă e adevărat, dar am înțeles că situația se explică prin: 1. obligarea turiștilor să cumpere de la terase / restaurante și 2. trec des elvețienii granița pentru a se aproviziona cu produse ieftine, așa că au dus toate magazinele cu prețuri mici dincolo de Rin.) [v. ecou]

În a treia zi planificaserăm să închiriem biciclete, dar vremea nu a fost de acord cu noi. Așa că am cumpărat un nou bilet de land și am ajuns până în Triberg vezi impresii.

În total, am plătit pentru transport în Germania, trei zile, 34 + 24 + 34 = 92 euro - și am tot mers!

[L.E. Pentru a încuraja folosirea transportului în comun și economia de combustibil în contextul războiului din Ucraina și al limitării gazului rusesc + protejarea mediului, nemții fiind mari ecologiști, în vara lui 2022 au fost introduse abonamente la 9 euro / lună, valabile pe întreg teritoriul Germaniei, pe trenurile regionale și pe autobuzele locale / suburbane. Proiectul a fost pentru trei luni (iunie, iulie, august) și a fost, evident, un mare succes. Care a venit la pachet, însă, cu degradarea condițiilor de transport. Trenurile au fost extraordinar de aglomerate, au devenit mizerabile și au adunat, în acea vară, întârzieri mai mari decât în trei ani precedenți la un loc.

În această vară s-a reluat inițiativa (tot pentru trei luni), dar la un preț ceva mai mare: 50 de euro / lună. Nu am luat acest abonament din două motive: 1. nu eram sigur dacă era sau nu valabil pe feribot; 2. inițial nu programasem decât o zi de tren, cea a transferului Basel - Konstanz, deci nu era rentabil pentru noi.

Totuși, e o informație de reținut. Verificați dacă nu e în vigoare un astfel de abonament atunci când sunteți în Germania!]

----------

Situația s-a schimbat radical începând cu cea de-a patra zi. Un abonament pentru o zi în Elveția costă 78 CHF de persoană, cam 90 de euro la cursul din august. Dacă vi se pare mult, să spun că un bilet Konstanz - Berna e mai mult de atât, către 90 CHF. Treaba se prezenta destul de tragic 😥, aveam de mers Konstanz - Berna, Berna - Gstaad - Berna și Berna - Basel. Plus transport în comun în Berna și Basel.  

Se poate mai ieftin? Se poate. Există niște carduri de reduceri, care costă 120 CHF pe lună de persoană. Odată fericit posesor al lor, cumperi orice bilet SBB la jumătate de preț. Prin urmare, achiziționarea unui astfel de card devine rentabilă doar dacă iei bilete de +240 CHF / persoană / lună. Eram pe acolo, dar până la urmă am decis să mergem la Gstaad cu autocarul festivalului - am povestit aici de de și cum a fost vezi impresii. Astfel, cardurile de reducere nu se mai justificau.

Am mai săpat și am aflat că mai există o metodă de a economisi niște bani: biletele „supersaver” . Acestea sunt bilete achiziționate cu mult timp înainte, nereturnabile, la trenuri fixate și ore care nu se pot modifica. Oferta este cea de pe site-ul supersaver.sbb.ch și tot de acolo se pot cumpăra online. Dezavantaje: 1. site-ul e numai în germană și 2. nu găsești bilete la ce tren sau la ce oră sau pe ce rută vrei tu - vezi ce e pe acolo și te adaptezi.  

Pentru traseul Konstanz - Berna nu erau bilete supersaver la data care ne interesa. Am insistat și... am găsit astfel de bilete la clasa I, cu 60% reducere - costau puțin peste 50 CHF de persoană. Bun de tot, mult sub prețul normal al unui bilet la clasa a II-a. Sigur, traseu cu două schimbări: am mers cu un tamvai mai răsărit de la Konstanz la Weinfelden, cu un tren de mare viteză (250-300 km/h) până în Zürich (P6-P7, eram cam singurei în vagon), apoi cu unul care circula cu 150-200 km/h până la Berna (P3). Am avut cinci controale, fiecare cercetându-ne biletele cu muuultă atenție.

Ultimul segment din vacanță, Berna - Basel, l-am parcurs ca oamenii simpli, la clasa a doua (P8). Am găsit bilete pe la 20 CHF de persoană, la o oră convenabilă. Până la urmă nu am sărăcit nici în Elveția, dar numai eu știu cât timp am pierdut pe net înainte de plecare. Habar n-am dacă vor fi de folos și altcuiva informațiile date de mine, dar le las aici, pentru orice eventualitate.

La hotel în Basel ni s-au dat niște pass-uri care includeau transport gratuit și reduceri la muzee. Când spun transport gratuit, înțeleg că e cuprins în prețul camerei. Și că acoperă nu doar orașul, ci și transferul de la / la aeroport. Am economisit peste 30 CHF, dar ne-am făcut și nervi.

Pentru că domnișoara de la recepție ne-a spus că practica aceasta e nu doar în Basel, ci în toată Elveția! Cum, și în Berna? Sigur, ni s-a răspuns. A, păi nu ni s-a comunicat acolo - și nici nu am citit asta pe undeva (deși, credeți-mă, chiar m-am informat!) pentru a cere noi. Așadar, am cheltuit degeaba 40-50 CHF. Întrebați de pass-uri, dacă vă poartă drumurile prin Elveția! Mai mult: când aterizați, dovada cazării la hotel vă scutește de achiziționarea biletului pentru transferul aeroport - orașul unde sunteți cazați (dacă e cel mai apropiat oraș de locul unde zburați). În principiu, pe voucher-ul de rezervare ar trebui să scrie asta, dar cine stă să citească, mai ales că e chestie pe care nu te aștepți să o găsești acolo.

Am încărcat la acest articol imagini de Instagram (cu excepția primelor poze). Dacă voi reuși să revin cu articole despre locurile vizitate, voi atașa și fotografii proprii. Dar, pentru a vă stârni pofta, încep în acest fel; enjoy!

---

VIZUALIZĂRI: 699 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI