GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Locul unde Dumnezeu vorbeste: Teologus
Intrebare-capcana: Ce face omul cand se duce in concediu in Thassos? … Aud? ... Ganditi-va bine, v-am spus ca e intrebare-capcana… Pai, omul normal se duce la plaja, se da cu barca pe mare, se balaceste, vizioneaza pestisori si pietroaie pe fundul marii (se cheama snorkeling, am aflat si eu si musai sa ma dau mare!) … si alte deastea… Dar ce face omul “crismis” cand se duce in concediu in Thassos? Ati ghicit, haladuie prin creierii muntilor, carand dupa dansa si restul tribului (prea) ascultator! Bine, acum sa nu credeti ca vreau eu cu tot dinadinsul sa fiu mai cu mot, am zacut corespunzator si pe diferite plaje, mai ales pe alea de citisem anterior ca sunt mai bengoase, o sa va povestesc… dar, tot documentandu-ma (ca de multa vreme nu mai plec la drum fara teme facute :))), am aflat ca Thassos-ul are si niste sate de munte absolut fenomenal de autentice (sic!). Pai cum de unde am aflat?! “Cine e pe primul loc? ... AFA!! AFA!!! ”
Primul pe lista a fost Teologus. Am pornit dimineata din Skala Maries, unde aveam cazarea la Aglaia Pension si, dupa o scurta oprire in Limenaria (care nu m-a impresionat prea tare), am continuat drumul pe tarmul sud-vestic al insulei; in Potos un indicator te indruma in stanga, spre Teologus, cam 7-8 km, drum asfaltat, care te poarta lin spre aceasta bijuterie de sat, Teologus (“Cuvantul lui Dumnezeu”).
Scurt istoric: “A fost atestat prima oara documentar in 1287 de catre imparatul bizantin Andronic al II-lea Paleologul. Asezarea a servit drept capitala administrativa a insulei Thassos, pana in epoca otomana. Turcii s-au stabilit aici intre anii 1479-1538. De atunci satul s-a extins treptat, cuprinzand 2 parohii si 2 scoli. In 30 martie 1813 zona a fost cedata Egiptului si a fost administrata de guvernatorul Mehmed Ali Pasa. In aceasta perioada, satul s-a dezvoltat rapid si s-a bucurat de o oarece autonomie fata de Imperiul Otoman, pana in 1912, cand a revenit grecilor. In 1979, Teologus a fost declarat capitala culturala a insulei Thassos.”
Am lasat masinile pe marginea drumului, putin dupa indicatorul care ne anunta intrarea in localitate, in dreptul unui parculet cu leagane si tobogane pentru copii si am pornit la plimbare pe sosea, catre inima satului. In curand, pe stanga am dat de Taverna Augustus, deja clasata la “mai bine nu”, inspiratie fiindu-mi relatarile AFA-istice din documentarea anterioara. Am mers mai departe, care mai intanzand mana dupa vreo smochina zemoasa si dulce, care mai pozand cate o casa cu ziduri de piatra ascunsa pe jumatate de vegetatia luxurianta… Iaca, la un moment dat, pe dreapta, o pravalie din aia pentru turisti insetati ca noi, cu produse hand-made. Intraram sa cumparam o apa-ceva, iesiram dupa ce gustaram aproape toate neamurile de dulceturi (am luat si pentru acasa din cea de rodii); apa rece primita moca de la patroana, de la dozatorul personal din incinta magazinului.
Am continuat sa mergem si, pe masura ce ne apropiam de centrul localitatii, peisajul devenea ceva mai variat si mai animat. O turla de biserica se profila in spatele caselor, apoi alta turla de la alta biserica; masini de aprovizionare opreau in fata tavernelor care se insirau pe ambele parti ale drumului, casele erau si ele mai fatoase, gatite cu mai multe flori… Iar din loc in loc un indicator ne indruma catre “muzeu”… Sunt fan muzee, cred ca stiti asta despre mine deja, deci nu puteam sa-l ratez pe acesta! Muzeul Folcloric etaleaza la parter diverse unelte agricole trebuincioase intr-o gospodarie (masina de spalat covoare, moara de faina etc), iar la etaj sunt cateva incaperi decorate in stil pur traditional grecesc. Am coborat apoi in alta zona a parterului, unde am intalnit alte scule specifice locurilor, precum razboiul de tesut, presa de ulei, centrifuga de miere, tot felul de amfore si masti de apicultura… Toata afacerea costa 2 euro pentru adulti si nimic pentru copii si dureaza maxim juma’ de ora.
…Cine ma cunoaste stie ca dupa ce vizitez muzee mi se deschide apetitul; adica ala adevarat, pentru mancare :)) Si pentru ca tot se apropia ora pranzului, si pentru ca aromele de condimente grecesti devenisera chinuitoare, si pentru ca aveam de bifat celebra friptura de ied/capra la care salivasem intens in timpul muncii mele de documentare :)) … si pentru ca toate astea trebuiau sa poarte un nume… ei, bine, li s-a spus, simplu, Taverna Iatrou! Cu vreo 3 iezi/capre rotisandu-se agale intr-o vitrina la intrare, cu racoarea interiorului, dar mai ales cu terasa spanzurata deasupra dealurilor, ne-a cucerit simturile, mai ales pe cele olfactive si gustative. Friptura a venit insotita de o eticheta care specifica gramajul fiecarei portii, ceva spre juma’ de chil :)), si mai ales insotita de cartofi prajiti si delicioasa ceapa rosie greceasca! Am mancat, ne-am saturat si a mai si ramas!... La final m-am remarcat in mod deosebit mesenilor si personalului terasei, in sensul ca, indreptandu-ma spre iesire, m-am gandit ca n-ar fi rau sa mai vizitez o data camera aia de cica se simte si regele bine in ea… Virand brusc dreapta, n-am remarcat neste fieratanii care nu stiu exact ce rol aveau in afara de acela de a-mi atine mie calea… My God, dupa un sprint de 5-6 metri, cu nasul din ce in ce mai aproape de podea, nu stiu cum am reusit sa ma sprijin cu degetul mare de la mana stanga (!!) intr-o masa si sa-mi redresez traiectoria in mod spectaculos! E drept ca de atunci degetul cu pricina e oarecum mai boland ca fratii lui, dar cred ca voi supravietui… Na, Capca1-ule, ca se intampla si la case mai mari :)) … Va dati seama ca dupa ce am iesit de la toaleta, a trebuit sa mai defilez o data victorioasa sub privirile admirative ale tuturor (indeosebi ale patronului, care cred ca avusese si el nevoie de buda la gandul ca era sa ma plateasca de buna :)).
Scapata cu viata, am pornit-o la vale spre locul unde ne-am lasat masinile, de data asta n-am mai luat-o pe sosea, ci pe un drum pietruit, paralel cu aceasta, in stanga. Am intalnit Biserica Sf. Paraskevi, cea mai noua din sat, construita in 1842, pentru a face fata nevoilor unei populatii crescande a localitatii, apoi maiestuoasa Biserica Sf. Demetris, cu a sa cupola cu ceas, despre care o placuta informativa ne-a povestit ca a fost construita timp de 18 ani, incepand cu 1803. Nu poate fi vizitata, poarta e inchisa, am citit ulterior ca are iconostase frumos sculptate. De la aceasta biserica pleaca un traseu pietonal, asa-numita “Carare pietruita” (Cobbled Road), care coboara muntii pana la Manastirea Arhanghelului Mihail, aflata pe malul marii, la vreo 10 km departare; am fost deasemenea informati de alta placuta ca drumul a fost reabilitat recent si este iluminat, fiind absolut practicabil. Ei, drumul asta chiar mi-ar fi placut sa-l urmez!!! Dar pas sa te intelegi cu tribul, care ma banuia ca mi-am pus paharul de vin cam cu varf la masa… Am cedat, cu regret, majoritatii si am continuat coborarea spre masini.
Nu dupa multa vreme, am intalnit pe dreapta o presa veche de ulei, adapostita intr-o casa care parea parasita. Se viziteaza gratuit, adica pur si simplu intri si-ti imaginezi singur cum functiona.
Am mai mers olecuta la vale si am dat peste alta bisericuta, Panagouda, cu hramul Sf. Maria, construita la 1770. Adica am dat intai peste placuta informativa, la biserica se ajunge pe un drumeag care coteste in stanga pentru vreo 20 de metri. N-am putut intra nici aici in biserica, doar in curte, dar am aflat ca lacasul contine o icoana veche, din sec 14, iar alta icoana, pictata cu ajutorul unei tehnici deosebite, folosind ceara, a fost stramutata in Biserica Sf. Demitris.
Reintoarsa in drumeagul pietruit (intre timp, tot pozand biserici, m-am pierdut de trib, care o luase inainte), am constatat ca dupa vreo 10-15 metri si 2-3 case, acesta se infunda, asa ca am luat-o in dreapta, iesind curand la sosea, nu departe de “parcarea” noastra provizorie. “Dar podul de piatra unde-o fi? ”, am intrebat in timp ce ma urcam in masina. Privirile celorlalti mi-au oferit si raspunsul, din pacate nu cel dorit de mine: “Las’ ca dai tu de el data viitoare! ”…
Sau in viata viitoare…
Trimis de crismis in 27.10.14 22:28:01
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.
17 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (crismis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
17 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "La pas prin Potos si imprejurimi" (deja existentă pe sait)
probabil e vorba despre satul Theologos aflat la 10 km de Potos, conform indicatorului din centru. Theologos este un satuc linistit cu multe taverne, un loc iubit de multi dintre noi si de care ma leaga amintiri deosebite.
@crismis - Acum un an am dat şi noi o fugă din Limenaria la Teologus şi întâmplarea face că am mâncat oaie la aceeaşi Tavernă Iatrou. Super! Satul în sine e numai piatră, şi nu mă refer doar la case, ci şi la dealurile pline cu bolovani, aşa că au materia primă foarte la îndemână! Sper că aţi ajuns totuşi şi la Mănăstirea Sf Arhanghel Mihail, chiar dacă pe şosea. E un pic prea turistică după gustul meu, dar clădirile sunt frumoase iar priveliştea mării de sus, din curtea interioară, mi -a părut încântătoare.
Ete, fusei pe fază și apucai să votez, primul, de aia-s așa de fudul!!! Bre, ca să pați ceva nasol, nu e niciodată locul nepotrivit. Eu, unul, mă fac de râs și atunci când n-ar trebui, culmea, mai ales când vreau să fac bine. Drumul spre iad e pavat cu bune intenții! Una peste alta, chiar dacă ai avut deștu' paradit, tot ai scris un articol șucar, de aia te felicit! Bre, nu mă laud, eu mi-am dresat tribul mai bine decât tine: indiferent de ce spun, nimeni nu mă ascultă, necum să mai și facă ce spui io!
@Carmen Ion: Ei, trebuie sa te dezamagesc si sa- ti spun ca la Manastirea Arh. Mihail n-am reusit sa intram, desi am trecut de mai multe ori pe langa ea! Este unul din putinele obiective pe care l-am ratat. Am oprit intr-o seara, dar poarta era inchisa, cred ca era prea tarziu, n-am insistat, ne-am propus sa revenim, dar n-am mai apucat.
"Data viitoare"!
@crismis - Frumoasel locuri, "omule" Crismis. Eu n-am fost acolo, dar patania ta mi-a amintit de cazatura mea spectaculoasa, in fund, intr-un restaurant din Varna, in delegatie numeroasa fiind acum cativa ani buni... Oau, ce rusine, desi durerea si senzatia ca s-a "rupt" ceva, acolo, la poponet, m-au facut sa vad stele verzi, albastre si de toate culorile curcubeului... Era mocheta umeda, am alunecat, si bulgarii mei voiau sa ma duca la spital. Eu nu stiam cum sa fac sa nu mai fiu in centrul atentiei. Deci da, se intampla si la case mai mari.
Frumos articol, Crisulito!
multumesc ptr. remember, in Thologos am petrecut cel mai frumos Paste, in 2012, am scris atunci, intradevar satucul este special. felicitari ptr. rew.
Să-ţi tină Dumnezeu obiceiu' că bine le mai zici (chiar şi cu deştu' paradit) !
Un review excelent, ca de fapt toate celelalte cu care ne-ai încânat, o plimbare tihnită în trecutul mai apropiat, "garnisită" cu poze excelente! Tot citind și citind despre Tassos (unde am fost în urmă cu 'șpe ani) mă bate gândul să-mi fac curaj să ne urcăm în mașină - la vară - și să pitrocim Tassos-ul bucățică cu bucățică! Noi să fim sănătoși și, până atunci, mai încântă-ne cu ceva! Mulțumim, toate cele bune!
@all: Ma bucur ca v-a placut! Cat despre patania cu deshtu'... deshtu' ca deshtu', da' onoarea mea fuse grav fracturata! Oricum, sunt de parere ca trebuie sa ai o anume "structura" ca sa ti se intample asa ceva
@crismis -
”…pe stanga am dat de Taverna Augustus, deja clasata la “mai bine nu”, inspiratie fiindu-mi relatarile AFA…
Ştiu că Taverna Augoustos a căpătat ceva referinţe nefavorabile după ce am fost eu acolo, m-am simţit bine şi... am scris de bine. M-am mirat de ceea ce citeam atunci şi mă întrebam cum o fi la alte taverne în Theologos.
Iată că a apărut cineva care a servit masa la Taverna Iatrou. Poate detaliezi mai mult. Cum e interiorul, cum e servirea, dacă au muzică tradiţională, dacă organizează seri folclorice… Să ştim pentru data viitoare pentru că – sigur – şi pentru noi va fi o dată viitoare. Mulţumesc!
@iulianic - Aspect tipic de taverna greceasca. Din strada se intra in zona "de interior", mese de 4-6 persoane acoperite de fete de masa; in continuare terasa, deasupra dealurilor, oarece bolta de vita-de-vie, dar in mare parte descoperita. Privelistea de vis! Muzica greceasca - da, bifat; daca organizeaza seri grecesti chiar n-am idee, nu ne-a interesat aspectul, participasem altadata.
Mancarea gustoasa, servire ireprosabila, preturi rezonabile; una peste alta a fost o alegere buna pt noi, va doresc sa va simtiti bine acolo, daca veti alege aceasta taverna data viitoare!
Tot binele din lume!
@crismis - Superb rewiu, crismis, dar... hai mai repede cu continuarea... cand ne distram mai tare ne-ai lasat cu "ochii in soare"! Bineinteles, glumesc!
@crismis - Să știi că la taverna Avgustos se mănâncă totuși bine... AmFostAcolo într-o călduroasă zi de... august... am păpat *arni * și *katsiki*... bun, bun... Doar viespile ne-au deranjat...
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2021 Un concediu 70% reușit — scris în 28.08.21 de adiman73 din SLATINA - RECOMANDĂ
- Jun.2019 Potos și atractiile zonei — scris în 15.08.19 de johnnybegoode din PIATRA NEAMT - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Plaje de langa Potos — scris în 10.08.16 de danezu008 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2015 Festival international de dans folcloric in Potos — scris în 14.10.15 de adutza_ghiocel din GALAţI - RECOMANDĂ
- Aug.2015 Thassos. Potos. Probabil cea mai buna varianta calitate - pret. — scris în 03.08.16 de marius_ban din PLOPENI [PH] - RECOMANDĂ
- Jul.2015 Psili Ammos - o plaja de vizitat în apropiere de Potos — scris în 23.07.15 de Valeriu Gh din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2014 Potos. Thassos. Preturi. Pareri — scris în 23.09.14 de AleDia din SIBIU - RECOMANDĂ