Spectaculoasele Chei ale Bicazului

TIPĂREȘTE

Am părăsit Lacul Roşu vezi impresii cu regretul că n-am stat mai mult şi, printr-un peisaj magnific pe o şosea în serpentină după cca 10 km pe DN12C, am ajuns la ultima oprire, Cheile Bicazului, înainte de a ne caza în Durău aflat la o distanţă de 60 km de Chei.

Autocarul a oprit într-un loc în care stâncile înalte de 3-400m sunt atât de aproape pe cele două margini ale şoselei încât abia se mai vede un colţ de cer. Aceeasi impresie am avut-o cu mulţi ani în urmă pe o străduţă din New York în care pe ambele părţi erau zgârie nori şi absolut niciodată nu putea pătrunde vreo rază de soare. La coborârea din autocar mă simţeam ca o furnică deşi în alte părţi printre oameni, nu sunt vreo girafă. Toti ne-am bucurat de frumuseţea împrejurimilor, am făcut poze de grup, unii au cântat cu reverberaţii de ecou si ca să fie tabloul complet, ghidul şi alte persoane s-au înfăşurat în tricolor. Cât de puţin îi trebuie românului să fie mândru de ţara lui!

După aceste ziceri scrise, hai să trecem la subiectul principal: Cheile Bicazului.

Alba-neagra între judeţe

La documentarea pe care am făcut-o pentru Lacul Roşu telefonând la primăria Gheorghieni şi Neamţ, unde am aflat că acesta apartine jud. Harghita, am întrebat şi de Cheile Bicazului pentru că găsisem pe Google că jumătate aparţin jud Neamţ şi jumătate jud. Harghita. Nu prea m-am lămurit, cel din Harghita spunând că s-a făcut o nedreptate, cel din Neamţ, susţinând că, Cheile Bicazului sunt definitiv ale lor.

Am mers, nu pe surse ci pe hotărâri judecătoreşti.

După 1990 zona Cheilor Bicazului a devenit un motiv continuu de dispută între cele două judeţe. După zeci de articole pro sau contra publicate în masmedia, în 2009 Cosiliul Judeţean Harghita şi Primăria Gheorgheni au dat în judecată autorităţile jud Neamţ pe motiv că defileul ar fi aparţinut prin tradiţie secuimii şi ca atare Cheile Bicazului tebuie să li se atribuie în întregime. După ani de judecată, strămutări de procese la diverse instanţe din ţară, Curtea de Apel din Ploieşti la 13 ian. 2021 a dat o sentinţă definitivă în favoarea jud. Neamţ. În oct 2022, unitatea administrativă Harghita a început un nou process dând în judecată de data asta primăria comunei Bicaz Chei, CJ Neamţ şi oficiul de cadastru Neamţ. Ultimele litigii au avut loc în 2023. De ultimă oră, pe data de 11.10.23 Curtea de Apel Târgu Mureş prin hotărâre judecătoreacă definitivă a respins cererea jud. Harghita, Cheile Bicazului rămânând în jud Neamţ.

Toată această tevatură care a durat 33 de ani de dispute din care 14 ani de procese nu cred că are la bază numai patriotismul local. Mai degrabă e vorba de venituri la bugetul local. Într- o zonă turistică de excepţie de la unităţile locative şi restaurantele din apropiere până la tarabele de pe marginea şoselei, toţi plătesc taxe şi impozite locale.

Despre Cheile Bicazului

Pe o distanţă de 8 km, la 10 km de Lacul Roşu şi alţi 10 km de Bicazul Ardelean, Cheile Bicazului s-au format prin eroziunea în stâncă a râului Bicaz şi ale altor cursuri de apă. Bicazul şi alţi patru afluenţi ai lui (Cupaşul, Lapoşul, Bicăjelul şi Şugăul) au săpat milioane de ani în stâncă. Acest proces a avut loc în două etape. Iniţial, râul s-a instalat pe cuvertura de plăci calcaroase. În a doua fază apele n-au mai putut ocoli bariera de calcare şi şi-au căutat locuri de scurgere subterane, finalizate prin prăbuşiri şi ruperi de pantă în urma cărora s-a format relieful pe care-l admirăm astăzi.

1. Acces

Cheile Bicazului fac legătura între Transilvania şi Moldova pe drumul naţional DN12C între oraşele Gheorgheni din Harghita, aflat la o distanţă de 25 km de Chei, cu oraşul Bicaz din Neamţ la 31 km depărtare de Chei. Primul drum a fost proiectat în 1910 şi executat în 1912 dinspre Gheorgheni având destinaţie militară. Tronsonul spre Bicaz a fost dat în exploatare abia în 1937. Cu timpul ambele porţiuni au devenit calea principală de trecere între Transilvania şi Moldova în special după construcţia tunelului Lacul Roşu-Cheile Bicazului în 1941. Vechiul tunel lung de 68m nu a mai făcut faţă traficului intens aşa că a fost închis după inaugurarea unui tunel nou în 2005. Tunelul nou, cu o lungime de 155m, cu lăţime a părţii carosabile de 7.8m este prevăzut cu două trotoare, locuri de refugiu şi iluminat. Execuţia lui a fost complexă pentru că a fost săpat în stâncă instabilă şi friabilă calcaroasă. Zona de sprijin lungă de câţiva zeci de metri pe ambele părţi este executată din beton monolit. Ea depăşeste înălţimea grohotişului care acoperă roca de bază.

Tot drumul prin Cheile Bicazului este în serpentine strânse, străjuite de pereţi înalţi calcaroşi, pesteri şi avene. Pe marginea şoselei cu două benzi sunt mici magazine, chioşcuri şi pe vreme frumoasă tarabe cu suveniruri, unele artizanale făcute de meşteri maghiari sau români dar şi chinezisme fără valoare.

2. Sectoarele Cheilor Bicazului

Au fost definite de alpinistul Emilian Cristea, fondatorul clubului alpin ˝Floare de colţ˝pe care l-am cunoscut acum vreo 50-60 de ani când împreună cu soţul străbăteam şi ne căţăram pe munţi.

-sectorul I denumit ˝între Chei˝ cu o lungime de 3 km, cuprins între Lacul Roşu şi Poarta de Piatră. De aici se poate ajunge la Peştera Suhard şi vârful Surduc

-sectorul II denumit ˝Piatra Bardosului˝ lung de 2.3 km cuprins între Poarta de Piatră şi Gâtul Iadului. Aici se găseşte Piatra Altarului (1120m), Cheile Lapoşului, Cheile Bicăjelului şi Turnul Negru

-sectorul III denumit ˝Gâtul Iadului˝, lung de 1.2 km cu aspect de canion unde şoseaua este strâmtă şi unde am poposit noi. De aiciîncolo, peisajul este mai puţin spectaculos

-sectorul IV ˝Sfârsitul cheilor˝ cam 2 km de şosea cu pante şi serpentine mai puţin spectaculoase de la Gâtul Iadului până în comuna Bicaz Chei. Aici se află Cheile Şugăului şi Piatra Glodului care nu mai aparţine Cheilor Bicazului

Cheile Bicazului sunt unul din cele mai remarcabile obiective turistice din România

Mika, a scris un review deosebit despre o excursie pe podurile suspendate ale Bicăjeluluivezi impresii

3. Parcul National Cheile Bicazului- Hăşmas

Are o suprafaţă de 6675 ha şi este cea mai importantă zonă geologică din ţară. Parcul National cuprinde ca arii protejate: Lacul Roşu, Cheile Bicazului, Cheile Bicăjelului, Pestera Neagră, Peştera Cascada, Cheile Sugăului, Piatra Singuratică, avenul cu trei intrări şi Hăşmaşul Mare, adevărate invitaţii de turim pentru cei care se cazează mai multe zile în zonă

Din nou cu regretul că a trebuit să părăsim zona înainte de apusul soarelui ne-am îndreptat spre Durău unde la Casa Pelerinilor ne aştepta o masă festivă şi un carnaval.

WEB, Dacă se poate: google.com/search?q=youtu ... nm7YSHWI,st:0Pr

---

VIZUALIZĂRI: 436 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI