Daphne Hotel Apartments – o alegere foarte inspirată până la urmă

TIPĂREȘTE

Vacanța mea anuală este în august și este suficient de lungă încât să mă mulțumească. Dacă mai ciupesc câte un sejur mic și până atunci dar și după, asta nu poate decât să mă bucure. Cipru nu era pe lista mea de anul acesta dar am percutat la ideea unui prieten care a lucrat vreo 9-10 ani acolo, acum mulți ani și care și-a propus ca la aniversarea unei jumătăți de veac să-și ofere un mic sejur acolo unde i-a rămas inima. Și să-l însoțim și noi. N-am putut să ratez posibilitatea de a-l avea ghid în locuri în care a trăit atât de mult și pe care oricum voiam să le văd și eu odată și-odată.

Cum el și un alt prieten cu care am mers cunoșteau atât de bine locurile, am considerat necesar să se ocupe ei de rezervări. A fost pentru prima dată în viața mea de turist când s-a întâmplat asta, dar până la urmă nu am stat chiar cu mâinile în sân, pentru că n-am avut stare. Am mers 4 familii și cine s-a ocupat ne-a trimis o listă scurtă cu câteva hoteluri de 3* din Pafos, așa cum convenisem, din care am ales Daphne Hotel Apartments. Pachetul a inclus avion, plus cazare cu mic dejun, 5 nopți și a costat 255 EUR/persoană. Preț bun, am zis.

Am zburat până la Larnaca cu o companie low cost (evident, la prețul ăsta) și am ajuns la 21,40, după o întârziere la plecare de o oră din care s-a recuperat aproximativ jumătate. Toate avioanele din lume au ajuns o dată cu noi, ceea ce a făcut să mai stăm vreo jumătate de oră la coadă, ca să ieșim din aeroport, chiar dacă erau o grămadă de puncte deschise. Aproape de 23 am terminat și formalitățile pentru mașina închiriată, iar la 1 noaptea ne cazam la hotelul nostru din Pafos după un drum de aprox 150 de km, condus pe invers pentru prima dată în viață dar și un raid al poliției pe drumul dintre Lemesos și Pafos. Iar la 2 noaptea beam o bere locală, Keo, la terasa Rosa situată vis-à-vis de hotelul nostru care era destul de animată la ora aia.

Despre acestea o să detaliez in articolul de călătorie. Să vedem cu Daphne.

L-am ales pe el în favoarea celorlalte de pe listă din cauza amplasării în orașul vechi Kato Pafos care era ținta noastră și a apropierii de mare. Nu cred că erau mai mult de 200 de m până la mare, într-un minut-două ajungeam pe faleză.

Cum am spus, am ajuns foarte târziu. Am sunat din aeroport la recepție să ne asigurăm că ne așteaptă cineva cu toate că știam că au recepție non-stop și după ce am parcat mașina într-un lateral al hotelului unde am văzut că mai sunt și altele, am avut parte de un check-in rapid. Domnul cipriot de acolo nu ne-a cerut decât un buletin pentru tot grupul, iar după ce s-a conversat cu prietenul nostru în cipriotă, ai lui am fost, n-a mai vrut nimic.

Am studiat hotelul cât am putut la ora aia, pe afară, am văzut că are mai multe corpuri cu două etaje dispuse sub forma unui dreptunghi, iar în partea din mijloc era piscina pe care am văzut-o mai bine a doua zi.

Am intrat în camera noastră de la parter (401) și am văzut un pat cam jos și cam prăpădit care avea pe el doar un cearceaf alb și un prosop, fără cuvertură, nu vedeam nici pernele și ni s-a părut cam aiurea. Cum noi nu suntem așa mari și ne-am descurcat în paturi și mai mici decât acela am zis că asta e, n-o fi ăsta un capăt de țară. La o privire rapidă am văzut două fotolii, nu neapărat murdare dar cam purtate, comodă și TV, un aer condiționat, o oglindă mare și o masă cu 3 scaune lipită de un bar din lemn, (tot mobilierul din cameră era din lemn de pin), pe care erau câteva plicuri de ceai, zahăr, nes și lapte. După blatul acesta se vedeau intrările în două încăperi și am presupus că este vorba de baie și bucătărie pentru că prietenul nostru ne spusese că mai toate camerele de închiriat ale ciprioților sunt dotate cu chicinetă. Ne-am îndreptat spre ele ca să inspectăm dar când am vrut să o luăm la dreapta spre bucătărie am văzut încă un hol mic care mai ducea undeva, pe partea stângă. Aceasta era de fapt camera de dormit cu pat mare, matrimonial, 2 noptiere, 2 dulapuri de haine, aer condiționat, seif, suport de bagaje și un birou cu oglindă unde aveam și foehnul. Ne-a venit inima la loc după ce am înțeles că patul din prima cameră nu era decât o canapea pe care n-am înțeles de ce au întins-o dar nu mai avea importanță. Ulterior am strâns-o și ne-am folosit de ea și de fotolii pentru micile întâlniri pe care le-am avut, iar din punct de vedere al dotării camerelor am fost foarte mulțumiți.

Mergând mai departe cu inspecția am gasit baia cu cadă, mică dar suficientă, cu tot ce trebuie acolo, inclusiv articole de toaletă, șampon, balsam, gel de duș și creme de corp.

Următoarea ușă era spre bucătărie. Acolo am găsit frigider, o plită electrică cu cuptor, prăjitor de pâine, cafetieră și dulapuri, inclusiv suspendate, unde era strictul necesar pentru o autogospodărire, care nouă nu ne-a folosit la nimic. Ne-a fost bun doar frigiderul unde am ținut apă, pepene, fructe și ciocolată. Aaa, și bere Keo, pentru serile când veneam încinși de pe drumuri. Pe chiuvetă era un burete nou pentru vase și o sticlă de detergent lichid, plină. Când am ieșit am constatat că barul pe care îl vedeam din living nu era doar un blat de lemn bun pentru depozitat, ci avea dedesubt alte dulapuri cu veselă, pahare, cești, castroane...

Micul dejun a fost identic și la fel în fiecare zi. Cu influiențe englezești că nu degeaba Cipru a fost colonie englezească. De la ei bănuiesc că li se trage fasolea (iahnie) cu bacon, ouă în toate felurile, cârnați, cremvurști, legume, măsline, lapte, un iaurt foarte, foarte gras, cereale, feta, cașcaval, un salam dubios, ... cam ce este de obicei la un hotel de 3*. După ce am exclus mezelurile, cârnații, untul și gemul ambalate, sucurile proaste, am rămas cu brânza cu roșii și castraveți, ouă și câteva măsline și cam asta am mâncat în toate zilele. Am încercat și fasolea în două zile și cu toate că n-a fost rea m-am rezumat la atât. N-a fost bai, am avut un supermarket imens la doi pași și am completat cu fructe, pepene, brânza lor halloumi care mi-a plăcut mult și o pita rotundă bună de tot. Nici cafeaua de la dozator nu mi-a plăcut, era leșinată rău, și la fel am rezolvat asta fiecare cum a putut. Unii și-au cumpărat cafea de la supermarket și o făceau în cameră, pentru că aveam tot ce trebuia acolo, dar eu sunt prea leneșă pentru așa ceva în vacanță, așa că am rezolvat problema prin drumurile noastre.

Din living o ușă dădea spre o terasă mică unde erau două scaune și un uscător de rufe dar am zis că nu o să ne folosim de ea întrucât dădea în parcarea hotelului. Nu mai zic că am avut camera de lângă stradă, practic cea mai proastă amplasare din tot hotelul, cred. Dar am folosit terasa, din plin chiar. În parcare nu era un trafic prea intens așa că nu asta a fost problema și ne-am adunat pe terasa noastră destul de des.

Problema a fost că hotelul cere o renovare. Amicul nostru ne-a spus că Daphne s-a dat în folosință atunci când ei erau acolo și că la vremea aceea a fost ceva wow. Acum se vede că a fost construit cu cap dar că au trecut anii peste el și au lăsat urme. Fotoliile erau pătate, aerul condiționat de generație veche dar a funcționat foarte bine după cum ne-au spus amicii, noi nu i-am dat drumul deloc, și în general lucrurile s-au cam învechit pe acolo. Se cere măcar o zugrăveală dacă nu o investiție mai mare. Dar dacă la început priveam critic toate astea, de a doua zi chiar ne-am considerat norocoși. Patul era curat, prosoapele la fel și s-au schimbat zilnic, așa cum zilnic se făcea și curățenie, camerele erau răcoroase, cu gresie pe jos în living, baie și bucătărie și cu parchet în dormitor, ne-a plăcut spațiul atât de generos (cred că am avut undeva la 30 de m), și cu toate că am avut camera cel mai prost amplasată nu mi-a fost rău deloc acolo. Ba din contră, a doua zi când romanca de la recepție a vrut să-mi schimbe camera pentru că toată lumea îmi spusese că ce auzisem până atunci de la terasa de vis-a-vis era parfum față de ce o să aud în week-end când ies cipriopții la cârciumă, i-am zis că nu mai este cazul. Mie mi-a plăcut mult muzica de la Rosa, aleasă cu gust, în două seri au avut și muzică live și oricum nici noi nu ajungeam înainte de miezul nopții, așa că Rosa m-a ajutat să adorm pe o muzică bună.

Ca să-l mai laud totuși puțin pe Daphne, pentru că merită, trebuie să vă spun că de-a lungul corpurilor sunt grădini mici, îngrijite, că au Wi-Fi gratuit în tot hotelul dar habar nu am dacă/cum mergea pentru că am folosit telefonul doar pentru poze, zonă de lounge confortabilă la recepție, o masă de billiard tot acolo, bar, camere și apartamente cu vedere și terasă la piscină, așa cum a avut și una din familiile noastre, piscină curată și destul de mare cu șezlonguri și umbrele gratuite cu o sectiune și pentru copii, un mic loc de joacă pentru copii, parcare gratuită, 3 mașini de spălat profesionale la dispoziția clienților, așezate în zona de parcare în spațiu deschis, dar și cameră de bagaje dacă dorești un check-out întârziat.

Mediterana și plaja aproape, faleza plină de cafenele, restaurante și magazine, mall-ul Kings Avenue la aprox 1 km, portul și castelul din Pafos la 4-500 de m, Situl Arheologic, la fel, viață de noapte pe faleză... cam tot ce-ți trebuie pentru concediu. Aaaa, și vă mai spun o dată. Terasa Rosa de vis-a-vis unde este muzică până târziu în noapte, este una gălăgioasă, cu ecrane unde se transmiteau meciurile de fotbal din campionatul european dar și clipuri vechi, ... iar în camera mea, 401, se auzea foarte bine. Așa că dacă nu dormiți cu muzică ocoliți camera asta și pe toate cele cu 4 în față, din colțul acela.

Românii de la hotelul nostru, recepționera din schimbul de zi, bucătarul și încă o româncă de la bucătărie au fost foarte drăguți cu noi. Ne-a oferit două camere să-mi aleg dacă voiam să mă mut dar n-a fost cazul, ne-au recomandat unde să mâncăm, bucătarul dădea câte o raită-două în fiecare dimineață să vadă dacă e nevoie de ceva, m-am tăiat cu cuțitul și am apelat la ei pentru plasturi... ne-au fost de mare ajutor. Și mănâncă o pâine amară pe acolo, vai de ei!

Recomand din toată inima Daphne Apts. În special celor cu buget redus care se împacă cu autogospodărirea. Ai tot ce-ți trebuie acolo și magazine grămezi în jur. Dar nu numai lor. Noi nu ne-am autogospodărit dar ne-am simțit foarte bine acolo iar amplasarea în centrul Kato Pafos-ului face toți banii. Dacă până la o eventuală vizită a voastră s-or gândi și la o renovare, îndrăznesc să spun că poate fi cazarea ideală. Nu uitați de Rosa însă... Se cântă acolo, dar se cântă bine.

---

VIZUALIZĂRI: 3515 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI