Repere ale Revoluției Române în București în 2023

TIPĂREȘTE

Azi, 21 decembrie 2023, se împlinesc 34 de ani de la declanșarea Revoluției în București. Eram adolescent pe atunci și în acele zile de sfârșit de decembrie mă aflam la țară, la bunici, în vacanță. Ne pregăteam să mergem cu colinda și ne bucuram de șoriciul proaspăt de la porcul sacrificat de Ignat (cu toate greutățile vremurilor bunicii creșteau întotdeauna un porc pentru sărbătorile de iarnă). Peste sate răsunau sunetul dobelor, cetele de urători și mascații (urși, căiuți, căldărari, capre) repetând de zor repertoriul pentru Anul Nou (vezi impresii). Obiceiurile s-au păstrat în nordul Moldovei, pe valea Siretului, în ciuda regimului comunist. Ne-am întors la București în prima săptămână din ianuarie după ce zile întregi am urmărit la televizorul alb-negru Sirius desfășurarea evenimentelor din țară.

S-au schimbat multe în cele peste trei decenii de la Revoluție, majoritatea înspre bine. S-au schimbat generații, interese, poate mentalități. Momentul „Revoluția Română din 1989” se depărtează permanent de timpurile actuale, tinerii o percep doar ca un moment de istorie. Epoca comunistă se stinge ușor din amintirile celor care au trăit acele vremuri grele. Ieri m-am plimbat prin aproape toate locurile din București unde s-au desfășurat evenimentele din decembrie 1989. Câteva monumente, troițe, plăci comemorative și aceleași clădiri cenușii (imagistic nu ne ajută nici anotimpul). Să le luăm pe rând:

Piața Revoluției 

Aici a început Revoluția din București odată cu mitingul popular din 21 decembrie 1989 care trebuia să demonstreze susținerea pentru Nicolae Ceaușescu și condamnarea actelor de la Timișoara. Balconul Comitetului Central al PCR este locul unde Nicolae Ceaușescu își ținea ultimul discurs („vă mai dau 100 lei” cum a rămas vorba în popor). Palatul Ministerului de Interne e ridicat după planurile și cu contribuția unor arhitecți celebri (Paul Smărăndescu, Horia Creangă, Emil Prager), azi reluându-și funcția pentru care a fost proiectat inițial. De pe acoperișul clădirii soții Ceaușescu vor fugi cu elicopterul a doua zi. În fața Palatului se află un monument din plăci de marmură ce compun o flacără centrală – „Glorie martirilor noștri. Decembrie 1989” .

În Piața Revoluției se înalță Memorialul Renașterii (sculptor Alexandru Ghilduș), monument închinat eroilor Revoluției, inaugurat în vara anului 2005. Ansamblul este format din mai multe componente (Piața Reculegerii, Zidul Amintirii, Piramida Izbânzii și Calea Biruinței). Obeliscul înalt de 25 m a stârnit vii controverse în societatea românească prin „cartoful” ori „sarmaua” din vârf. În fața monumentului se aflau ieri un grup de turiști cărora un ghid le explica semnificația ansamblului; printre ei mișuna insistentă o cerșetoare. Între timp sosește un grup de elevi măricei pe care cu greu ghidul reușește să îi strângă în jurul său pentru a le spune câteva cuvinte.

Tot în această piață se află Palatul Regal, azi Muzeu Național de Artă, Biblioteca Centrală Universitară, Biserica Crețulescu, veche de peste 300 de ani. Represiunea a început încă din după amiaza zilei de 21 decembrie în București, dar „iadul” s-a dezlănțuit în 22 decembrie. Atunci în Palatul Regal și Biblioteca Centrală Universitară s-a tras cu tunul sau cu pistolul-mitralieră, incendii puternice mistuind adevărate capodopere de artă și literatură. Azi nu se mai cunoaște nimic la exterior din aceste orori, clădirile fiind restaurate. La doi pași de BCU Carol I se află o clădire struțo-cămilă, sediu al Uniunii Arhitecților din România. În epoca comunistă acolo era cuibul Direcției a V-a Securitate – clădirea din 1890 a fost distrusă în timpul Revoluției, din zidurile mistuite de incendiu păstrându-se azi doar partea inferioară.

Manifestanții din 21 decembrie s-au împrăștiat pe toate străzile din jurul fostului CC al PCR, spre Hotel Continental și Palatul Telefoanelor, spre bulevardul Magheru și Piața Romană, hotel Intercontinental și Piața Universității. Începând din seara de 21 decembrie și zilele următoare represiunea și psihoza teroriștilor au provocat victime în acțiuni greu de controlat ale aparatului militar de stat.

Palatul Telefoanelor. În această zonă, vis-a-vis de hotel Continental, pe clădiri se mai observă urme de gloanțe. Întreg arealul s-a schimbat, a apărut un mare hotel cu o fațadă ce reproduce Teatrul Național de altădată, chiar clădirea impunătoare a Palatului Telefoanelor a fost restaurată. Pe acest bloc-turn (prima clădire cu schelet metalic din țară) se află o plăcuță comemroativă care îl pomenește pe unul din tinerii uciși acolo în 24 decembrie 1989.

Piața Universității. Alt loc „fierbinte” al Revoluției Române care s-a schimbat mult în ultimele decenii. Teatrul Național a căpătat altă formă, platoul statuilor de la Universitate a fost pavat în întregime, în centrul pieței a fost refăcut monumentul închinat lui Ion C. Brătianu, a apărut Parcul Colței cu al său monument-vioară. Într-un colț al acestui micuț parc, aproape de locul unde altădată s-a înălțat Turnul Colței, se află o mică cruce de lemn ridicată de Societatea Română pentru Cultul Eroilor în memoria eroilor neamului.

Peste drum de Universitate, de fapt într-un scuar din mijlocul bulevardului Nicolae Bălcescu, se află o cruce de piatră de mari dimensiuni închinată Eroilor Revoluției. În fața Teatrului Național se află borna simbolică – kilometrul 0 – „Libertate. Democrație. Zona liberă de neocomunism” .

Hotelul Intercontinental, un simbol al Capitalei inaugurat la începutul anilor '70, a trecut recent printr-o rebranduire de nume și acționariat. Zona hotelului a constituit un punct nevralgic în desfășurarea evenimentelor sângeroase din zilele lui decembrie 1989 („baricada” , protestele, împușcăturile, victime etc.). Lângă sala Dalles se află un mic monument și mai multe plăci comemorative care menționează nume de eroi care au murit în acea zonă. În Piața Romană se află o troiță de lemn închinată Eroilor Martiri ai Revoluției din Decembrie 1989.

În cartierul Drumul Taberei, în fața fostului Minister al Apărării Naționale, se înalță Monumentul Luptătorului Antiterorist, loc în care șapte luptători antiteroriști au fost uciși în 24 decembrie 1989. O acțiune controversată și plină de dramatism. Pe blocurile din jur încă se mai văd urme de gloanțe, care treptat se pierd printre găurile făurite de oamenii moderni pentru a prinde reclame de mari dimensiuni.

Cam pe aici m-am plimbat eu ieri, în locuri emblematice pentru Revoluția din București, locuri care ar putea face parte dintr-un circuit turistic memorial. Azi și mâine, 21-22 decembrie, au loc acțiuni comemorative, depuneri de coroane, ceremonii militare.  

1166 este numărul oficial al eroilor căzuți pentru libertate între 16-31 decembrie 1989. Pentru libertate, pentru a ne fi mai bine...

Glorie Eroilor!

---

VIZUALIZĂRI: 415 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI