GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Turism de-o zi: Observatorul seismologic Vrâncioaia, locul unde se împart cutremurele
Motto: Întrebare:”Cum se spune, în lb. germană, la ”cutremur”? ” Bulă, răspunde: ”Izbitdezid”
Știu că nu vă era dor de mine și de postările mele, dar, cum în viață nu e numai cum dorești, iată-mă-s cu o nouă postare. Nu ascund că m-am grăbit să postez primul, acest review, nu de alta, dar iar mi-o lua înainte Crazy Mouse, pe care-l și salut cu această ocazie, că numai el postează despre zone frumoase din Vrancea înainte de-a apuca să scriu despre ele. Și mi-i ciudă, zău!
Azi o să vă fac un review cutremurător: vă propun Observatorul seismologic ”Dr. Cornelius Radu” Vrâncioaia.
Ca să știți și voi că Vrancea nu are doar legenda Babei Vrâncioaia ci și povestea, din păcate atât de reală, a faliei tectonice de ne zguduie când și cînd și anume când vrea ea.
Este normal că cei care locuiți hăt-hăt prin țară nu o să veniți acoleașa să vedeți ce și cum e cu zguduiala planetei, deși, ce știu eu, e o țară liberă și putem circula pe unde vedem cu ochii și cât ne ține rezervorul cu carburant.
Ăștia de stăm prin Vrancea, dacă nu avem ce face într-o duminică dimineața, când ești după o nuntă și încă nu ți-ai revenit din durerea darului în bani dat pe masă, poți pentru ca să te urci în automobilul de ți l-o dat Dumnezeu și să pleci, cumințel, spre comuna Vrâncioaia.
Comuna asta, Vrâncioaia, are o poveste aparte, pe care v-o spui numaidecât, dacă mă lăsați olecuță.
Iacă ce vreau să vă spui despre ea:
Așezarea, în sine, este de dată relativ recentă, de prin 1788, în scriptele Episcopiei Buzăului, cu o biserică și 18 fumuri, adică 18 familii, plătitoare de dări. Pe atunci se chema Scatul Văsuiului și, mai apoi, Văsui. Avea, la începuturile ei, două sate în componență Văsui și Poiana. Satul Poiana este chiar de dinaintea Văsuiului, fiind atestat pe la 1760.
Pentru că legenda Babei Vrâncioaia și a celor 7 băieți ai ei, care l-ar fi ajutat pe Ștefan cel Mare să-i bată pe turci, la 1478, localiza casa acesteia prin acele locuri, pe la 1934 s-a luat măsura schimbării numelui în ”Vrâncioaia”. Culmea este că nu s-a putut localiza, niciodată, cu exactitate presupusa casă a acesteia, dar a rămas ca-n tren: Baba Vrâncioaia trebuia să locuiască în Vrâncioaia! Și, pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume, Vrâncioaia a rămas!
În decursul timpului, comuna, ca și formă de organizare administrativ-teritorială, a fost fie la Vrâncioaia, fie la Poiana.
În anul 1968, la noua reorganizare administrativ-teritorială i s-au adăugat și satele: Spinești, Bodești, Muncei si Ploștina.
Ca și personalități, din Vrâncioaia s-au ridicat:
Neculai Jechianu - o legendă a Vrancei Arhaice – dascal si parlamentar, deţinut politic de comunişti pentru că înfiinţase la Vrâncioaia: Şcoala Superioară Ţărănească, Căminul Cultural, construise Biserica, înfiinţase Cooperativa ,,Unirea Vrancei”, Camera Agricolă, Staţia Seismică şi chiar Baia Comunală.
În fața școlii din Vrâncioaia este un bust care-l omagiază
- Ion Diaconu – Folclorist. Nascut la 24 sept 1903, sat Spineşti, comuna Vrâncioaia, mort pe 9 dec. 1984, la Iaşi. Profesor de română, folclorist, etnograf, dialectolog şi publicist. Este autorul unui procedeu original de cercetare a creaţiei populare în teren, numit experiment folcloric prin racordaj, metodă sincronică etnografic-folcloric-dialectală, asociată cu geografia lingvistică, muzicologia, sociologia, experimentul biologic, investigaţia istorică, etnografia etc.
În plus, cei care nu au acceptat societatea comunistă s-au ascuns prin munții Vrâncioaiei mult timp și au și ripostat extrem de violent contra trupelor de securitate chemate să-i dilească!
Ca să ajungi la Vrâncioaia, pleci la Focșani și iei drumul spre munți, prin Bariera Vrancei. Urci la Vidra și, mai departe, la Valea Sării și, la capăt, se face o bifurcație: spre Tulnici, în dreapta și spre Năruja, spre cealaltă dreaptă.
Mergeți mai departe, spre Năruja și, după vreo 4-5 km, dați de-o altă intersecție, care face spre Vrâncioaia.
Drumul este tare frumos, câtva timp mergând pe lângă albia Putnei, Putnă în care încă nu s-a vărsat Zăbala. Șoseaua este bună, taie pădurea și acuma, în începutul ăsta de toamnă blajină, culorile încep să se diversifice.
După alți 4 km, ajungi în satul Vrâncioaia. Satul este mic, adunat pe lângă șosea. Primăria, școala generală, sunt lângă drum și, deasemenea și Observatorul seismologic.
Acuma o dăm pe un pic de știință, să vă explic ce este acela un cutremur și ce vrea el. Și, mai ales, de ce se zguduie, mai ales, Vrancea.
Vă zic eu, că știu, că zona Vrancea este cea mai activă zonă seismică din Românica. Cică, aceste cutremure au o particularitate interesantă, pentru că aceste zbânțuieli ale pământului se produc cu o anumită regularitate. Regularitatea asta însă nu ne ajută prea mult, pentru că, fiind cutremure de mare adâncime, nu se pot face predicții cu privire la momentul producerii lor.
Mă rog, aceste cutremure se produc pentru că, icișa, sub pământul ăsta glorios, este zona de convergenţă între mai multe blocuri tectonice, sub-plăci, care sunt influenţate de mişcările unor plăci tectonice majore, cu caracter continental și anume ălea din zona tectonică euro-asiatică, africană și Indo-australiană. Na-vă, să vă mai puneți, cu noi, vrâncenii!
După cutremurele produse în Vrancea se determină seismicitatea României, pentru că aici se produc cutremure de puteri mari, de 7,6 sau 7,7 grade, pe scara Richter.
Mai mult, aceste cutremure lovesc pe arii întinse:Moldova, pe direcția Focșani - Mărășești - Iași- Chișinău și spre sud-vest, în Câmpia Română, pe direcția București-Zimnicea -Sofia.
Mai aflați că, anual, în Vrancea se produc peste 100 de cutremure, dar îs mititele, ca putere și numai vreo 10-12, mai acătării, de peste 4,5 grade. Cică e bine să se producă puzderia aia de cutremure mititele, că astfel se eliberează tensiunea intertectonică și nu se produce ăla, marele, de ne-ngrozește pe toți.
Că veni vorba, vă fac aicea și o scurtă istorie a celor mai mari cutremure de s-au produs în Vrancea, așa, să vă faceți o idee:
Un prim mare cutremur, din alea de se știe de ele, a fost pe 14/26 octombrie 1802 și cică a avut o magnitudine de 7,6 grade pe scara Richter. S-a simțit binișor în toată Europa.
Pe urmă, pe data de 11/23. ianuarie 1838 a mai venit unul, baban și el, de 7,2 grade pe aceeași scară.
Pe urmă, la 6 octombrie 1908, altul, de 7 grade și, la 10 noiembrie 1940, ăla tare de tot, de-a lovit rău Bucureștiul, de 7,4 grade.
La 4 martie 1977 a fost cutremurul de 7,4 grade și apoi, ăla din vara lui 1990.
Urmare a activității seismice din România, Vrancea este în primele de zone cu risc extrem de mare de producere a unui seism de foarte mare putere. Na, belea, vând casă în Mărășești și mă mut în altă zonă a României.
Cam atâta despre cutremure, hai să vorbim despre ceva vesel și anume despre Observatorul seismologic din Vrâncioaia.
Observatorul a fost deschis în 1942, după producerea marelui cutremur din noiembrie 1940.
Ca la români, la doi ani după ce-a fost deschisă, stația de observare a fost închisă și așa a stat pe durata războiului mondial. Între anii 1952-1956 a funcționat sporadic.
Abia în 1964 seismologul Cornelius Radu a redeschis stația, în niște condiții modeste. În anul 2003 s-a hotărât ca acest observator seismologic să-i poarte numele.
În 1977, după producerea cutremurului din martie, echipamentul stației a fost înnoit constant, astfel încât, în prezent, stația are printre cele mai moderne sisteme de supraveghere a activității tectonice din țară. Din 1980, prin echiparea sa cu seismograf S13, a devenit stația principala a rețelei seismice cu telemetrarea datelor la București.
În prezent, România are singurul Sistem de Avertizare Seismică în Timp Real din lume, implementat la Observatorul Seismologic Ploştina-Vrâncioaia, cea mai activă zonă seismic din ţară.
Potrivit proiectului Institutului Naţional de Fizică a Pământului împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Sistemul de Avertizare Seismică în Timp Real de la Ploştina-Vrîncioaia ar trebui să emită semnale înainte de producerea cutremurelor cu magnitudine mai mare de şapte grade pe scara Richter, cu 28 de secunde înainte de producerea seismului.
Este drept, nu poți face mare brânză în aceste 28 de secunde, nici măcar rugăciunea nu ți-o poți termina, dar, cică, timpul este util pentru anumiți producători de anumite produse, care pot lua măsuri imediate de oprire a procesului tehnologic: Institutul de Fizică Atomică, care poate să-și oprească jucărelele, Apa Grea de la Tr. Severin, Arpechim-ul și-or mai fi și alte fabricuțe de care nu știm și nici nu trebuie să știm!
Personalul de la Observator spune că studiul mișcărilor tectonice ne ajută să ne educăm în spiritul în care ne putem salva de urmările produse de astfel de zgâlțâieli, ceea ce, dacă tot nu le putem opri, ne ajută.
Am văzut și niște exponate, vechi de când corbii albi dar care, sunt funcționale și în ziua de astăzi! Multe din ele vin de la ruși (de la ruși vine ploaia) și cică au fost foarte bune și utile. Mai sunt și niște aparate aduse de la chinezi, iar acuma lucrăm cu aparatură făcută de americani, de la o firmă despre care am uitat cum se numește, atâta doar că e condusă de un român, ați ghicit. O somitate căreia i-a fost recunoscută valoarea în afară, în România fiind nevoit să stea la rând, pe durată nedeterminată. După ce o să moară, o să-i facem o statuie!
După cum vă spuneam, dacă locuiești prin Timișoara, n-are rost să vii, ață, la Vrâncioaia, ca să vizitezi așa ceva, dar, dacă, din întâmplare, ești pe-acolo, de ce nu? Iar noi, ăștia din Vrancea, așa după cum spuneam, într-o dimineață de duminică, te poți urca în mașină, îți pui sandvișul cu salam și cașcaval și o sticlă de apă plată și poți pleca spre Vrâncioaia. Nu de alta, dar, dacă vrei doar să mănânci, ai destule locuri frumoase în care te poți așeza pe fund, în iarbă, pe malul Putnei și să-ți molfăi mâncarea, bucurându-te de peisaj.
Zic și eu!
Trimis de Yersinia Pestis in 22.09.14 19:16:53
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în #CĂLĂTORII prin MOLDOVA.
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Yersinia Pestis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Review-ul nu se poate lega de Lepșa dar, cel puțin pentru Vrancea, nu am găsit unde să/l postez. Cred că ar merge pentru ”Vrancea-locuri de vizitat ” sau, mă rog, așa ceva. cu stimă!
Excelent scris, tonic, zuuper articolul
-
Mutat în rubrica "De neratat în zona Vrancei, FOCȘANI" (nou-creată pe sait)
Te salut și eu! Uite că p-aici nu am ajuns până acum!
Excelent! Am aflat lucruri despre care, chiar daca nu ma tragea ata sa ma interesez, frica tot te face sa cetesti. Informarea trece primejdia rea In acest caz, cutremurele... Va doresc, voua, vrancenilor, cat mai multe din astea mici!... Nu de alta, da sa nu vina ala mare, de-l pomenii )
Multumesc pentru informatiile oferite. Foaarte interesant!
Pentru @webmaster> m-am lamurit cu emoticoanele
@arru: Nu trebuie să te sperii din cauza din cauza cutremurelor, ele oricum or să vină!
@Crazy_Mouse: Merită văzut locul. Este și o biserică din lemn, celebră-n zonă, stația de observare de la Ploștina. Nu e departe de Focșani și peisajul e frumos!
@căpcă1: Şi care sunt condiţiile pentru a vizita în interior Observatorul seismologic Vrâncioaia? Observ că ai şi poze din interior. Există posibilitatea ca observatorul să fie vizitat de toată lumea sau tu - ca vrâncean şi poate cu ceva cunoştinţe prin zonă - ai reuşit mai mult?
Felicitări şi mulţumiri pentru un review documentat şi încărcat cu informaţii utile!
Cutremurele, da, ne înspăimântă, dar ştim că nu le putem împiedica. Totul e să trecem cu bine (sau cu mai puţine pierderi) prin ele.
@iulianic: Chiar dacă-s vrâncean, am intrat ca vizitator. Se poate vizita, la liber, intre orele 08,00-16,00. Doar că, nefiind foarte des amattori... pe mine m-a primit șfeful observatorului, un tip pasionat de ceea ce face. Printre altele mi-a spus că în zona Ploștina, unde sunt instalați senzori de supraveghere, acești senzori percep și înregistreaza tropăitul șoarecelui și respirația râmei. Tehnică, bre!
Capcă1: Excelent. Mai scrie tu unu-două reviewuri şi prima excursie pe care o vom face la anul va fi în Vrancea, mai ales că am mai fost acum 100 de ani cu cortul la Mărăşti, Soveja, Lepsa- dar... şi uitarea e în legile omeneşti. Eu am prins şi ţin minte cutremurul din ´40. Locuiam la Bacău şi dormeam în pat cu sora mea. Când m-a trezit zdruncinătura am spus ˝ aiasta a fost viaţa me˝. Abia împlinisem 6 ani.
@Michi: Ei, de acum o sută de ani s-au mai schimbat câte unele pe-aicea: s-a electrificat județul, ba, în unele sate s-a tras și canalizarea! . Cât despre cutremur, eu l-am prins pe ăla din 1977 și, sincer, mi-a ajuns! Sincer, vă recomand Vrancea ca și destinație de turism, dar, nu ca turismul din Predeal, Sinaia sau mai știu eu ce stațiune cosmopolită, ci, mai degrabă, spre cel din. Maramureș, cumva! Oricum, veți fi bineveniți, fiți sigură de asta!
@căpcă1:
”…aceşti senzori percep şi înregistrează tropăitul şoarecelui şi respiraţia râmei?
Păi, da, bre! Asta-i tehnică, nu glumă!
@iulianic: ai sa râzi, tehnica instalată acolo ține de cei de la S. T. S. E ca-bancul cu rusul care, ascuns în anonimatul Pietii Roșii de la Kremlin, dă telefon, dintr-o cabină oarecare și întreabă; "alo, KGB? " De dincolo i se răspunde:"Da, KGB! " Ăsta de dăduse apelul chicotește și închide. Stă 10 secunde și formează iarăși:"Alooo, KGB? " Și, din spatele lui, o mână i se așează, brutal, pe umăr: " Da, KGB!!! "
@căpcă1: Cum ziceam. Tehnică, nu glumă!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Mar.2024 Hai hui prin Vrancea. Mănăstirea Buluc, așezământ ortodox cu nume turcesc — scris în 25.03.24 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Feb.2024 Hai-hui prin Vrancea. Mărășești- Soveja, un traseu care oferă destule. — scris în 08.02.24 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Sep.2022 Cascada Putna și Mănăstirea Lepșa, doua dintre frumusețile Vrancei — scris în 05.09.22 de safir2006 din BăICOI [PH] - RECOMANDĂ
- Jan.2022 Hai-hui prin Vrancea. Istorie de-atins cu mâna: casa lui Moș Ion Roată din Câmpuri — scris în 28.01.22 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Sep.2017 Obiective vrancene — scris în 12.10.17 de Dan&Ema din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jan.2017 De ce Vrancea? Pledoarie pentru — scris în 06.01.17 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Aug.2015 Cascada din Horn. Vrancea — scris în 30.08.15 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ