Acasă la DACII LIBERI - Sarmizegetusa Regia

TIPĂREȘTE

Sâmbătă, 19 martie. 2016. Cinciș. Puțin după micul dejun, conform celor convenite vineri seara, am purces spre Sarmizegetusa Regia. Aflasem că se poate urca cu mașina până mai aproape, adică mai scutim 4 km de urcuș. Drumul superb, tovarășii de drum de asemenea, indicatoare din belșug. Ajungem, lăsăm mașinile să se odihnească și noi luăm panta pieptiș. Deja fulguia, drumul era în lucru, tot felul de capcane pe traseu. Dacă aș fi știut că cei 800 m sunt așa, sincer, n-aș mai fi mers. Din multe motive, am rămas ultimii, dar, cum nimic nu mă-mpiedică să-mi ating țelul (după ce, în prealabil, m-am focusat pe targhet!), iată-ne ajunși sus! Se spune că locul e plin cu energie pozitivă!! CONFIRM! Prietenii știu de ce!

Ca și la Castelul Corvinilor, vezi impresii, și aici am avut parte de un ghid competent și pasionat de munca lui, în persoana domnului Vladimir B., care și cu oarecare tristețe în glas, ne povestea despre trecutul, prezentul și viitorul acestui colț de istorie pură.

Sarmizegetusa Regia a fost o fortăreață a dacilor, atât de bine protejată de munți, pentru că ACOLO, EI, DACII LIBERI, își ascundeau spiritualitatea, cultura, oștirea. Cuprinde sanctuarele și a fost înconjurată de locuințe civile. ”Cartier de fițe”, completăm noi.

”Dacii își zideau munții” ne spune ghidul nostru. ”Aici putem număra 11 terase. ”

Într-o vreme în care tehnologia abia înmugurea, ei, DACII LIBERI au reușit să construiască un fort atât de rezistent, cu o tehnologie care și azi uimește (ex. Cum au fost transportate blocurile mari de piatră vara?)

Vorbind tot despre tehnică (mi-s ingineră, deh!), priveam și mă-ntrebam cum au reușit să facă niște sisteme de scurgere atât de rezistente, care durează și azi, după 2000 de ani, când canalizările actuale abia de țin un sezon, și ăla de vară? Cum au durat acea alee pavată, care se oprea la intrarea în Marele Altar, când autostrăzile noastre se surpă de la inaugurare?

Niște goluri în coasta muntelui ne spunea că acolo au fost depozite de grâne, arse de daci, pentru a nu fi găsite de romani.

Am văzut MARELE DISC SOLAR, sau SOARELE DE ANDEZIT, a cărui coadă indică fix nordul. Acel disc era folosit și ca masă de sacrificiu. Tangent, avea un alt sistem de scurgere, aproape intact.

Mai erau ruinele unui templu. ”Bivolarii spun c-ar fi CD-uri pe care doar GURU le poate citi! ”

Auzi, lume, CD-reader mai sunt unii!

Calendarul circular, sisteme de îmbinare nut-feder, sau coada-de-rândunică, sistem folosit și astăzi la construcțiile țărănești din lemn.

Tot ghidul ne-a povestit și despre descoperirea făcută, după o furtună din Noaptea de Sânziene: o matriță din bronz pentru figurine decorative, apoi ne-a arătat o brățară dacică spiralată, terminată cu capul dragonului și 7 palmete înfățișând Pomul Vieții.

enational.ro/dezvaluiri/r ... ilor-73907.html

Tot acolo, ultimul obiectiv, ruinele unui alt sanctuar, acoperit cu un bloc de beton, apoi iar descoperit, iar rezistenta rețea de drenare a apelor, refăcut cu piatră de râu. Sacrilegiu!

Ni s-a povestit și despre semnalizarea cu fum, din creastă-n creastă. Fumul colorat cu plante uscate: Trei frați pătați, brusture și ferigă. Roșu=pericol, Galben= vine aurul, Verde = liniște, pace.

Mi se făcuse sete. O aducțiune de apă, printr-un brad, mi-a sărit în ajutor. Ce apă bună și pură beau dacii! La naiba cu E-coli!

Tot ghidul ne-a povestit că drumul până la Sarmizegetusa Regia nu va fi accesibil oricui.

Proiectul făcut de oameni fără minte au gândit drumul ca o alee pietonală. Bătrânii, copiii, persoanele bolnave nu vor pute ajunge foarte ușor. Păcat! Mulți nu vor putea simți spiritul LUPULUI ALB, care păzește și acum, de lângă Zamolxis, ținuturile DACILOR LIBERI.

Sau poate chiar el a vrut asta?

Am coborât. Mult mai ușor, dar am păstrat în inimă și-n minte cuvintele ghidului, imaginile locurilor și curățenia sufletului dac!

---

VIZUALIZĂRI: 3519 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI