Joldești și „Dulcea mamă”

TIPĂREȘTE

Județul Botoșani – meleagul atâtor genii și titani ai literaturii, istoriei, picturii, matematicii, geografiei, etc. – este locul unde s-au născut oameni ce și-au pus amprenta în mod fundamental asupra culturii, științei și tehnicii românești.

Dintre toate personalitățile acestui județ predomină covârșitor numele lui Mihai Eminescu. Poetul Național, Geniul, s-a născut la Botoșani (ori Ipotești după alți cercetători). Mama poetului, Raluca Iurașcu s-a născut și a copilărit în satul Joldești, comuna Vorona. Veți spune „Bine, bine – dar ce e atât de special la acest sat? Sunt mii de astfel de localități în România”. Ei bine... este satul copilăriei mele, locul unde am devenit om. Închipuiți-vă că este locul unde am făcut primii pași, unde am învățat primele litere și primele poezii. Bunicii mei, oameni simpli de la țară, dar muncitori, onești și cu mult bun simț m-au învățat, educat, călit, protejat. Am „prins” încă atmosfera satului de altădată cu munci agricole la câmp (poate prea rudimentar și pentru acei ani: arat cu calul de exemplu; deși se poartă și acum), frumoase tradiții de Paști și Crăciun, obiceiuri de iarnă, mers cu vacile la câmp. Câți dintre copii din zilele noastre au țesut la un război, au fost cu cânepa la râu ori au făcut parte din alaiul Paparudei? Și toate acestea le-am făcut în satul natal al mamei lui Eminescu, Joldești, pe Siret. Gata, ajunge... deja prea multe amintiri... din copilărie.

Revin și vă voi prezenta câteva obiective din acest sat moldovenesc situat pe frumoasa vale a Siretului. Microzona geografică și folclorică Vorona-Corni-Tudora oferă o serie de obiective turistice importante (Mănăstirea Vorona, Mănăstirea Sihăstria Voronei, așezări și puncte arheologice, Dealul Mare, rezervația de tisă, etc.).

Satul Joldești și împrejurimile pot constitui un mod plăcut de a petrece o după-amiază ori zi de relaxare pentru călătorul pe meleagurile botoșănene. De la Botoșani la Joldești sunt aproximativ 25 km, pe DJ 208C, trecând prin Orășeni, Poiana, Vorona Centru, Vorona Mare. Peisajul deluros, zonele depresionare, pădurile întinse, casele tradiționale ori lanurile bogate acompaniază șoseaua, asfaltată „proaspăt” în ultimii ani.

După intrarea în satul Joldești, la prima încrucișare de drumuri facem dreapta spre centrul satului. După 2,5 km, imediat lângă biserică, găsim primul obiectiv: Conacul boieresc. Situat în mijlocul unui parc dendrologic, declarat rezervație, conacul este plasat pe buza unei terase a râului Siret. Poziționarea oferă priveliște atât spre lunca Siretului, cât și spre vatra satului. În clădire funcționează școala principală a satului astfel încât este nevoie de aprobarea conducerii școlii pentru a vizita interiorul. Conacul a fost restaurat anii trecuți cu ajutorul fondurilor europene, fiindu-i adăugată o aripă nouă, care însă respectă arhitectura ansamblului. Aici, în această clădire, s-au filmat scene din pelicula „Vis de ianuarie” (1979), al cărui subiect se învârte în jurul vizitei în Moldova a pianistului Franz Liszt și a complotului împotriva domnitorului Mihail Sturdza (este primul film în care a jucat actorul Marcel Iureș). În conac au fost organizate o bibliotecă și un mic muzeu cu obiecte etnografice specifice zonei. Se dorește organizarea unor tabere (de înot, de exemplu), cum au mai fost găzduite de conac prin anii 50-60. În interior se remarcă ușile masive, înalte; se pare că o parte din clădire a fost construită mai târziu. Nu se cunosc exact nici anul construcției, nici cel care a comandat ridicarea acestui edificiu – posibil datat la sfârșitul secolului al XVIII-lea-începutul secolului al XIX-lea. Există posibilitatea ca acest conac să fi existat pe vremea când bunicul lui Eminescu, stolnicul Vasile Iurașcu, era administrator pe moșia Joldești. Cert este faptul că în această localitate s-a născut în anul 1816 mama marelui poet, Raluca Iurașcu. Bătrânii spun că familia Iurașcu locuia în partea de jos a satului, undeva pe o uliță ce mergea spre râul Siret. Tot în acest conac ar fi locuit și Nicolae Rosetti, proprietar al moșiei la mijlocul secolului al XIX-lea, dar și Grigore Kapri, descendent din familia armenească Kapri (acesta a donat bisericii un clopot în anul 1885, aflat și acum în clopotniță).

Biserica Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este alt obiectiv ce se află lângă conac și parc. Este ctitoria lui Nicolae Rosetti și a soției sale Zoița, proprietari ai moșiei. Pisania în limba chirilică, încadrată de imaginea soarelui și a lunii, atestă ridicarea lăcașului de cult în anul 1847. Biserica este împărțiță în mod clasic: pronaos, naos și altar. Se remarcă catapeteasma și icoanele împărătești, posibil mai vechi de anul 1847. Lângă biserică se află o piatră de mormânt, ornată pe margini cu motive florale și cu inscripții de factură medievală, acum indescifrabile deoarece, o vreme, piatra a fost utilizată ca prag de intrare în lăcaș; de asmenea există și un monument dedicat eroilor căzuți în războaie. Tot în curtea bisericii se ridică un centru social-cultural.

Alt obiectiv istoric poate fi considerat vechiul cimitir medieval situat în spatele bisercii și conacului, lângă islazul satului. Încă se pot observa lespezi de piatră ce ies din iarbă, vechi marcaje ale mormintelor. În anii 1994-1995 aici s-au efectuat săpături arheologice care au demonstrat prezența unei populații creștine, românești. Îmi aduc aminte că am văzut și eu acele săpături fiind în vacanță. Mergeam seara să luăm cornutele de la islaz și ne învârteam curioși în jurul gropilor săpate de arheologi. Râdeam atunci de grămezile de oase, cioburile de ceramică ori de grija cu care mânuiau specialiștii pensulele în jurul diverselor obiecte. Peste ani, am găsit articolul publicat de cercetători privind rezultatele săpăturilor arheologice și mi-am spus „am fost și eu acolo” .

Un element important de peisaj și punct de atracție pentru petrecerea timpului liber este râul Siret cu luncile sale. Copii și adulți, vizitatori veniți din Botoșani poposeau toată vara pe malurile bătrânului râu pentru diverse activități: lucrative ori distractive. Scăldatul era la ordinea zilei, deși existau vârtejuri și gropi rămase în urma exploatării pietrișului din albie. Luncile ofereau oaze de răcoare și locuri propice pentru picnic. În trecut exista și pește din belșug; azi mai mult pescuiești din plăcere, prinzând 2-3 peștișori. În anumite locuri există vaduri prin care se poate trece pe celălalt mal, în județul Suceava. În unul din aceste vaduri din dreptul satului Joldești s-a înecat bunica lui Mihai Eminescu, Paraschiva Iurașcu, în iarna anului 1836. Din gheața râului se taie crucea ce se duce la biserică în fiecare an de Bobotează.

În apropierea satului, în cătunul Vercicani există și astăzi o fântână, atribuită epocii lui Ștefan cel Mare. De altfel, pe un câmp din apropierea Joldeștilor ar fi avut loc în 1457 bătălia dintre Ștefan cel Mare și Petru Aron. Din Joldești avem acces ușor spre Pădurea Voronei, Mănăstirile Vorona și Sihăstria Voronei, Peștera Cuviosului Onufrie ori spre Rezervația de tisă din com. Tudora și spre Vf. Tudora-Dealul Mare (587m), cea mai înaltă formă de relief a județului Botoșani.

Satul Joldești constituie un popas obligatoriu pe traseul celor care urmăresc viața lui Mihai Eminescu. De asemenea, este un punct de popas pe drumul ce leagă Botoșaniul de obiectivele din județul Suceava.

P. S. Fotografiile sunt efectuate pe parcursul mai multor ani.

---

VIZUALIZĂRI: 3359 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI