Nici moară, nici grâu, nici aproape de râu

TIPĂREȘTE

Pe vremuri aici se măcina, hotelul fiind amplasat pe terenul unei foste mori de grâu. Bine, vremuri nu chiar atât de depărtate. Când spui in Spania secolul XIX e ca si cum ai vorbi despre colegii de liceu, e un aer de contemporaneitate. Cu toate astea vechea moară de grâu (ca să vedeți si voi unde am stat ROFLMAO) a fost renovată cu stil, iar din stil (nu din pistil, cum s-ar spune in dulcele grai moldovenesc) a rezultat un hotel de 4*. Acesta era hotelul la care trebuia să ajungem în periplul nostru valencian.

Cum Taromul are program de curse low cost cel puțin spre Valencia am ajuns la aeroport la ora 23:35. Până la debarcare, ridicarea bagajelor și trecerea prin vamă evident nu mai era destul de mult timp pentru a ajunge la metrou la ora 23:30 :D.

Cu alte cuvinte singura soluție de transfer la hotel rămânea taxiul sau un transfer privat (shuttle bus). Recunosc că sunt destul de circumspect în a folosi taxiul în alte țări, cunoscând comportamentul taximetriștilor noștri cu străinii, dar găsisem pe site-ul aeroportului că o cursă spre Valencia este fix 20 EUR oriunde în oraș. Oare așa să fie? Cum transferul privat era prea scump am rămas la varianta cu taxiul, pe principiul că cine nu „rișcă” nu câștigă. Da, așa a fost. Am încercat să iau un taxi, dar șoferul mi-a făcut semn să mă duc mai în față, acolo unde era primul taximetrist. Am întrebat cat face cursa până la hotel, și mi-a spus: 20 de euro.

Dat fiind și ora înaintată și dacă e să luăm în calcul că și cu metroul m-ar fi costat 3,9 EUR/persoană, adică 11,7 EUR în total, până la urmă diferența nu era chiar atât de mare având în vedere confortul cât mai ales că ar fi trebuit să aștept până dimineață următorul metrou =)).

Rezervarea la hotel o făcusem pe site-ul hotelului cu câteva luni înainte. Se lăudau că pe site au cele mai bune prețuri, cele de la agenție și de pe booking erau mult mai mari (mai mari pe booking decât la agenție). Colaborez cu o agenție de turism de multă vreme, agenție de care sunt foarte mulțumit. Din păcate, deși ei au fost cei care mi-au recomandat hotelul, prețul era cu vreo 15 EUR/noapte mai mare decât cel de pe site. Am avut o strângere de inimă, din păcate buzunarul mă strângea și mai tare.

Costul a fost de 71 EUR/noapte 3 persoane cu mic dejun inclus și cu posibilitatea anulării rezervării până în preziua acesteia.

Taxi-ul ne-a lăsat în fața hotelului, care trebuie să spun, mi-a plăcut de la prima vedere (hotelul, nu taxiul :D). Pentru a mă asigura că nu am probleme cu ora la care ajungeam, am scris hotelului pentru a-i anunța că ajung în jur de ora 1 noaptea. Mi-au răspuns spunându-mi că sunt binevenit oricând.

Am ajuns la hotel, am arătat rezervarea și am primit imediat cheia și instrucțiuni asupra liftului pe care trebuia să îl luăm (era un singur lift care ajungea la etajul 3). Când am ajuns în cameră: surpriză. Dar să lăsăm surprizele la o parte, trebuia să iau neapărat apă.

Am coborât la recepție să întreb de unde să iau apă. Mi-a indicat un automat la etajul 1. Am găsit automatul dar nu era afișat nici un preț și nu funcționa decât cu monede. Ne-am întors la recepție și am spus că nu am monede așa încât am fost îndrumat la o benzinărie care se afla 100 m mai încolo, la colțul străzii. Îmi venise ideea să iau și o bere, dar au spus că nu vând bere la ora aceea. Oricum, e mai bună apa :).

Și cum spuneam, când deschidem ușa vedem o cameră mare, înaltă dar cu un singur pat dublu, apoi în dreapta, după dulap și frigider niște trepte de lemn. Fata mea a alergat pe ele și a exclamat un oau (sau „wow”) de zile mari. Tati, aici stau euuu! Evident că i-am respectat alegerea. I-a plăcut atât de mult, încât nici măcar nu a simțit că aerul condiționat nu prea avea efect acolo sus, așa încât la etaj era destul de cald. Dar altfel patul era mare, în fapt o canapea extensibilă. Foarte comodă, căci am stat și eu la un moment dat pe ea din nevoie de energie electrică pentru amărâtul meu de telefon (o să vedeți mai încolo). Chiar lângă canapea era amplasat un birou cu scaun. Credeți asta era tot? Nu, mai erau, chiar la „balcon” :) o măsuță și două fotolii. Că tot vorbim de balcon, din păcate camera noastră avea doar o fereastră, balconul sau terasa lipseau. Compensau însă cu curtea interioară, acolo unde petreceam seara târziu la o țigară și ceva răcoritor.

Coborând în dormitorul nostru al părinților, găsim în primul rând un pat imens. Era atât de mare încât nu-mi găseam nevasta prin pat. Acum nu știu foarte sigur dacă e de bine sau de rău, dar acesta este cruntul adevăr :D. Pernele comode, nimic de reproșat patului. Mai exista o măsuță rotundă cu două scaune fotolii, o comodă chiar lângă televizor și un minifrigider. Televizorul era LCD, cred că avea 63 cm, dar să nu mă întrebați mai multe, căci nouă ne-a folosit mai mult ca mobilă, oricum nu îl țineam în priză. Dulapul era situat pe holul de intrare și era destul de încăpător. Lipită de tăblia patului mai era o măsuță pe care puteai ține un geamantan, de exemplu. Camera era destul de mare, nu am avut niciodată sentimentul de claustrofobie pe care l-am întâlnit în alte camere de hotel.

Baia era și ea destul de mare. Chiuveta albă era încastrată într-un blat de marmură pe care se aflau și toate ustensilele necesare spălatului pe cap sau pe corp, acestea fiind așezate într-un coșuleț de baie. Nu cred că e cazul să spun că era apă caldă ori de câte ori aveai nevoie. Curățenia era exemplară.

Internetul funcționa destul de bine atât în cameră cât și în incinta hotelului, mai ales în curtea interioară unde ne petreceam serile după orele istovitoare de alergat prin Valencia.

Ce nu mi-a plăcut a fost numărul mic de prize, și acelea prost amplasate. Atunci când ai de alimentat laptop, tablete, telefoane nevoia de prize este uluitoare. Nu e de mirare că la aeroport m-au luat la control amănunțit când au văzut câte echipamente electronice am după mine, și-or fi spus că port vreun război electronic, ceva. Auziți, voi ce știți, hack-erii consumă droguri? Că mi-au pus tot felul de chestii de detectare droguri pe mine, că mă apucaseră și emoțiile. Deși mă știam curat deja aveam bănuieli asupra mea :D. Să ne întoarcem la prize, la parter am dat paturile la o parte, doar oi găsi o priză, dar nimic. Am găsit sub bar prelungitorul din care se alimentau televizorul și frigiderul. Cum de TV nu aveam nevoie l-am scos cu viteză din priză. Păi și? Eu țineam telefonul cu mine și pe post de ceas… Să mă scol noaptea să mă duc la frigider să văd cât e ceasul. În mod evident, seara când ajungeam acasă telefonul era deja descărcat și a doua zi aveam nevoie de el. Sus, la etaj, lucrurile stăteau mult mai bine, căci exista priză chiar lângă pat.

Nu cred că mai am ce să spun despre cameră. Din ceea ce se vede pe site-ul hotelului, pare că în loc de o cameră dublă cu 3 paturi am primit o suită junior, care pare a fi exact cea prezentată în pozele de pe site.

Înăuntru sau afară – o să vă mirați, dar la orele dimineții era destul de răcoare și adia vântul. Teoria mea despre ora la Valencia am expus-o aici, cum că soarele răsare mai târziu. Așa că de fiecare dată când ziceam să mergem un pic la plajă, fiind și foarte dimineață (mergeam pe la masă pe la 8), părea răcoare și o lăsam pe a doua. Doar părea, căci după ce porneam la drum se declanșau și căldurile.

Micul dejun era destul de bun, cu destule produse, dar nu mai bun sau mai variat decât la cele 2 hoteluri de 3 stele la care am stat ulterior în stațiuni. Aaaa, nimic de reproșat, doar făceam o comparație.

Ouă ochiuri, omletă, 3-4 tipuri de mezeluri, ceva bânzeturi, bacon tras prin ulei, cremwurști, cârnăciori și câte ceva preparate speciale. Gemuri, fructe, compoturi, diverse tipuri de pâine, prăjiturele și bineînțeles sucuri, lapte și cafele.

În fiecare dimineață ne întâmpina aceeași domnișoară creolă, parțial zâmbăreață, parțial nepăsătoare, oarecum contrastantă. Ea era cea care ne conducea la masă, aducea tacâmurile, strângea farfuriile. Economie de personal, ce mai.

Era locul în care ne petreceam diminețile și serile. Dimineața, la micul dejun, oricât de răcoare ar fi fost luam masa pe terasă, era mai plăcut (puteai să și fumezi la cafea). Restaurantul pentru mic dejun era deschis doar dimineața.

Patio avea astfel câteva rânduri de mese accesibile direct de la recepție, câteva rânduri în partea opusă, acolo unde se lua micul dejun.

Cele dinspre recepție puteau fi ocupate de oricine locuia în hotel. Noi ne așezam aici după drumurile istovitoare din cursul zilei. Era un sentiment foarte plăcut să-ți petreci acolo un pic de timp înainte de culcare. O țigară, un pahar de apă, vin, bere sau mai știu eu ce, comunicarea disperată pe facebook sau whatsapp cu cei rămași pe la casele lor.

Puteai să și comanzi la restaurantul hotelului: deși mesele acestuia era situate în interior și la stradă, comenzilor puteau fi aduse și în patio. În fața hotelului un teren frumos, cu vegetație luxuriantă, te îmbia la o atmosferă plăcută. Tot aici se aflau și bicicletele de închiriat. De asemenea hotelul are și parcare contra cost.

Cu toate că hotelul este la bulevard, existența grădinii din fața hotelului separă un pic de trafic și zgomot. Dacă mai punem și camerele care, majoritatea, nu sunt pe față ci laterale sau în spate, liniștea somnului este asigurată. Nu am auzit nici măcar o mașină sau motocicletă.

Aș spune că hotelul este excelent amplasat în cazul în care dorești să ajungi și la plajă și în Ciutat Vella și la Oceanografic. Poți străbate cu ușurință acest drum pe jos, nu mai mult de 20-30 min indiferent de direcția în care vrei să ajungi.

Asta dacă dorești mersul pe jos, altfel există mijloace de transport în apropiere. Stația de autobuz spre mare este chiar pe bulevardul din fața hotelului. Imediat pe o stradă paralelă este sensul invers de mers al autobuzului dat fiind că este sens unic. De acolo puteți lua autobuzul spre centrul vechi al Valenciei. Autobuzul 35 spre Oceanografic, 2,3 sau 4 către centru, 2 către plaja Malvarosa.

Dacă se dorește metrou, stația Ayora se află la 7-800 m de hotel, circa 10 min de mers pe jos.

Foarte aproape de hotel se află un supermarket Mercadona (mergând spre mare prima stradă la dreapta, la câteva zeci de metri este supermarketul). Dacă preferați Lidl, atunci acesta se află în drum spre port pe aceeași parte cu hotelul la aproximativ 500 m. Un magazin special de tutun se află în imediata apropiere a hotelului, însă orarul este destul de strâns.

De asemenea, în apropiere veți găsi mall-ul Aqua, la aproximativ un kilometru de Solvasa. Pe drumul spre Aqua sunt o sumedenie de terase unde puteți mânca sau bea o cafea. Un meniu de 8,5 EUR cuprindea două feluri la alegere dintr-o listă cu felul I și felul II, o băutură (suc sau bere) un desert și o cafeluță.

Tot în apropiere, dacă aveți timp și răbdare este un El Corte Ingles uriaș (lângă Aqua). Eu nu am avut.

Sigur recomand, este bine amplasat, micul dejun mai mult decât satisfăcător, personal amabil iar raportul preț calitate (spun eu comparând cu alte hoteluri)) excelent.

---

VIZUALIZĂRI: 2208 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI