Munţii noştri aur poartă….

TIPĂREȘTE

Cum am ajuns?

Daca v-am deschis gustul pentru aur si tezaur dupa vizitarea Muzeului BNR vezi impresii va mai arunc o provocare din Tara Motilor.

La recomandarea lui @ardeleanu’ mai nou @padureanu pe care l-am intrebat ce as putea vizita nu departe de Arsenal Park Orastie (*** urmeaza articol ***), am purces 59 km, ca. 1 ora catre Brad pe ruta Orastie – DN7 / E68 pana la giratoriul de urcare pe autostrada din dreptul Simeriei – autostrada A1 pana la punctul ei terminus cel putin la data vizitei noastre in dreptul Devei – DN76/E79 – pe care l-am prins parf sau corect spus in curs de reabilitare cu mai multe segmente de drum semaforizate din cauza lucrarilor, ceea ce a facut ca durata deplasarii noastre sa depaseasca putin timpul de 1 ora indicat de google maps.

Unde am ajuns? Alte obiective din centrul Bradului.

Iata-ne in centrul istoric al Bradului, in zona numita Piata Centrala. Am citit pe wiki ca zona cuprinzand strazile Republicii, Motilor, Closca, Zarandului, Independentei si Horea este declarata monument istoric.

In apropierea adresei mentionate, am gasit o parcare amenajata. Desi venisem pentru vizitarea Muzeului Aurului primele obiective intalnite chiar in dreptul parcarii au fost … doua statui care nu au cum sa nu iti atraga atentia: Lupoaica si Noi Dacii.

Este bineinteles vorba de o copie a statuii Lupa Capitolina sau Lupoaica - simbolul latinitatii poporului roman. Ridicarea acesteia in anul 2004 de catre o asociatie, impreuna cu mai multi voluntari, la initiativa unui consilier local al momentului a generat controverse. Eu unul gasesc foarte potrivita amplasarea acesteia aici in Piata Centrala, langa Muzeul Aurului si langa statuia invecinata…...

Noi dacii este un monument, care reprezinta steagul dacic si efigia lui Decebal turnate din bronz si montate pe un bloc de travertin din cariera Carpinis. Pe frontispiciul statuii este inscriptionat celebrul citat al lui Herodot: “cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci”. Monumentul a fost dezvelit la implinirea a 1900 de ani de la incetarea celui de-al doilea razboi daco-roman in anul 106. Superba lucrare a fost realizata de sculptorul I. V. Grama.

Adresa detinatiei noastre turistice de astazi – Muzeul Aurului din Brad – este strada Independentei nr. 3. Brad este un orasel cochet, municipiu in judetul Hunedoara, situat la 37 km de resedinta de judet, orasul Deva, unde va invit in curand sa mai facem o vizita la Cetatea Devei (*** urmeaza articol ***).

Introducere Muzeul Aurului Brad

Muzeul Aurului din Brad apartine Filialei Bradmin S. A.

Muzeul este deschis de miercuri pana duminica intre orele 9 – 17.

Pretul biletuluui de intrare este de 15 ron / adult, respectiv 10 ron / pensionar, student, elev peste 14 ani si 5 ron / copii sub 14 ani. Nu se percepe taxa de foto sau filmare. Nu se ofera servicii de ghidaj (poate pentru grupuri anuntate sa fie altfel pentru ca am vazut mai multe grupuri de elevi carora cineva le explica), nu exista brosuri informative, pliante etc.

Trebuie precizat ca una din domnisoarele angajate la muzeu care ne-a insotit discret prin incaperile muzeului, mai degraba cu rol de urmarire a vizitatorilor, a avut amabilitatea sa ne dea din cand in cand cateva informatii sau a facut unele comentarii.

Muzeul Aurului este gazuit intr-o cladire renovata exterior probabil recent, ingrijita. Accesul se face pe o alee larga pavata cu dale. In dreapta acesteia este plasata in spatiul verde amenajat o mare piatra slefuita pe o suprafata pe care este lipita inscriptia care ne anunta ca aici este Muzeul Aurului Brad. Pe cladire, dar si in holul de la intrare, sculptat in marmura, remarcam si semnul minierilor cu dalta si ciocanul si urarea Noroc bun, iar in stanga intrarii mesajul: ””Descopera stralucirea aurului! ””.

Pe o placa din marmura am citit cateva randuri emotionante scrise de Geo Boza:

””Este mult aur in Muntii Apuseni, dar mai mult in inima oamenilor, in inima celor ce sunt urmasii neinfricatului Horia. Am trecut pe aici intr-o dimineata de vara si m-am bucurat de marea bogatie a tarii noastre – in aur si in oameni de aur. ””

Muzeul propriu-zis

Muzeul are doua mari grupe de incaperi. In stanga cum am intrat descoperim bogatiile mineralogice de pe teritoriul Romaniei, exponatele si informatiile fiind focusate pe tema aurului, in dreapta intalnim o colectie mineralogica variata cu exponate provenite din alte tari.

Colectia de la Muzeul Aurului numara peste 2000 exponate din intreaga lume stranse in peste 100 de ani. Muzeul isi are originea in colectiile de minerale, roci si unelte vechi de minerit ale societatilor miniere de la sfarsitul secolului al XIX-lea din apropierea Bradului. Prima atestare a Muzeului Aurului este datata 4 Iulie 1912. Valoarea exponatelor din colectia muzeului consta in unicitatea si frumusetea lor naturala si in faptul ca nu s-a intervenit asupra lor, pastrandu-se asa cum au fost ele extrase din subteran.

Aurul nostru

Sunt prezentate in spatii delimitate diferitele zone din tara unde se gaseste aur nativ. Cea mai mare concentrare de aur este in Muntii Metaliferi, parte a Muntilor Apuseni. Sunt muntii situati in perimetrul Deva – Brad – Campeni, adica pe aici pe unde ne aflam si acum.

Primele exponate remarcate sunt insa cateva obiecte descoperite in urma sapaturilor arheologice de la Brad-Criscior. Sunt descoperiri valoroase care atesta prezenta oamenilor pe aceste meleaguri cu 5 milenii in urma (!) si extragerea minereului aurifer cu 2 milenii in urma (!) .

Pe panouri explicative insotite de imiagini sunt prezentate detaliat zonele de exploatare a minereului aurifer, de cele mai multe ori, in combinatie cu cel de argint. Citind aflam informatii despre tehnologiile de extractie.

Exponatele sunt prezentate in special in vitrine. Multe prezinta forme spectaculoase de plante sau animale sau alte compozitii interesante, care capteaza mai mult privirea, poate in detrimentul altora mai valoroase. Vom intalni exponate cu denumiri sugestive precum: ”Harta Romaniei”, „Ursul Polar”, „Vulturul”, „Cobra”, „Tunul lui Avram Iancu”, „Catelusul”, „Ratusca”, „Feriga”, „Pana lui Eminescu”, „Soparla” etc. Mie imi plac mult muzeele de acest gen cu „pietre” in general, in timp vizitand si altele precum Muzeul de Geologie din Bucuresti, Muzeul de Mineralogie din Baia Mare sau Muzeul Flori de Mina din Cheia (PH).

Spectaculoase sunt exponatele cu lamele sau dendrite. In muntii nostri s-au descoperit in premiera combinatii astazi rare in lume ale aurului cu telurul. Pozele atasate cu exponate din muzeu sper sa fie mai sugestive decat cuvintele mele.

Am terminat mini-circuitul printre exponatele din muntii nostri si ne indreptam catre cealalta parte a muzeului la...

Colectia generala mineralogica din intreaga lume

Organizarea acestui spatiu prezinta o logica asemanatoare cu prima parte a muzeului. Exista informatii despre diferitele „pietre”, despre zonele de provenienta ale exponatelor. Vitrinele sunt clasificate dupa compozitia chimica a mineralelor (sulfuri, saruri etc). Exista si o vitrina cu minerale descoperite in premiera mondiala in Romania.

Educatie

O asemenea vizita are un caracter profund educativ, informativ. Numai citind pe ici pe colo, afli lucruri noi, asta daca nu esti specialist si vii deja cu alt bagaj de cunostinte si cu alti ochi.

M-a bucurat sa vad doua grupuri de elevi la muzeu. Consider ca o lectie deschisa sustinuta pe teren, in incaperile muzeului este un altfel de educatie, un altfel de lectie care ar putea fi gustata de copii si poate unul, altul este sortit sa devina geolog, muzeograf, arheolog dupa mai multe vizite de acest gen, a lecturilor stiintifice etc.

Recomand

Gandul de mai sus l-am inscris si in Registrul de impresii ale vizitatorilor, carte de impresii deschisa la muzeu. Am aflat ca cel mai vechi registru al Muzeului Aurului dateaza de peste 100 de ani, din anul 1912, ceea ce arata continuitatea acestui muzeu.

Un alt material exceptional despre Muzeul Aurului din Brad a postat si @elviramvio: vezi impresii

Va recomand cu toata convingerea sa vizitati Muzeului Aurului din Brad si imi doresc sa beneficieze candva si de un ghidaj profesionist si sa fie plin de clienti, asa cum l-am gasit si noi.

Noroc bun!

---

VIZUALIZĂRI: 3460 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI