Hercule, trezeste-te!

TIPĂREȘTE

Acest articol este despre Baile Herculane. Nu am inceput nicio scriere in stilul acesta. Multi, multi AFA-isti au vizitat in martie 2019 statiunea Baile Herculane care a gazduit Intalnirea anuala a comunitatii noastre dragi. Multi ati scris deja informatii si impresii valoroase despre Herculane. Si atunci de ce mai scriu si eu?

Am avut zilele trecute niste prieteni in vizita si inevitabil a revenit subiectul Herculane. Cand spui Herculane, lumea te intreaba, cum mai e la Herculane ca am auzit ca … Si se va mai intampla oridecateori vom vorbi despre Herculane, caci lumea stie, lumea aude, Herculane traieste vremuri dureroase. Dar poate Hercule se va trezi….

Baile Herculane se situeaza la cota 180 metri, in judetul Caras Severin, pe malul raului Cerna. 5000 locuitori numara astazi statiunea balneo-climaterica.

Cel mai facil acces este dinspre DN6 (Bucuresti – Drobeta Turnu Severin – Caransebes - Timisoara – Cenad), de pe tronsonul Orsova – Caransebes. Distante kilometrice: 45 km de la Drobeta, 20 km de la Orsova, 75 km de la Caransebes, aproape 200 km de la Timisoara, aproape 400 km de la Bucuresti. Din localitatea resedinta de judet, Resita, sunt 120 km.

Alt acces este via DN67D Targu Jiu – Baile Herculane, putin peste 100 km, drum care se inteapa in DN6 la iesirea din statiune.

Noi am venit pe Bucuresti – Pitesti – Slatina – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Orsova – Baile Herculane, cam 6 ore cu pauze, si ne-am intors pe Baile Herculane – Baia de Arama – Targu Jiu – Ramnicu Valcea – Pitesti – Bucuresti, cam 7 ore si, dar cu foarte multe pauze de vizitat.

Piatra de temelie a Statiunii Baile Herculane a fost pusa pe vremea Imparatului roman Traian, in anul 102. Romanii erau cunoscatori si practicanti ai terapiilor balneare despre care au aflat de la greci si pe care le-au dezvoltat. Denumirea statiunii provine de la Zeul Hercules, fiul lui Zeus si al Alcmenei. Hercules este cunoscut in mitologia romana drept simbolul fortei si a echilibrului intre forta fizica si cea spirituala si este patronul izvoarelor termale.

Statiunea apare prima data atestata in documentar in anul 153. Romanii au considerat ca aici sunt conditiile naturale propice sa construiasca ceva. Si au facut-o! A aparut Therme Herculi. S-au ridicat temple, bai, monumente si statui inchinate zeilor Hercules, Aesculap si Hygeei. Aristrocratii romani au venit sa descopere efectele curative ale resurselor naturale ale Vaii Cernei. Apele de aici erau considerate sacre. Intrucat au identificat puterea tamaduitoare a apelor termale din zona, au adus semne de multumire zeilor si au dezvoltat statiunea.

O alta fila importanta de istorie se petrece in secolul al XVIII-lea, cand in Europa s-au dezvoltat statiunile cu bai termale. Numele grele ale vremii erau Baden Baden, Karlovy Vary si … Baile Herculane. Aceste statiuni aveau recunoastere continentala si au devenit centre turistice importante. Fiind o statiune de top aici ajungeau aristocratii acelor vremuri.

In secolul al XIX-lea s-au construit pavilioanele din jurul statiunii, Cazinoul, Hotelurile Carol si Franz Josef, Baile Imperiale Austriece, care au format Centrul Imperial Istoric al statiunii. La finalizarea acestor constructii, in anul 1852, Imparatul Austriei afirma ca ”acum in aceasta vale a Cernei exista cea mai frumoasa statiune de pe continent”, iar Imparateasa Elisabeta, cunoscuta drept Sissi scrie un jurnal intim si aminteste de locurile de pe Valea si din Muntii Cernei. Mai multe detalii gasiti in articolul vezi impresii si ecourile acestuia adaugate de @tata123. Statiunea a fost vizitata de personalitati precum Imparatul Iosif al II-lea, Imparatul Francisc I, Imparateasa Carolina, Imparatul Franz Josef, Imparateasa Elisabeta, Regele Carol I, Regele Alexandru al Serbiei, Regele Mihai, Regina Maria.

In acest capitol am sa prezint un traseu de vizitare al statiunii pornind in amonte pe Valea Cernei. Sunt doua cai paralele de acces in statiune, cate una pe fiecare mal al Cernei venind din drumul European E70 (DN6) sau de la Gara Baile Herculane. Pe malul stang al Cernei serpuieste DN67D cel care conduce catre Baia de Arama si Targu Jiu, dar poate asta va fi alta poveste. Pe malul stang se formeaza DJ608D, care intra in statiune pe strada Trandafirilor. De o parte si alta a strazii se intalnesc pensiuni. Pe dreapta cum venim noi dupa 800 metri depasim Centrul Infoturistic si dupa alti 2,4 km strada principala se bifurca. Noi facem dreapta si traversam podul peste Cerna, de unde incepe strada Castanilor. Apar si cateva terase si Pizzeria Cristal (pe stanga), Administratia Parcului National Domogled Valea Cernei, Politia si ajungem dupa alti 800 metri la Podul Rosu. Aici incepe plimbarea noastra propriu-zisa. Podul este marcat cu indicatoare, dar il veti recunoaste si dupa culoare.

Sa ne plimbam pe ambele maluri ale Cernei. Sa incepem cu malul drept, asta inseamna sa traversam podul. Strada pe care o urmam se numeste Izvorului. Vom identifica mai intai punctul de pornire in cateva trasee de drumetie, despre care am amintit in articolul anterior si unde gasim mai multe indicatoare in acest sens.

Dupa 600 metri ajungem la Izvorul Neptun III. Aici Sebi, ghidul nostru simpatic ne-a explicat ca trebuie sa ne spalam ochii cu aceasta apa si apoi sa ne clatim gura. Izvorul Neptun III se mai numeste “izvorul de ochi”. Are apa termosulfuroasa, sulfhidrica, clorurosodica, calcica, hipotona recomandata pentru tratarea afectiunilor conjunctivale, a mancarimi de pleoape etc. Pe trotuarul opus, pe acelasi mal, este Izvorul Neptun II sau “izvorul de stomac”. Are apa minerala naturala, sulfuroasa, clorurata, calcica, sodica, hipertermala (e fierbinte), hipotina. Face bine la afectiuni gastrice, de diabet zaharat, la intoxicatii cu metale grele, la stari alergice, sinuzite, se parctica inhalatii si aerosoli. Am baut apele astea, dar mai mult din a doua, si m-am simtit altfel toata ziua.

Dupa alti 500 metri ne aflam la Podul de Fier Forjat. A fost ridicat in 1883 – 1886, are o lungime de 32 metri, o latime de 2,90 metri si o structura pe arc cu zabrele. Parapetul podului este din fier forjat cu elemente decorative. Are rolul de acces direct ca pod pietonal la Baile Imperiale Austriece sau Baile Neptun, in fata carora se gaseste si odata cu care s-a construit. Baile Imperiale Austriece sau Baile Neptun se afla intr-o stare de degradare avansata si de nepasare crasa. Culmea face ca tocmai ce am urmarit un reportaj despre acest edificiu ridicat in stil baroc, unde am putut vedea ce minunatie este inauntru si am plans uscat. Suntem in fata celei mai frumoase constructii din Baile Herculane sau asa ar fi fost. Ba este! Nu am cuvintele cele mai potrivite sa descriu. Cladirea se sfaramiteaza, se mananca si se macina din cauza umezelii si a plafonului care a cedat. Va cadea toata intr-o neagra zi.

Daca parcurgem aceeasi 500 metri pe celalalt mal al Cernei, pe DJ-ul nostru sau pe strada Castanilor, trecem pe langa Cladirea Grajdurilor Imperiale si Baile Termale Venera, unde m-am “tratat” si eu intr-o dimineata devreme cu alti prieteni AFA-isti si cu ghidul nostru Sebi. Nu am stiut ca Sebi chiar vrea sa ne bage in apa la tratament si am fost putin nepregatit, dar nu puteam rata ocazia de cura gratuita. Si ce bine te simti cand iesi din apa aia calda! Sa incercati! Baile astea constau dintr-un bazin parasite dar si dintr-un bazin vechi dreptunghiular in aer liber, pe malul Cernei, cu apa termala si sulfuroasa, de culoare verzuie. Are pe fund si doua izvoare pe unde simti cum tasneste apa, iar din bazin apa se scurge in Cerna. Baile Venera sunt fata in fata cu Izvoarele Neptun II si III, dar pe malul opus al Cernei.

Se continua pe strada serpuita, care de la un punct se numeste strada Cernei, pana la Podul de Fier Forjat. Daca despre Baile Neptun am povestit cand ne-am plimbat pe celalalt mal, acum vom remarca pe dreapta, chiar in dreptul podului, Parcul Central cu Foisor si Cazinoul sau alta ruina a unei constructii deosebite. Cladirea Cazinoului este clasificata ca si monument istoric. Se afla intre Hotel Decebal si Hotel Traian. Este proiectata in stil baroc austriac cu parter si etaj. Pe frontispiciul ei citim “saluti et laetitiae” (sanatate si bucurii). Incepand cu 1864 – 1865 cazinoul a gazduit salonul de cura si sala de argint cu jocuri de noroc.

Dupa alti 150 metri pe rau in sus, strada Cernei traverseaza Podul de Piatra si se reintalneste cu strada Izvorului in dreptul Ansamblului Balnear Apollo I. Podul de Piatra s-a construit in 1865, an inscris pe una din boltile podului. Este lung de 36 metri, lat de 10 metri (din care 6 metri carosabil) si are o structura cu doua bolti de marimi diferite. Parapetul este costruit din elemente ornamentale din fonta. Se poate cobori in albia raului langa care se remarca mai multe izvoare termale si sulfuroase, care au captat interesul Denisei, datorita culorii apei lor.

Mai inaintam putin si suntem in Piata Hercules. Aceasta este dominata de Statuia lui Hercules. Este un monument istoric deasemenea. Este turnata din bronz in 1847 si il reprezinta pe zeul Hercule avand pe umarul stang pielea leului din Nemeea si o maciuca.

Pe laturi se gasesc pavilioanele. 1811,5, 4,3 etc sunt numerele acestora. Acestea au gazduit in decursul timpului hoteluri, unitati de cazare armata etc; astazi multe arata jalnic. Sunt si ele monumente istorice! Mai in fata si pe stanga remarcam frumoasa Biserica Romano-Catolica Adormirea Maicii Domnului.

Apoi drumul se ingusteaza si ne conduce in lumea romana. Calea se numeste aici strada Romana. Pe marginea drumului remarcam mai multe basoreliefuri cu scene din viata romana aplicate pe zidul de piatra ce strajuieste in stanga drumul. Dupa 600 metri parcursi de la Podul de Piatra ne gasim la Apeductul Roman si la Izvorul Hygeea. Apeductul Roman a folosit alimentarii termelor cu apa. Un capat al acestuia se vede si este marcat in drumul nostru. La construirea apeductelor romanii foloseau (datorita rasinii acestuia care nu permite putrefactia) lemnul de pin negru de Banat (gasit din belsug pe coastele Domogledului, langa statiune). Chiar in calea noastra sta Hotelul Roman. Pe sub parcarea lui semi-acoperita continuam incet pentru a vizita Baile Imperiale Romane, alte cadite vechi si stravechi cu apa termala cu efect curativ.

In vreo 2-300 metri gasim un panou informativ imens despre Grota Haiducilor sau Pestera Hotilor, unde am avut placerea sa urc si cu Denisa in ultima zi de sejur in statiune, pe drumul de retragere catre casa. De la sosea poteca conduce in circa 5 – 7 minute la o grota cu mai multe deschideri inalte, dar fara formatiuni carstice specifice. Grota a fost locuita inca din paleoliticul mijlociu.

In 500 metri de la Hotel Roman strada Romana converge in DN67D, despre a carui poveste cu obiective tursitice va scriu alta data.

Este jalnic, este devastator aspectul statiunii Baile Herculane. Statiunea este activa, are turisti, are unitati de cazare si tratare balneara, dar degradarea obiectivelor renumite ridicate cu secole in urma este inexplicabila.

Avem aici la Baile Herculane conditii descoperite inca de romani si repuse in valoare inca o data de austrieci. Totul este in aer si in apa, binele vine de la Mama Natura. Cele mai multe izvoare termale cu apa sulfuroasa din Romania se gasesc aici si autoritatile lasa sa se prabuseasca cea mai frumoasa statiune (a anului 1852) de pe continent.

Hercule, trezeste-te! Tu ne poti salva! Sfarma-i cu forta ta pe nemernicii astia! Eu Hercule, tu Hercule, noi Hercule, cand trecem la fapte?

Va multumesc daca ati citit pana la capat si va urez doar de bine!

---

VIZUALIZĂRI: 2707 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI