GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Carnavalul primăverii – Cucii din Brănești, Ilfov
Soarele strălucește pe cer după câteva zile mohorâte și reci, doar vântul bate cu putere răspândind mirosul florilor de corcoduș. În capătul străzii apar câteva pete de culoare și se aud zgomote; treptat putem distinge un grup compact de „arătări”, viu colorate, înșirate pe zeci de metri și care se deplasează ca un dragon multicolor către centrul satului. Sătenii ies la porți, după fustele mamelor și bunicilor prichindeii se ascund intimidați rostind cu glas pierdut: „Vin cucii, vin cucii... ”. Cei mai în vârstă râd cu poftă și îi potolesc cu vorbele: „Nu vă fac nimic. Cucii aduc primăvara, sănătate și noroc”. Hărmălaia crește... în aer se aud acum clar sunetele de acioi (clopote) pe care „cucoaicele” le poartă la brâu. Ajung în dreptul nostru: cucii cu enormele măști rotunde purtate pe cap ne încântă ochiul și sufletul cu o explozie de culori, panglicile colorate flutură în vânt amețindu-ne într-o horă a bucuriei și speranței; cucoaicele, de fapt tineri cu măști de carton, încinse cu centuri de clopoței și ținând în mâini un toiag sau un bici de dimensiuni reduse, merg la porțile localnicilor și îi „bat” pe umăr ori spate: „Să fii sănătos tot anul! ” – strigă ei neîncetat. Te lași lovit de cuci și simți cum din interior te cuprinde o stare de bine... subconștientul lucrează... simțurile îți arată că afară a sosit primăvara. Bucurie, bucurie, bucurie...
În fiecare an, a doua zi după Lăsatul Secului de Brânză din Postul Mare al Paștelui, se desfășoară la Brănești un carnaval al măștilor, unic în acest spațiu ilfovean. Luni, 14 martie, Brăneștiul a fost scăldat în culoarea măștilor și a soarelui binevoitor care a hotărât să apară pe cer pentru a înveseli atmosfera. Acum 8-9 ani am avut ocazia să vin pentru prima oară în Brănești la această Sărbătoare a cucilor – pe atunci se încerca reînvierea acestui obicei adus de bulgari; un profesor minunat, o asociație culturală, autorități locale competente – cu toții au înțeles că tradiția și viața culturală în comună trebuie să supraviețuiască și să înflorească.
Brănești. În estul Capitalei, după ce trecem de comuna Pantelimon, pe vechiul drum spre Litoral, apare satul Brănești – veritabil centru cultural al Ilfovului. Pierdut printre pâlcurile de pădure rămase din vestiții Codrii ai Vlăsiei (Pădurea Pustnicu) și smârcurile și bălțile formate de râul Pasărea satul își trage numele de la termenul „braniște”, ce simboliza o poiană, o pădure rară (loc propice de întemeiere a unei așezări). Cu rădăcini geto-dacice, stabilite arheologic, în Brănești ajung începând cu secolul al XVIII-lea refugiați bulgari, așa-numiții „bejenari”. Aceștia ajung spre sfârșitul secolului al XIX-lea să fie chiar majoritari în sat. Bineînțeles că etnicii bulgari au adus cu ei stilul de viață, ocupațiile și mai ales, tradițiile și ritualurile proprii. În Brănești există 4 licee – un unicat în peisajul rural românesc (Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” – aici a învățat carte prima generație de ingineri silvici din România acum 120 de ani; Liceul Teoretic „Traian Lalescu”; Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” și Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Filofteia”), mai multe școli generale și grădinițe, Casa Corpului Didactic Ilfov și Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică.
Obiceiul Cucilor. Sărbătorile de primăvară, începuturile Anului Agrar, au fost deschise de Dragobete, Baba Dochia, Mucenici. Cu origini încă neelucidate pe deplin, cu substrat tracic, adăugiri grecești și slave (elemente amestecate ori luate separat), obiceiul cucilor este atestat în mai multe zone carpato-balcanice. Evenimentul desfășurat la Lăsarea Secului de Paști antrenează toți tinerii din sat, toți locuitorii sunt cuprinși de o efervescență binefăcătoare – toți vor să fie „bătuți” de cuci pentru noroc, sănătate, prosperitate. În ce constă ritualul? Tinerii mascați în „cuci” ori „cucoaice” umblă prin sat și lovesc ușor (sau nu) pe spate/umăr pe locuitorii întâlniți, lovitură dată cu palma ori cu un mic bici. Sătenii vor fi sănătoși și norocoși tot anul, vor fi feriți de rău în general. Obiceiul e mult mai complex, anumite părți au început să dispară, dar câțiva oameni de cultură din localitate se străduie să mențină și să amplifice ritualul. Și să știți că acest lucru l-am observat ieri la fața locului: dacă acum 8 ani nu participau la paradă decât vreo 5 măști tradiționale de cuc, anul acesta acestea erau în număr mare. Comunitatea participă cu bucurie la acest obicei începând de la prichindeii mascați de la grădinița Rița Gărgărița până la elevii de liceu.
Măștile Cucilor. În ultimii ani carnavalul măștilor s-a desfășurat într-un mod organizat, parte a unui eveniment cultural mult mai amplu. Dimineața se desfășoară un simpozion dedicat valorii etnologice a obiceiului, de multe ori cu participare internațională, la amiază are loc parada măștilor, iar seara un spectacol de muzică. Parada măștilor pornește din zona liceelor, trece pe lângă Gară și se încheie pe scena de lângă Căminul Cultural Brănești. Cucii au o mască de dimensiuni mari, pe față un coif de carton cu nas mare și barbă din blană (simbol al fecundității), iar pe cap un fel de pălărie rotundă, înaltă, confecționată din hârtie colorată și ornată cu oglinzi și panglici din beteală multicoloră. Un costum alb ori straie populare, o centură cu acioi (clopote) și opinci completează echipamentul acestui personaj. Cucoaicele, personaje masculine travestite, sunt îmbrăcate în haine populare, au o mască simplă de carton pictat pe chip, clopote în jurul brâului și un mic bici ori toiag cu care lovesc ritualic pe săteni. Alaiul Cucilor mai cuprinde și alte personaje, cu diverse măști (unele prea moderne chiar). Culorile vii ale măștilor și urările de bine ce vin odată cu lovitura pe umăr te fac să simți că a venit primăvara și totul renaște la viață. Mascații umblă până seara târziu pe ulițele satului, trecând pe la fiecare gospodărie și aducând urări de bine și sănătate.
Sărbătoarea Cucilor 2016. Parada de anul acesta a fost impresionantă. Prichindeii de grădiniță erau nerăbdători să își pună măștile pe față și să intre în rândul paradei; grupurile liceelor din localitate au avut un număr mare de participanți și măști superbe; localnicii au ieșit în fața curții și au privit cu mândrie spre mascați, încercând să identifice vreun cunoscut sub fața acoperită de masca colorată; fotografi, amatori și profesioniști, mișunau prin toate colțurile pentru a prinde cadre inedite. La paradă au participat și grupuri bulgărești consacrate de „kukeri” din Yambol, Kalipetrovo și Pernik care au impresionat prin costumele lor. Au participat și grupuri de mascați din țară: Cucii din Lipnița, Lolele din Agnita, Brezoaia din Domnești, Brondoșii din Cavnic, Uncheșii din Păunești și Mascații din Belcești. Toți au urcat pe scena amenajată pentru a fi prezentați publicului numeros. O adevărată explozie de culori, măști care mai de care, zgomote asurzitoare de clopote (unele de dimensiuni impresionante). E un spectacol unic pe care ar trebui să îl vizionăm și simțim măcar într-o primăvară. Beneficiari ai unui proiect în parteneriat cu norvegienii, „cucii” au și adresă web: cuciidinbranesti.ro/index.php/ro
Închei cu urarea binecunoscută în zona Brăneștiului: Să vă bată cucii!
Trimis de tata123 🔱 in 16.03.16 10:43:02
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@tata123 - Ca om stabilit de mai bine de 40 de ani (fiind " maritat" cum spun localnicii) in Branesti, am destule amintiri legate de obiceiul Cucilor. Prima intalnire am avut-o in primavara anului 1973, cand niste " mascati" s-au apropiat in zanganit de acioaie de mine, incercand sa ma trateze de sanatate. Nestiind despre ce este vorba (sotia si socrii au uitat sa-mi spuna despre acest obicei localnic) prima tentatie a fost sa incerc sa ma apar. O masca m-a recunoscut, fiind unul din colegii mei de munca, si a realizat ca nu cunosc obiceiul si m-a " initiat" in a fi tratat de sanatate. A fost din pacate ultima manifestare pasnica a sarbatoririi cucilor. Incepand cu anul urmator, vreme de aproape zece ani, sarbatoarea cucilor a fost folosita ca pretext pentru reglarea unor neintelegeri si dusmanii intre oameni, iar prezenta organelor de ordine a devenit necesara. Dupa Revolutie sarbatoarea a inceput sa se apropie de traditia de zeci de ani, iar infiintarea organizatiei de prietenie romano-bulgara Sadeanca a impulsionat transformarea sarbatoririi cucilor. Dupa anul 2007, prin grija autoritatilor locale si judetene s-au depus eforturi, reusite, pentru internationalizarea manifestarilor si transformarea sarbatoririi cucilor intr-o manifestare culturale ampla cu participanti din tara si de peste hotare (Bulagaria in special, dar si din Norvegia). As mai mentiona ca in perioada 2005 - 2011 manifestarea cucilor se putea viziona si pe postul Astra Telesat (firma locala de trasmisie prin cablu si internet).
Referitor la mastile participantilor as dori sa fac cateva adaugiri necesare, asa cum le stiu de la socrii mei si alti localnici. Mastile erau purtate numai de barbati si constau, pe langa masca ce acoperea fata, o rochie, cingatoarea de acioaie (clopot care atarna de gatul oilor sau al vacilor) si un pamatuf (un soi de bici cu coada scurta care avea un varf din blana de oaie) cu care erau tratati de sanatate persoanele intalnite in drum. Rochia purtata de cuci era primita de la fetele din comuna de baietii care le oferisera martisoare de 1 martie. Daca lasata secului era inainte de 1 martie baietii care primisera rochie erau sa ofere martisor fetelor care le oferisera rochii pentru serbarea cucilor. Persoana care indraznea sa atinga sau, mai grav, sa ia masca de pe fata unui cuc risca sa ia bataie. Acelasi risc exista si pentru femeile care se mascau in cuci, incercand sa scape de bataia cucilor.Cred ca v-am tinut destul de vorba. Numai bine!
@liviu49 - Nici pomeneală de vorbă lungă. Completările unui om de-al locului, chiar și „adoptat” - dacă pot spune așa, completează informațiile din articol. De multe ori experiențele „trăite” sunt mult mai prețioase. Am participat cu bucurie la acest carnaval și m-am bucurat enorm când am văzut evoluția în bine a obiceiului. Sănătate și numai bine!
@tata123 - Poate la urmatorul prilej ma atentionati si pe mine si poate voi cunoaste personal un om ale carui impresii le urmaresc cu interes si caruia, poate, ii impartasesc din impresiile mele.
Numai bine!
@tata123 - Interesant articol. Felicitări!
Nu sunt un fin cunoscător al acestor obiceiuri, dar îmi plac. Recunosc că nu știam decât despre existența Brondoșilor din Cavnic și a Lolelor din Agnita. Prin intermediul acestui articol am aflat și despre celelalte.
Mă surprinde plăcut păstrarea obiceiurilor și implicarea autorităților locale pentru continuarea acestor tradiții în localități situate destul de aproape de București.
Numai bine!
@tata123 - Am învățat despre această sărbătoare acum mult timp, în facultate (la curs cu marele etnolog Ion Ghinoiu), dar nu am văzut-o niciodată.
De ce a fost trecut review-ul la "interes turistic restrâns"? Mie mi se pare de interes turistic major - se întâlnește rar, prin apropierea unei capitale atât de mari, un obicei local conservat atât de bine.
@diacrys - Sunteti surprins ca acest articol a fost trecut la " interes turistic restrans "? Va spun eu ': pentru ca n-are ursul coada! . Daca in 2007 toate televiziunile de stiri si generaliste au transmis la ore de varf reportaje de la serbarea cucilor de la Branesti, iar de atunci in fiecare an se mentioneaza la TV aceasta sarbatoare, este evidenta ca avem de a face cu " interes turistic restrans ". Daca la aceasta manifestare, de acum devenita culturala, indraznesc sa participe ansambluri de mascati din diferite locuri din tara, este un semn clar ca este de " interes turistic restrans ". Ei si daca mai participa si ansambluri din strainatate, din amarata Bulgarie, dar si din inapoiata Norvegie, atunci serbarea cucilor este de " interes turistic restrans". Si daca inapoiatii de Norvegieni, care nu au la ei acasa si nu au vazut pe undeva traditii populare care se pastreaza de mai bine de 100 de ani si vin si ei cu niste amarate de obiceiuri si traditii de ale lor asta inseamna in mod clar ca este vorba de o manifestare de " interes turistic restrans ". Ce sa mai vorbim ca din Bulgaria vin mai in fiecare an doua autocare cu excursionisti si artisti, sau din Norvegia, in afara de ansamblurile care participa la parada costumelor, mai vin 15-20 de turisti. Asa ca stimate domn, faptul ca un etnolog de calibrul lui Ion Ghinoiu v-a invatat in facultate despre acest obicei vechi de peste o suta de ani nu mai are nici-o importanta.
Pana revenim la normal, numai bine!
Și mie mi se pare foarte interesantă prezența unei asemenea sărbători tradiționale, cu identitate și personalitate evidentă, aproape de București.
Într-o vreme era pomenită la știrile de la televizor în fiecare an (ca și altă curiozitate locală, din Pantelimon pare-mi-se, o serată/zaiafet numai pentru femei, la care mai reușea să se strecoare cîte un șugubăț travestit, care era inevitabil demascat și dat afară cu ciomegele - o tradiție mai puțin „folclorică” și spectaculoasă decît Cucii).
Chiar în București, în cartierele mărginașe, „rurale”, pînă acum cîțiva ani vedeam focuri făcute la poartă de Lăsata Secului (de multe ori se arde o anvelopă, iar în jurul ei se stă la băutură). Cred că e vorba de varianta deformată a vreunei tradiții ajunse la capătul ei la oraș, în care tinerii nu mai văd decît un prilej de șpriț.
@liviu49 - AmFostAcolo a fost proiectat având în vedere o flexibilitate cât mai mare, să încerce să "prindă" cât mai multe dintre situaţiile, cazurile, excepţiile întâlnite.
Din păcate, ca orice program "mecanic", flexibilitatea pe care o oferă nu se poate apropia, nici măcar pe-aproape, de flexibilitatea gândirii umane.
Nu am, acum, nici timpul şi nici cunoştinţele necesare penru a judeca/aprecia dacă acest articol — inclus într-o rubrică care "ştampilează" AUTOMAT & "mecanic" articolele ca fiind "offtopic sau de interes turistic restrâns" — ar fi meritat sau nu un tratamenent "excepţional" (în sensul "excepţie de la algoritumul programului"). Este POSBIL să fi meritat să fie tratat ca excepţie, dar intuiţia îmi spune că această tratare ar fi fost NECONFORMĂ cu practica din trecut = tratamentul ALTOR articole încărcate în aceeaşi rubrică.
Însă (1) excepţiile "şubrezesc" consistenţa unui set de reguli şi (2) mi-am asumat, de la bun început, riscul ca unele decizii "mecanice" ale programului să stârnească asemenea nemulţumiri.
Considerentele tehnice şi practice care "nasc" ori duc la aceste "nedreptăţi" — NU mă aştept să fie înţelese sau măcar intuite, aşa că accept să-ţi par EU = cel "rău" / cel "nedept" / cel "lipsit de discernământ" / "mărginitul" = aşa cum mă defineşti, practic mai sus, din cauza (sau mă rog, datorită, dacă preferi) catalogării de program - repet MECANICĂ & AUTOMATĂ - a acestui articol ca fiind "de interes restrâns".
Dacă cineva doreşte, sunt convins însă că va înţelege "imaginea de ansamblu" = pădurea şi nu doar "bârna" de mai sus.
@liviu49 @abancor: multumesc pentru raspunsuri si clarificari!
@Admin - va rog sa ma iertati ca nu inteleg pe deplin setarile AFA (poate pentru ca nu am indeajuns de multa practica)...
@diacrys - Mulțumesc pentru lectură și vot. Pe cercetătorul etnolog dr. Ion Ghinoiu îl cunosc și eu, un om excepțional - am în bibliotecă o mulțime de cărți de specialitate scrise de domnia sa.
@costy69 - Sunt admirabile eforurile concentrate ale autorităților locale și a sistemului de învățământ din zonă pentru păstrarea, perpetuarea și amplificarea acestui obicei local. Mulțumesc pentru aprecieri.
@abancor - Într-adevăr am văzut prin satele limitrofe Băneștiului urme de la cauciucurile arse cu o seară înainte. Mulțumesc.
@all: Luni, 27 februarie 2017, se va desfășura la Brănești (Ilfov) o nouă ediție a Festivalului Ziua Cucilor. De asemenea, duminică (26 februarie), un grup de „cuci” vor defila la amiază pe ulițele Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București. Amănunte găsiți la adresa web cuciidinbranesti.ro/index.php/ro sau pe pagina dedicată de FB.
Vă invit să mergeți să vedeți „pe viu” coloratele măști ale cucilor brăneni și Să vă bată cucii! .
@all: Să fiți sănătoși și voioși sau „Să vă bată cucii!” - cum se spune azi la Brănești, Ilfov.
De la ora 14.00 pornește acest Carnaval al primăverii cu invitați din țară și străinătate, diverse trupe de mascați care prin costumele colorate și zgomotele produse cu felurite instrumente alungă iarna. E ceva inedit!
@all ????: Ilustrația muzicală a zilei de pe prima pagină a portalului AFA - filmulețul intitulat „Spectacular Kukeri” - are legătură cu acest carnaval al primăverii care se desfășoară și pe meleagurile românești.
Este vorba de Sărbătoarea cucilor ce se desfășoară în fiecare an la Brănești, lângă București, a doua zi după Lăsatul Secului de Brânză din Postul Mare al Paștelui. Este posibil ca în acest an să se desfășoare dacă condițiile pandemice vor permite (știri pe pagina FB: pe FB).
Kukerii din Bulgaria sunt spectaculoși, obiceiul întâlnindu-se și la sârbi, croați, sloveni - o reminiscență a unor rituri agrare străvechi.
????????
@tata123 ????: Imi permit sa completez acest ecou cu vestea ca (mai mult ca sigur) si anul acesta va fi organizata la Branesti Sarbatoarea Cucilor.
Si, in plus, ansamblul folcloric al Cucilor din Branesti va participa in perioada 25-26 februarie 2022 la Festivalul de Mascati - Kukove de la Racovski, Bulgaria. Sper sa pot face rost de imagini de la acest festival.
Numai bine si calatorii placute!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Nov.2024 Vreți să târguiți o „vrăjitoare” – mergeți la Târgul Vrăjitoarelor — scris în 02.11.24 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Oct.2024 O oră pe Insula Lacul Morii – West Side Hallo Fest — scris în 25.10.24 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2024 Regina Maria și pasiunea sa pentru artă — scris în 15.11.24 de Carmen Ion din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2024 Festivalul Florilor – flori, frumusețe, bucurie — scris în 01.06.24 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- May.2024 Raiul grătarelor – GrillFest 2024 — scris în 11.05.24 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Dec.2023 Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Cetatea lui Bucur” și Târgul de Crăciun al Bucureștiului — scris în 17.12.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Nov.2023 Pavilionul Central și Gaudeamus – târg de carte — scris în 24.11.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ