Dacă-i luni, e pauză, deci, ne odihnim. Pensiunea Ramona-Novaci

TIPĂREȘTE

Am trecut de Rînca, mergând pe Transalpina și, ca de obicei, trecând pe-acolo, nu am înțeles nebunia legată de terenurile din acea localitate. Știu că Rânca este stațiune de iarnă și că oamenii locului au profitat de boom-ul sporturilor de iarnă. Dar, tot nu văd ce poate oferi?! Așa că, de notat, trebuie s-ajung odată iarna la Rânca, să văd cu ochii mei.

Și, pe urmă, sigur vin cu review-ul!

Acuma însă, am trecut de Rânca precum cuțitul prin unt, continuându-ne drumul spre Novaci. Transalpina este pe gata, ultimele viraje, peisajul se îmblânzește.

Fac o paranteză, începând cu 2008 până prin 2012, am bântuit cu regularitate prin zonă: Tg. Jiu, Baia de Aramă, Baia de Fier, Novaci, Horezu, Rm. Vâlcea.

Pe la începuturile mele pe sait, am și scris depre Pensiunea ”Remus”, din Novaci, unde fusesem cazat, review care a avut un succes nebun, strângând aproape 5 voturi, deși, Pensiunea ”Remus” chiar era o cazare de ținut seama.

De aceea, atunci când căutam cazări pentru turul de-l organizam, știind că ne vom opri în Novaci, prima cazare la care m-am gândit, asta a fost.

Rezervarea în sine a decurs tare ușor. De pe un sait de profil am luat numărul, am vorbit cu cineva de la recepție care mi-a confirmat că în perioada pe care o doresc pot avea cazare pentru 4 camere, dar nu la ”Remus” ci la Pensiunea ”Ramona”, care e tot a lor. Nu m-a deranjat, așa că am acceptat. Rezervarea s-a făcut fără plata vreunei sume în avans, dar am fost rugat ca, în caz că mă răzgândesc în privința cazării, să anunț telefonic, în timp util.

Ce am găsit la Pensiunea ”Ramona”?

Păi, la-nceput nu prea am găsit-o!

Pensiunea nu este în Novaci ci într-un sat la vreo 6 km, respectiv Aninișul de Vale

Din păcate, lipsește un indicator care să-ți arate unde trebuie s-ajungi, zău c-ar fi tare util!

Am ținut legătura, prin telefon, cu administratorul, omul ne-a dat niște repere, de care-am abuzat pentru a găsi pensiunea.

Acuma, sincer, nu eram chiar foarte încântat, mă gândeam că cine știe în ce bortă ajung!

A venit patronul, un tip tânăr, de vreo 40 de ani, extrem de volubil. Ne-a arătat locația unde urma să fim cazați. Normal că era altă clădire decât aia în fața căreia așteptam, care, deși îngrijită, nu ne dăduse pe spate.

Nu știu dacă, atunci când ați fost copii ați citit ”Ali Baba și cei 40 de hoți ”? Chestia aia cu ”Sesam, deschide-te! ” acționează perfect și aici.

De la stradă, clădirea arăta chiar bine, cu gard frumos, zidit și cu fier forjat.

În schimb, după ce intrai în curte, era cu totul altă lume: alee îngijită, gazon, flori, mă rog, frumos.

Cazare se asigură fie în primul corp de clădire, construit P+ 1 +M, fie în al doilea, situat în prelungirea primei clădiri, dar numai cu camere la parter.

Te poți caza în camere duble, cu pat matrimonial, baie, suficient de spațioase, perfect curate și dotate cu ce mai vrei TV și AC.

Pentru cei sosiți cu copii, pensiunea avea și locuri de joacă și o piscină arhisuficientă pentru copii.

În plus, foarte inteligent lucrat, în curte erau construite două grătare de zidărie și vreo 4 chioșcuri, ce puteau asigura intimitatea fiecărui grup ce era găzduit acolo.

Deasemenea, fiecare clădire avea și câte o bucătărie utilată cu de toate, de la frigider și aragaz, la străchini, oale și tacâmuri.

Curățenia era exemplară, iar amabilitatea patronului, la fel!

Fără să fie vreun băgăcios, omul a stat preț de cîteva minute, ne-a explicat utilitățile la care aveam acces, ne-a cerut ca orice nemulțumire să i-o aducem la cunoștință, pentru a-i găsi soluție. Nemulțumire?! Ha, ce-i aia?

Toate acestea erau oferite la prețul de 80 de lei camera/noapte, pomană curată!

La început, am crezut că n-are clienți, de asta lasă prețul atât de jos.

Când am ajuns noi acolo, mai erau cazate două familii. După sosirea noastră, în cel mult două ore, pensiunea s-a umplut! Seara nu mai avea nicio cameră, rețineți, eram într-o zi de joi!

Pe lângă altele, pensiunea are și avantajul de a fi amplasată într-o zonă din care ajungi extrem de ușor la punctele de interes turistic din zonă. Până la Novaci faci, cel mult, 10 minute și apoi, de aici, până la Peștera Muierilor, vreo 20 de minute, la Polovragi, vreo 30 de minute.

În după-amiaza de-am fost cazați am ales să mergem la Peștera Muierilor, Polovragi urmând s-o facem a doua zi, după ce aveam să plecăm spre Horezu și Rm. Vâlcea. Sincer, în cca 20 de minute am ajuns la Peșteră, drumul este bun și indicatoare prezente peste tot, nu te poți rătăci, nici dacă vrei!

Natura e darnică cu locurile de-acolo, dealuri și păduri iar Novaci este un orășel liniștit, numai bun pentru a da reset creierului, pentru odihnă.

Întorcîndu-ne de la peștera Muierilor, în Novaci ne-am oprit și la o crâșmuliță frumușică ”Mario Cafe”, unde am mâncat de prânz.

Moldovenii de noi am cerut ciorbă, toți, ceea ce am și primit, de diferite rețete, am înțeles că toată lumea a fost mulțumită și de gust și de preț.

Felul al doilea nu a mai fost necesar decât câtorva, care au fost la fel de mulțumiți!

Servirea a fost super OK, deci, dacă vă prinde foamea pe-acolo, nu pregetați, dați năvală, oamenii-s de treabă, berea rece!

Pentru că voiam să facem oarece fum de grătar în curtea pensiunii, ne-am oprit la ”Profi” și am luat carne, fiecare cum a vrut: porc, pui, mici și cârnăciori. Știți că fiecare bărbat se dă mare când face grătar, că așa cum face EL grătar, nimeni nu face! La noi e simplu, am fost patru bărbați, deci, EU am făcut grătarul! Asta înseamnă că am avut dreptul să beau țuica primul și berea. Și, primele bucățele de carne care se fac pe grătar, tot eu le-am lins! Da, sunt șmecher! Plus că, am sugerat că ar fi bine ca toată lumea să se declare absolut încântată de felul în care am făcut carnea! M-au ascultat dar, totuși, cred că și berea a avut o influență precum și vinul adus cu noi, doar veneam din Vrancea, nu?

Am agățat și prprietarul, venit să întrebe despre eventuale probleme. Oltean șmecher, n-a băut, doar s-a făcut, dar, l-am înțeles : Poliția Rutieră Română este extrem de abrazivă, pe motiv de surse atrase la bugetul de stat.

Dup cum v-am spus, ne-am simțit tare bine, am stat într-unul din foișoarele existente în curte, fără să deranjăm pe nimeni (credem noi) sau să fim deranjați(suntem siguri)!

Pe saitul de specialitate, Pensiunea ”Ramona” este evaluată la 3 margarete. Corect! Dar, să știți, sunt 3 margarete pline și frumoase!

De-aia vă spun, aveți de gînd s-ajungeți pe-acolo, opriți-vă fără teamă, sigur veți fi mulțumiți!

Cam asta a fost aici, mi-am făcut damblaua și v-am agasat cu povestea cazării mele din Novaci. Mîine, dacă sunteți cuminți, vă pvestesc cum e cu peșterile! Gura, n-au aud discuții, da?

Vă salut, haidi, pa!

Web, rog frumos: https://www.youtube.com/watch?v=a9BxlclYg-4

---

VIZUALIZĂRI: 1222 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI