Targoviste, 'intuneric si lumina'

TIPĂREȘTE

Desi initial mi-am propus sa scriu doar doua articole despre Targoviste, ma vad nevoita sa continui cu inca unul, rog frumos Webmaster sa nu aduca dojana slujbasului, adica mie si sa-l publice si pe acesta, caci poate v-am convins sa mergeti acolo, sa va intalniti cu istoria si cu targurile care zilele urmatoare vor umple zonele centrale.

Si stiu sigur ca multi puteti ajunge, doar Targoviste a fost un fel de nod de drumuri: "Drumul cel Mare" sau "al Campulungului", "Drumul mocanilor" spre Transilvania, "Drumul butii", Drumul porcului", "Drumul sarii" sau "cel vechi" pe unde se ducea sarea spre Imperiul Otoman, nu acestea fiind singurele dar toate duceau in acele vremuri in Ulita Mare, adica cea unde am fost in articolul trecut, azi Calea Domnesca. Dintre toate, una nu si-a schimbat numele prea des in timp si ma bucur pentru locuitorii ei, aceasta este Calea Campulungului (cei mai multi nu stiti si sper sa nu aflati niciodata ce "bucurii" si cheltuieli va poate aduce schimbarea numelui strazii pe care locuiti ca propietari).

Dupa ce ne-am cunoscut cu atatia voievozi intr-o singura zi, mergem la cea mai mare biserica, ierarhic, din oras, pentru a admira si aici faptele lor si a pasi pe ce a ramas din dalele pe care si-au aplecat genunchii domnesti, in ruga sau iertare.

Catedrala Arhiepiscopala si Mitropolitana din Targoviste.

Biserica cu hramul Inaltarea Domnului este reprezentativa pentru Arhiepiscopia Targovistei, una din cele 10 episcopii si arhiepiscopii subordonate Mitropoliei Munteniei si Dobrogei, dupa oranduiala administrativa a Bisericii Ortodoxe Romane din zilele noastre. Dar aceasta cladire actuala, construita in stil bizantin dupa planul cunoscut, in cruce greaca inscrisa, pastrand pridvorul caracteristic muntenesc, cu 12 coloane de caramida asemeni zidurilor, coloane pe care, din constructie, sunt simboluri cunoscute romanesti, este refacuta la inceputul secolului trecut.

Pe aceste locuri ale catedralei si parcului din jurul ei, domnitorii Tarii Romanesti au pus amprenta ortodoxiei intr-o perioada in care in alte teritorii, Imperiul Otoman distrugea lacasurile credintei. Pentru ce a reprezentat biserica mitropoliei Tarii Romanesti, construita in Targoviste, pentru rolul deosebit si inca necunoscut noua in pastrarea ortodoxiei de unii voievozi romani in epoca de glorie a Imperiului Otoman, cred ca merita sa scriu cateva cuvinte.

Cred ca este necesar sa amintesc aici momentul unificarii bisericilor crestine de pe teritoriul romanesc dintre Carpati si Dunare, oficial fiind 1 mai 1359, cand Mitropolia Tarii Romanesti cu sediul in capitala de atunci Curtea de Arges, este recunoscuta de Patriarhia de la Constantinopol. Artizanul acestei realizari este Basarab I, unificatorul Tarii Romanesti, dar cel sub care se obtine raspunsul oficial este fiul sau, domnitorul Nicolae Alexandru, cel ce numeste si primul mitropolit, Iachint, canonizat in 2008.

Trec peste cele cateva decenii bune de la intemeiere, care pot face subiectul unui articol legat de Curtea de Arges si ma opresc in anul Domnului 1517, cand se poate spune ca s-a mutat Mitropolia de la Curtea de Arges la Targoviste, fapt petrecut la indemnul mitropolitului Nifon, cel ce organizeaza temeinic biserica, mutare indeplinita in timpul lui Neagoie Basarab. Acest luminat domnitor, Neagoe Basarab, ctitoreste la Curtea de Arges celebra manastire pe care o si sfinteste cu mare fast in anul 1517, moment in care oficial mitropolia tarii este mutata la Targoviste, devenita din nou capitala inca de la inceputul domniei lui Radu cel Mare. Chiar in acel an incepe constructia noii biserici ce se voia una din cele mai apropiate stilului Muntelui Athos dar si bisericii Pammakaristos de la Constantinopol, transformata de sultanul Murad al III-lea in moscheea Fethie Camii (cea cucerita).

La constructia bisericii au lucrat doua echipe in acelasi timp: partea din fata a fost ridicata de mesteri athoniti, cea din spate de mesteri sarbi si bizantini, acestia din urma de fapt fiind responsabili pentru intreaga lucrare. Arhitectura bisericii este complicata, descrierea acesteia nu poate fi facuta decat in termeni de specialitate pe care majoritatea dintre noi nu o intelegem, deci nu are rost sa copiez ceva ce ma depaseste doar pentru a umple pagini. Dar ce poate fi usor retinut este ca aceasta biserica are influente din multe stiluri ortodoxe rasaritene, destule sarbesti, fapt usor de inteles daca ne gandim ca sotia voievodului era din familie sarba. Cert este ca arhitectura aceasta se va regasi apoi in toata zona Munteniei la biserici celebre. Biserica construita atunci avea 8 turle, lucru foarte important pentru lumea ortodoxa: cifra 8 reprezinta Ziua Invierii Universului in traditia isihasta, sau ziua post-apocalipsa, de fapt ziua reanvierii Imperiului Bizantin, adica eliberarea Constantinopolului de sub Imperiul Otoman.

Acest numar de 8 turle este folosit prima data in constructiile ortodoxe, tocmai la noi, de Neagoe Basarab, cea de a doua constructie de acest fel fiind facuta la Moscova de Ivan cel Groaznic, cel ce ridica religia bizantina la rang de politica a statului. Dar acest numar 8 este frecvent intalnit la constructiile religioase sarbe, in general dar si a altor biserici balcanice, doar ca prima biserica ortodoxa din lume care a avut 8 turle este cea de la Targoviste, a doua construita in 1550, deci in aceeasi perioada, fiind la Moscova, Vasili Blajenii.

Spuneam candva, tot pe aici (nu-mi amintesc bine dar cred ca la articolele despre Meteore) ca a vizita o biserica ortodoxa si a intelege cat de putin din mesajul ei si al epocii in care a fost creata, presupune cunoasterea unui sumar de simboluri si, adaug acum, a unui minim de istorie universala, fapt ce nu este foarte greu daca "neglijam" scandalurile de la tv si folosim acel timp strict pt noi. Am facut aceasta paranteza doar pentru a va atrage atentia ca atunci cand cititi un material de informare, despre o biserica de exemplu, cifre care va par reci sau de umplutura, de fapt explica lucruri deosebit de importante. Este si cazul cifrei 12. In articolul trecut vorbeam despre un alt numar 12 de la Curtea Domnesca; este un numar deloc intamplator, el simbolizeaza cei 12 Apostoli. Se intalneste si la alte doua biserici mitropolitane din tara dar si la biserica din Curtea de Arges, ctitoria de suflet a lui Neagoe Basarab. Un alt simbol ascuns este ideea de scara catre cer, de la vest la est, biserica fiind de fel considerata un drum catre Hristos. Acest fel de arhitectura este intalnit la manastirea athonita Hilandar, manastire sarba datand din sec. XII, careia Neagoe Basarab i-a trimis periodic sume mari de bani si daruri bogate si a carei arhitectura a influentat puternic ctitoriile domnitorului roman.

Un ultim fapt amintesc: deasupra turlelor erau cruci de piatra care s-au distrus dar bazele lor sculptate se pastreaza in lapidariu de la Muzeul de Istorie. Despre pictura de atunci sunt numai pareri, din ea nu a ramas nimic, se banuieste ca a fost realizata tot in timpul domnitorului caci sfintirea a fost facuta cu un fast apropiat de cel de la sfintirea manastirii Argesului. Dar dupa o perioada de glorie din care amintesc doar trecerea pe aici a lui Constantin Brancoveanu care i-a adus ornamentatie si icoane bogate si trecerea lui Antim Ivireanu, cand mitropolitul tipareste aici cartile bisericesti in limba romana, vine perioada grea a domniilor fanariote, fiind abandonata; in 1821 primeste o ultima lovitura cand oamenii lui Ipsilanti iau acoperisul de plumb, lasand apa sa distruga interioarele si, incepand cu 1842 este treptat demolata. In 1895 biserica este daramata complet. Arhitectul francez adus de regele Carol I, Emile Andre Lecomte de Nouy reface din temelii biserica dar respectand doar partial planurile vechi, de asemeni pictura actuala este reprezentativa perioadei moderne (acelasi arhitect a renovat si Trei Ierarhi de la Iasi, biserici din Craiova si Teleorman; mormantul lui se afla la Curtea de Arges si este declarat monument istoric).

Actuala constructie a fost sfintita prima oara in 1933 de patriarhul Miron Cristea. Asa ca una din cele mai celebre biserici mitropolitane ortodoxe din rasaritul Europei, un frumos amestec de arhitecturi balcanice bisericesti, plina de simboluri crestine si de mesaje, ca tot ce au creat Neagoe Basarab, Matei Basarab sau Constantin Brancoveanu, a disparut si nu sunt sanse sa fie refacuta desi exista materiale doveditoare ale maretiei ei.

Biserica este parte a Parcului Central, astazi numit Parcul Mitropoliei. Aici sunt ruinele a ceea ce se crede a fi fost un tunel ce lega Mitropolia de Turnul Chindia si resturi ale chiliilor vechi. In capatul dinspre piata cu statuia lui Mihai Viteazul se afla Turnul Clopotnitei, restaurat dar cu un aspect deplorabil. Tot aici se presupune ca a fost asasinat Tudor Vladimirescu de eteristi in 1821. Exista si o statuie a scriitoarei si calatoarei Smaranda Gheorghiu, numita de Veronica Micle "maica Smara", scriitoare de care poate va amintiti din "O romanca spre Polul Nord" sau "Vine, vine primavara/Se asterne-n toata tara... "

Manastirea Stelea si Muzeul acesteia, un alt loc unde intalniti istoria si arta bisericeasca, aflat pe drumul putin ocolit dintre Curtea Domnesca si Biserica Mitropolitana, pe care va recomand sa-l vizitati, a fost frumos descris aici de @iulianic, asa ca nu insist.

Va recomand totusi sa mergeti la :

- Muzeul Scriitorilor Damboviteni, muzeu situat pe strada Justitiei 7, ce se afla in casa scriitorului si judecatorului I. Al. Bratescu-Voinesti (stiti doar "Puiul" cu povestea puisorului de prepelita sau volumul "in lumea dreptatii").

- Muzeul de Istorie, pe Calea Domnesca 187, care prezinta istoria pana la anul 1918.

- Casa Vasile Blendea pe str. Gr. Alexandrescu nr. 38, unde sa admirati o particica din sculpturile si picturile artistului.

- Muzeul evolutiei omului si tehnologiei in Paleolitic, pe str. Stelea nr 4 (nu este mereu deschis, intrebati la Curtea Domnesca).

- Muzeul de Arta, la fel si Muzeul Politiei Romane, au fost amintite aici de @tata123, merita sa le vedeti.

Aici este o comunitate veche de bulgari-sarbi ori sarbi-bulgari, nu prea imi este clar, dar au acea sarbatoare de care nu cred ca sunteti convinsi, Pastele Cailor sau Tudorita, singurii din tara care o respecta si unde vedeti cai superbi impodobiti cu drag, dusi in fata bisericii si hraniti. Este diferita de sarbatoarea transilvana.

Sunt inca multe de vazut in Targoviste, dar orasul e mic si la o plimbare de voie intalniti multe biserici vechi (se spune ca aici erau 53 de lacasuri de cult crestine), statui ale domnitorilor, scriitorilor nascuti aici, case vechi cu arhitecturi ale unui anume stil dar si combinatii, merita sa vedeti Gara din caramida rosie functionala din 1883 si declarata monument istoric (daca nu va amintiti de ea din ceva filme romanesti) sau poate in toamna veniti sa ascultati romante la cel mai vechi festival de muzica de la noi, anul acesta cred ca este la a 48-a editie, Crizantema de aur.

---

VIZUALIZĂRI: 2479 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI