Muzeul Civilizației Urbane din Brașov – o privire în trecutul orașului

TIPĂREȘTE

Pe lângă clasicele plimbări prin centrul urbei brașovene, minunate de fiecare dată, am hotărât ca de data aceasta să vizităm un muzeu, relativ mai nou înființat. Un spațiu expozițional care prin arhitectura, exponatele și documentele prezentate să ne introducă în atmosfera negustorească și de salon din vremuri apuse. Într-o dimineață rece de iulie, după ce am mâncat bine la micul dejun, am coborât de la înălțimea Pensiunii Stejeriș (vezi impresii) către centrul vechi al orașului.

Poziționare și acces. Instituția muzeală care poartă titulatura de Muzeul Civilizației Urbane a fost înființată în 2010 și se află în subordinea Muzeului de etnografie Brașov. Adresa oficială a muzeului este: Piața Sfatului nr. 15, vis-a-vis de Galeriile Corona. Situat ultracentral, într-un colț al Pieții Sfatului, în apropierea Bisericii Negre, la Muzeul Civilizației Urbane se poate ajunge doar pietonal. Prețul unui bilet pentru un adult este de 7 lei, dar există și bilete cu preț redus pentru elevi, studenți și pensionari. Pentru a putea face fotografii în voie am achitat o taxă foto de 15 lei/aparat foto, pentru care am primit chitanță separat (doamna de la intrare supraveghează strict sălile prin intermediul unui sistem video și al unuia sonor). Programul de funcționare e de marți până duminică între orele 09.00-17.00.

Clădirea muzeului. Încă de la plimbarea de anul trecut prin Brașov observasem clădirea frumos restaurată și firma de deasupra intrării, astfel încât știam exact unde vroiam să ajung și ce doream să vizitez la proxima călătorie în Kronstadt. Casa care adăpostește azi muzeul este monument istoric fiind atestată încă de la începutul secolului al XVI-lea. Ea este reprezentativă pentru stilul de viață urban al orașelor transilvane, pentru desfășurarea activităților comerciale și de socializare. Până pe la 1800 casa avea fațada deschisă spre piață, un portic sprijinit pe arcade oferea acces către prăvălii; la începutul secolului al XIX-lea suferă transformări, porticul se închide, fațada este mutată și refăcută. Muzeul se vizitează pe verticală, fiecare din nivelurile sale oferind publicului exponate și informații despre o epocă istorică. Pătrundem în lumea de altădată a Brașovului după ce achităm sumele necesare, la parter, unde se află un fel de recepție și unde ne punem peste încălțăminte celebrii botoși albaștri de protecție.

Subsol – Lapidariu și pivniță de mărfuri (secolele al XVII-XVIII-lea).

Deși vizita începe cu o parte din încăperile de la parter eu vă voi prezenta desfășurarea firească și cronologică a incursiunii muzeale. Se coboară pe o scară îngustă de lemn, modernă, spre pivnița încăpătoare cu pereți din piatră legată cu mortar (în partea cea mai veche) și bolți din cărămidă (într-o latură datând dintr-o altă epocă istorică). În dreapta se află Lapidarium-ul care găzduiește un vechi ancadrament de piatră al casei medievale, inscripționat cu anul 1566, dar și fragmente din ancadramentele de piatră aflate la ferestre ori cahle smălțuite. Aici este amenajată o mică sală de proiecție unde se poate viziona un film despre istoria casei și restaurarea ei. Urmează o sală care ne poartă în timp (prin documente, fotografii și obiecte) pe urmele familiilor care au stăpânit această casă (Closius și Eremias). Interesantă narghileaua sculptată expusă într-una din vitrine și bucata de parchet de secol al XVII-lea, în stil baroc. Încăperile din stânga reproduc o „pivniță de mărfuri medievală”, având în vedere faptul că Brașovul era un important nod comercial și centru meșteșugăresc în acea epocă. Diverse modele de cântare (chiar de călătorie), măsuri pentru cereale, obiecte în care se transportau mărfurile (lăzi, butoaie, saci) sunt expuse în pivniță. Pe panouri atârnate de pereți sunt afișate reproduceri după documente vechi: liste de mărfuri, hotărâri ale autorităților în domeniul comercial, pictura veche din Casa Sfatului care ne arată unitățile de măsură utilizate la 1713 etc.

Parter – Spații comerciale (secolul al XVIII-lea).

Aici se află o încăpere mare, de colț, care poartă pe bolta semicilindrică urmele unei picturi în tehnică „al secco” (aplicată pe o tencuială uscată), considerată cea mai mare suprafață pictată cu frescă din Transilvania. Predomină motivele vegetale în culorile alb, portocaliu, galben pe un fond albastru; se observă și un păun viu colorat, pictură în ulei mai târzie. În gangul alăturat se păstrează de asemenea fragmente de pictură, culorile fiind mai vii parcă pe bolți. Camera de colț și gangul găzduiesc exponate legate de comerț, operațiuni comerciale, mărfuri și călătorii în scop negustoresc: cufere pictate de călătorie, pungi de bani, pipe, obiecte de sticlă, unitărți de măsură, țesături din lână, mătase și bumbac, bijuterii și accesorii de podoabă, blănuri, arme.

Interesantă este prăvălia cu mirodenii, mărfurile orientale constituind o sursă de venit mare. Sunt reproduse piese de mobilier (dulapuri cu geamuri de sticlă, un dulap-tejghea, rafturi și polițe); pe tejghea se află o balanță pentru mărfuri pretențioase, iar felurite vase/borcane de sticlă sunt pline cu piper, ghimbir, cardamon, șofran, stafide, vanilie, scorțișoară, foi de dafin etc. În aceste prăvălii se comercializau și uleiuri (aromatice sau de măsline), diverse tincturi, plante uscate, tutun, cafea, coloranți (drăguț dulăpiorul cu sertărașe pentru coloranți Gallus). În prăvălie este și un colț turcesc: sofa, măsuță de metal și narghilea, un dulap pictat.

Etajul 1 – Spații de locuit și ateliere (secolul al XIX-lea).

La primul nivel al muzeului avem ocazia să pătrundem în viața privată a patricienilor sași, a negustorilor și bancherilor brașoveni care au adoptat un stil de viață occidental. Camera copiilor, o încăpere mai mică care păstrează o pictură de secol al XIX-lea (care imită o perdea verde cu falduri în partea superioară), concentrează întreg universul unui copi provenit din clasa superioară a societății. Vedem patul învelit în materiale textile de calitate superioară, dulapul pentru haine, o sumedenie de jucării (păpuși, căluț de lemn), un landou cu roți, un pătuț-leagăn.

Camera mare de la etajul 1 reproduce un interior de patricieni; în jurul ferestrelor se păstrează picture albastre în stil clasicizant, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Admirăm costumele de pe manechine, mobilierul adus de la Viena, pianul, piesele de mobilier și vesela fină – o sufragerie care exista în casele brașovenilor bogați.

Urmează trei ateliere care prin modul de expunere reușesc să îți captiveze atenția: atelierul de brodat, atelierul de mode și flori, atelierul de fotograf . Atelierul de brodat este reprezentat de o vitrină originală, fațada unui magazin meșteșugăresc aflat în trecut pe strada Porții nr. 9. Țesăturile și comerțul cu materiale textile a constituit o afacere profitabilă în Kronstadt. Broderii, modele de bluze brodate, pălării, umbrele brodate, șaluri și multe altele sunt expuse în vitrinele atelierului. Vis-a-vis este reprodus atelierul propriu-zis cu mașină de brodat, dulapuri cu textile, obiecte utilizate în croitorie, manechine. În aceste ateliere se lucrau trusouri brodate pentru copii, pentru zestrea fetelor de măritat, fețe de masă, lenjerie de pat, lenjerie intimă, șervețele etc.

Atelierul de mode și flori ne introduce în lumea ultimei modiste a Brașovului: Elena Pop (un film realizat cu această doamnă rulează pe un ecran mic). În acest atelier se realizau pălării în fel și chip, precum și accesoriile lor: voalete, flori artificiale, panglici, ace decorative. O mașină de cusut, calpoade de lemn pentru a da formă pălăriilor, materiale textile ori blănuri utilizate în procesul de fabricație, unelte pentru confecționat flori, reviste și reclame din presa vremii – le vedem pe toate aici.

Atelierul de fotograf nu a lipsit din societatea brașoveană de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Doi fotografi cunoscuți au imortalizat portrete și momente din viața brașovenilor în atelierele lor: Leopold Adler și Carl Muschalek. În mijlocul încăperii tronează un aparat foto din lemn cu burduf și plăci de sticlă îndreptat spre o scenă de nuntă. Fotografia de studio a avut o mare dezvoltare în secolul al XIX-lea, având în vedere tehnica de mari dimensiuni utilizată pentru captarea imaginilor. Pe pereți sunt expuse zeci de fotografii de epocă, albume foto, reclame din presa vremii.

Mansarda – Spațiu pentru expoziții temporare și alte evenimente culturale.

După ce traversăm un hol unde se află un mic shop (cărți, obiecte decorative, suveniruri) urcăm în mansarda casei unde se organizează expoziții temporare: noi am „prins” o expunere de păsări din aria protejată Natura 2000 Dumbrăvița-Rotbav-Măgura Codlei. Mai multe păsări împăiate și cuiburi erau aranjate în câteva vitrine; două panouri ne-au oferit informații interesante despre începuturile orintologiei la Brașov.

În concluzie, vă recomand o incursiune în lumea civilizației urbane a Brașovului, bine ilustrată în acest muzeu găzduit într-o clădire de patrimoniu. Obiectele expuse, scenele de viață patriciană și atelierele reproduse în instituția muzeală ne ajută să ne închipium mai bine fresca societății brașovene dintre secolele al XV-lea – al XIX-lea.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 2122 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI