Turist în Maramureș

TIPĂREȘTE

Pentru anul acesta ne-am propus un concediu de 4 zile în Maramureș iar înainte de acesta o zi pelerinaj la mormântul Părintelui Arsenie Boca.

Ne-am propus să vizităm câteva obiective turistice din Borșa, Sighetul Marmației, Săpânța și Vișeul de Sus, iar pentru aceasta am căutat să ne cazăm cât de cât central, dar să și găsim o pensiune agroturistică pentru a simți atmosfera maramureșeană, iar după o informare pe AFA, ne-am hotărât la pensiunea Boroica din Poienile Izei, despre care am scris aici - vezi impresii și unde ne-am simțit excelent. Cred că în majoritatea pensiunilor agroturistice despre care s-a scris aici pe site, atmosfera este asemănătoare.

Prima zi am făcut următorul traseu: Poienile Izei – Bârsana – Sighetul Marmației – Săpânța și retur. Acest traseu are 120km (dus/întors), am plecat la ora 09.00 și ne-am întors în jurul orelor 20.00.

Am vizitat în Bârsana, mânăstirea care impresionează prin liniștea sufletească care te cuprinde odată cu intrarea în perimetrul acesteia, iar biserica din curte mânăstirii cred că este una dintre cele mai frumoase din țară datorită construcției din lemn și a picturilor pe fond alb nemaivăzute (de noi) în alte mânăstiri din țară.

Foarte frumos este și muzeul aflat în partea stângă față de intrare (să nu il ratați dacă ve-ți ajunge aici) precum și întreaga curte plină de flori frumoase, foarte curată și atent îngrijită, precum și întreg ansamblul de clădiri care întregește această minunată mânăstire.

În Sighetul Marmației am vizitat:

-Muzeul Satului Maramureșean, aflat exact la intrarea în Sighet, pe partea dreaptă, cum veniți dinspre Bârsana (există indicatoare turistice). Acesta este dispus pe un deal și are numeroase tipuri de gospodării începând cu anii 1600, precum și o biserică. La intrare este o hartă cu dispunerea acestuia, se plătește o taxă de intrare (parcă 4 lei) iar pentru doritori sunt și ghizi (30 lei) care vă pot îndruma pe ”ulițele satului”.

- Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, aflat în centrul Sighetului, și acesta bine semnalizat cu indicatoare turistice. Am văzut pe site că s-a scris destul de mult despre acesta. Este un muzeu foarte bine documentat ce nu trebuie ratat și căruia ar fi trebuit sa îi alocăm cel puțin 4-5 ore dar așa este prima dată în Maramureș (cred), vrei să vezi cât mai multe obiective turistice (și nu numai). Nu vreau decât să trag o concluzie. Pentru cei care încă mai cred că, comunismul a fost un regim bun să vină să viziteze acest muzeu măcar odată în viață.

-Muzeul Etnografic, tot în centrul îl găsiți, pe sensul unic dinspre Săpânța. Aici vă recomand un ghid (tot 30ron), care va pune în lumină întreg muzeul cât și o parte din istoria foarte frumoasă a Maramureșului, începând de la oalele aflate în copacii din curțile unde sunt fete de măritat (dacă oalele sunt roșii fetele sunt tinere, în schimb dacă oalele sunt maro fetele sunt ceva mai în vârstă) până la celebra ladă de zestre a fetelor, care cu cât era mai mare cu atât pretendentul trebuia să fie mai bogat.

În Săpânța am vizitat:

-Cimitirul Vesel. Impresionează prin acele versuri/catrene care însoțește fiecare cruce a celor decedați dar, ce m-a frapat a fost puterea acelor părinților care au îngropați în acel cimitir copii tineri și au avut tăria de caracter să scrie și pe crucile acestora catrene despre cum s-a rupt firul vieții lor.

-Casa Memorială Stan Ioan Pătraș. Din păcate aceasta nu este pusă deloc în valoare de către cei care doar stau și te taxează la intrare fără să iți dea un minim de informații despre istoria acelor sculpturi.

-Mânăstirea Peri, impresionantă și aceasta, construită în același stil ca și mânăstirea Bârsana.

Un lăcaș de cult unde merită să petreci o oră sau chiar două pentru a admira frumusețile locului și a ne reculege în frumoasa sa biserică.

A doua zi am mers pe traseu Poienile Izei – Borșa și retur, aproximativ 100 km tur/retur.

Am mers în Borșa special pentru a vizita Cascada Cailor. Pentru a ajunge la acesta am urcat timp de aproximativ 20 minute cu telescaunul (20ron dus/întors), pe un traseu de vis prin pădurea de brazi ce părea că nu se mai sfârșește. De la telescaun se mai merge ”perpedes” aprox. 30 minute până se poate observa o cascadă de o frumusețe deosebită. Am înțeles că ar fi cea mai mare ”cădere” de apă din România (aproximativ 45 metri). Ca și traseu de mers pe jos este relativ greu m-ai ales la întoarcerea de la cascadă datorită faptului că se urcă permanent (nu abrupt dar se urcă). Trebuie luat în seamă faptul că telescaunul nu pornește decât dacă au cel puțin 15 clienți, dacă nu, pățiți ca și noi, am m-ai stat pe sensul de coborâre în jur de 1 ½ ore pentru a ajunge la minimul de clienți necesari pornirii telescaunului, dar nu ne-a părut rău am admirat peisajul și am depănat amintiri.

La coborâre am savurat un păstrăv la grătar de la o păstrăvăria aflată la aprox. 1000 m de telescaun, lângă pensiunea Fulg de Nea. Foarte bun, recomand.

A treia zi am fost în Vișeul de Sus aproximativ 45km dus/întors.

Am ajuns până în ora 08.00 pentru a ”prinde” prima Mocăniță. În final au fost trei mocănițe care au plecat la interval de 30 minute între ele, prima a plecat la ora 09.00. Biletele sunt destul de scumpe 51 lei/adult, 38 lei/copil iar la destinație pentru a servi ceva de mâncare costă destul de mult (recomanda masa la pachet). Traseul acesteia este de aproximativ 22km. ce se parcurge în 2 ore dus, 2 ore întors și 2 ore staționarea. Concluzia este că Valea Vaserului este frumoasă dar plină de gatere pe tot traseul mocăniței, merită mers o singură dată pentru că traseul se parcurge destul de lent iar a doua oară eu cu sigur mă voi plictisi (cu toată frumusețea locului).

A patra zi am rămas în Poienile Izei pentru a asista la slujbă (fiind duminică) și a observa cu sătenii vin la biserică îmbrăcați în straie populare maramureșene (foarte frumos).

Am vizitat și biserica veche aflată în apropierea bisericii noi și ca bonus am beneficiat de un ghid (de fapt o doamnă) foarte bine informată care a reușit să ne fascineze cu verva ei și modul în care ne-a prezentat semnificația fiecărei picturi din biserica veche de peste 400 ani.

Știu că nu am apucat să vizitez multe din frumusețile locului dar pentru timpul avut la dispoziție mă declar mulțumit.

Pentru cei care încă mai oscilați dacă să vizitați sau nu Maramureșul, vă recomand să mergeți cât mai repede pentru că ”nu știți ce pierdeți”.

---

VIZUALIZĂRI: 2582 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI