GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Având cazare rezervată la Hotel Albatros din cadrul Complexului turistic Albatros Pod 4 din apropierea orașului Călărași, programul de vizite și plimbări prin împrejurimi a fost făcut în așa fel încât să acopere o rază de mai mulți kilometri. Pentru că până acum nu am mai văzut nici una dintre ele, noi aveam în plan vizitarea câtorva dintre perlele ortodoxiei românești din Bărăgan, așa încât Mănăstirea Coslogeni, până nu de mult doar schit, a fost unul dintre obiectivele noastre, primul de acest gen de pe listă.
Așezământul mănăstiresc de la Coslogeni
Urmând drumul de la Călărași spre Fetești, după numai 12 km, la intrarea în comuna Dichiseni, turla unei clopotnițe, precum și acoperișul țuguiat al unei biserici de lemn construită în stil maramureșean, anunță că ești în preajma unui așezământ mănăstiresc. Dacă treci în viteză, riști să nici nu-l remarci.
Dincolo de turnul cu poartă de fier foarte frumos lucrată, o alee lungă, mărginită de trandafiri înfloriți, conduce la o căsuță modestă, deasupra căreia se află o cruce. Este locul în care vin pelerinii în zilele cu mari sărbători și unde opresc chiar și pentru scurt timp mulți dintre aceia care tranzitează comuna. Căsuța despre care am amintit este de fapt un mic paraclis. Dacă îi treci pragul, vei vedea o cruce mare, de piatră inscripționată, amplasată chiar în mijlocul catapetesmei. La această sfântă cruce - denumită de localnici Crucea de Leac - credincioșii se roagă îngenunchiați, cu fruntea și cu mâinile lipite de piatra sfântă, așteptând ajutor și tămăduire.
Se spune că sfânta cruce de la Coslogeni datează din anul 1620 și că ar fi fost făcută de un boier din Călărași pentru a fi dusă la Fetești. Legendele locului povestesc în amănunt cum se face că ea a rămas aici, în câmpie, fiind multă vreme socotită o cruce de hotar. Crucea de piatră a fost ocrotită de localnicii care - cu sprijinul preotului paroh din satul Coslogeni şi al credincioşilor care veneau din toată ţara să se închine aici - au ridicat deasupra ei un lăcaș de rugăciune și de slujire.
Cu binecuvântarea episcopului Damaschin Coravu, în 1992, micul așezământ de la Coslogeni a devenit schit de călugări. Schitul, cu hramul "Izvorul Tămăduirii", este vizitat în fiecare an de credincioși din toată ţara care vin în special la sărbătoarea hramului, la Sfânta Maria, la Paşte și la Crăciun. Conform pisaniei, actuala capelă a fost ridicată în 2003 și pictată în 2015 de N. Florin. La 14 septembrie același an, capela a fost sfințită de un sobor de preoți. Trebuie menționat că sculptura catapetesmei paraclisului, fin executată, incluzând și elemente de pictură, încadrează perfect crucea miraculoasă. Pentru protejarea lucrării, un afiș așezat la vedere face apel la credincioși să nu sărute și să nu atingă pictura cu haine sau cu alte obiecte.
Lucrările de extindere și dezvoltare a schitului nu s-au limitat doar la refacerea și împodobirea capelei. Piatra de temelie a unei noi biserici - cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci - a fost pusă la câțiva metri de micul paraclis. Lăcașul realizat din lemn, în stil maramureșean, cu dimeniuni de 16 x 6,30 metri, are înălțimea de 26 metri (de la cruce) și a fost executat în numai paisprezece luni, în anii 2006-2007. Pisania ne înformează că biserica de lemn de la Coslogeni este ctitoria familiei Poenaru (Ștefan și Adela), iar pictura a fost realizată de Nan Marian, un pictor din Călărași.
Interiorul este frumos, luminos și impresionează prin detaliile catapetesmei sculptate în lemn. Flori, frunze, ramuri, struguri, toate se îmbină armonios cu simbolurile religioase sculptate, precum și cu picturile icoanelor. Un candelabru frumos coboară din bolta în care Iisus Pantocrator binecuvântează. Atrage atenția în mod deosebit decorația sculptată la exterior, deasupra pridvorului deschis. Motivul funiei răsucite prezent și aici, urmărind linia arcadelor, stâlpii împodobiți cu elemente sculptate, dovedesc mult talent și meticulozitate în execuție.
Dacă ați ajuns la Mănăstirea Coslogeni în arșița verii, dacă sunteți însetați, la fântâna din incintă, din dreapta porții, vă puteți răcori admirând pictura realizată de același Nan Marian, cel care a pictat și paraclisul. Pictarea fântânii a început în 2003 și s-a încheiat în 2004 când s-a oficiat și sfințirea.
Din umbra foișorului din incintă, în mireasma trandafirilor, vizitatorii pot admira o barcă pescărească așezată în iarbă, decor simbolic amintind de faptul că Mănăstirea Coslogeni se află aproape de brațul Borcea.
La magazinul bisericesc aflat la exterior, lângă poartă, nu am mai intrat. În timp ce soțul meu răspundea apelurilor telefonice pe care nu le-a putut onora în timp ce vizita paraclisul și biserica de lemn, eu am cercetat micul cimitir monahal - cu doar un singur mormânt - aflat în afara incintei.
Legenda Crucii de Leac
Se spune că sfânta cruce de la Coslogeni datează din anul 1620 și că ar fi fost făcută de un boier din Călărași pentru a fi dusă la Fetești. Transportată cu carul cu boi, atunci când s-a ajuns în acest loc, din cauza greutății, carul s-a stricat, iar pentru a putea fi reparat, crucea a fost dată jos. Când a fost din nou așezată în car, gata de drum, boii nu au mai putut urni povara. Astfel crucea a rămas în locul pe atunci pustiu, înconjurată doar de întinderea câmpiei. Credincioșii care-și aduceau aici animalele la păscut, au fixat-o în pământ socotind-o cruce de hotar. Cu timpul au remarcat că este făcătoare de minuni.
Legenda mai spune că, într-o zi ploioasă și friguroasă, un copil - surd și mut - care venise cu vitele la păscut s-a adăpostit lângă sfânta cruce. Când s-a ridicat de acolo, vorbea și auzea. De atunci în credința populară se consideră că este o cruce făcătoare de minuni. Tradiția s-a perpetuat, astfel încât și în zilele noastre mulți oameni bolnavi, demonizați, vin la ea cu credință, sperând să capete tămăduire.
Concluzii
Dacă sunteți în trecere, dacă ați ajuns la Călărași sau în împrejurimi, faceți un popas la Mănăstirea Coslogeni! Apropierea de șosea, faptul că porțile sunt deschise oricând pentru pelerini, sunt atuuri în plus. Liniștea incintei invadată de verdeață și de flori, frumusețea lăcașului de lemn artistic meșteșugit și nu în ultimul rând misterul Crucii de Leac din paraclis vă vor face să nu uitați prea curând că ați făcut un popas la Mănăstirea Coslogeni.
Pentru cei interesați, menționez că în comuna Dichiseni se află situl arheologic de interes național de la Coslogeni, situat în zona Grădiștea Coslogeni - La Clinci, sit ce cuprinde o așezare neolitică, o așezare fortificată datând din sec. XII-XI î. H. și o necropolă de incinerație din sec. V-IV î. H.
Pe lista monumentelor istorice din județul Călărași, monumente de interes local, mai sunt înscrise și alte obiective între care bisericile din Coslogeni și Dichiseni (ambele datând de la începutul sec. XIX), precum și crucea de hotar sau "Crucea de Leac" despre care am amintit.
Trimis de iulianic in 12.08.18 14:35:41
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în CĂLĂRAŞI.
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Eu așa, văd lucrurile: Sute și mii de biserici vechi stau să pice, cum bine ai le-ai zis, ”Biserici care plâng”. Și alte mii sunt ridicate, unele cu materiale foarte scumpe, altele din lemn. Dar ce constat, poate nu e cazul la cea expusă de tine, că cele neajutorate, sunt despuiate de unele valori, cu care sunt înzestrate astea noi. Să atragă lume, lume multă!
Și zic din nou, așa văd eu, lucrurile:Ăsta se chiamă furt.
Mulțumesc. O asemenea cruce, în Ploiești se află la intersecția unor străzi. Cum de nu s-au gândit să o ia!
@mihaelavoicu:
”O asemenea cruce, în Ploiești se află la intersecția unor străzi. Cum de nu s-au gândit să o ia!
Cine să o ia și unde să o ducă? Recent, când am fost în zona Dealu Mare, îmi amintesc de faptul că am căutat mult și bine o cruce de piatră de Istrița în Urlați. O fi dispărut la vreun muzeu? A existat sau nu? O fi fost doar o invenție turistică? Nici un localnic nu știa nimic despre ea.
Cât despre cruci de piatră - cu puteri miraculoase sau nu - am văzut sumedenie de-a lungul Dunării, în Bărăgan și în Dobrogea. Una dintre ele, venerată de credincioși, se află la Mănăstirea Dervent. Vin acolo oameni bolnavi care chiar cred în puterea ei vindecătoare. Eu sunt puțin mai sceptică, dar respect credința altora și îi admir pentru puterea cu care cred.
În satele din Bărăgan, de-a lungul șoselei, în câte o curte, în incinte de mănăstiri, în cimitire vechi, am văzut multe astfel de cruci de piatră.
Cât despre bisericile noi… sunt multe de spus. Nu sunt atrasă de lăcașurile prea noi, dar dacă văd la ele o lucrătură mai aparte, nu pot să nu o admir. Biserica nouă de la Coslogeni are un pridvor atât de frumos ornamentat cu sculptură!!! Nu am văzut multe la fel. Ceea ce nu prea înțeleg este faptul că dorindu-se a se construi o biserică mai ieftină, din lemn, de ce se recurge la stilul maramureșean pentru Muntenia și pentru alte zone? Am văzut multe - la Mizil, la București, la Coslogeni și prin alte părți. Desigur, nu sunt atât de faimoase ca cele din Maramureș unde au o tradiție și o mare vechime, dar, în felul acesta curiozitatea mi se potolește și nu mă mai grăbesc să merg în Maramureș.
Mutat, la reorganizare, în rubrica «Mănăstiri, biserici călărășene» (nou-creată, între timp, pe sait)
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
Da, cine ajunge la Libertatea, cam își face drum și pe la Crucea de Leac sau Crucea Tămăduitoare sau izvorul tămăduirii că sunt aproape una de alta. Mănăstirea Coșlogeni au am nimerit-o mai vie, parcă mai plină de viață, mai verde, mai prosperă deși era o zi cu arșiță de numa' .
La Libertatea era mai pustiit decât am văzut aici în poze, mai apatic, mai ofilit, mai ars de soare dar și așa tot se simțea duhul mănăstiresc. Coșlogeni, în schimb, părea proaspăt spălată și înviorată de o ploaie caldă de vară.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2021 Schitul Crucii [Coșlogeni] — scris în 08.08.21 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2021 [Mănăstirea] Libertatea [Dichiseni, com Coșlogeni] — scris în 07.08.21 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2018 La Mănăstirea Radu Negru — scris în 15.12.18 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2018 Mănăstirea Libertatea - o perlă a Bărăganului — scris în 15.08.18 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Apr.2016 Pe urmele lui Matei Basarab în județul Călărași: Plătărești și Negoiești — scris în 16.08.16 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ