Sivota, o altă bijuterie din Epir, port-staţiune la Marea Ionică

TIPĂREȘTE

Am călcat prima oară în Sivota în anul 2007 când, petrecându-ne vacanţa în insula Corfu, am plecat în croazieră (excursie organizată) pe mare având că destinaţie insulele Paxi şi Antipaxi. Cu o zi înainte fusese furtună pe mare şi aceasta încă mai rămăsese puţin agitată. Căpitanul vasului a vrut, în premieră, atunci, la întoarcere spre Corfu, să ne ofere şi un ceas-două de plimbare în Parga. N-a fost posibil pentru că la acostarea în micul port din Parga, după ce, cu greu s-a reuşit fixarea pasarelei vasului, căpitanul a coborât primul pe uscat să primească turiştii de pe vas. Era cam sceptic deoarece privea neîncrezător la pasarela ce se mişca la fiecare bătaie a vântului. Ghinionul a făcut ca primul turist care s-a încumetat pe pasarelă sa fie o italiancă vârstnică, în baston, care a început să se balanseze după câţiva paşi făcuţi pe pasarela „ajutată” de vântul ce bătea încă. Imediat cum a văzut, căpitanul s-a răzgândit, probabil, sesizând un potenţial pericol şi a dispus imediat ridicarea ancorei şi revocarea ordinului de acostare, enervat şi furios.

Aşadar, în compensaţie, s-a hotărât să schimbe programul, şi după ce a primit aprobare, a decis să modifice traseul şi să ne ofere plimbarea promisă de un ceas-două în portul următor, Sivota.

La vremea respectivă mi s-a părut fabulos portul, era „populat” numai cu iahturi de soi. În puţinul timp pe care l-am petrecut atunci, practic, am vizitat prăvăliile din port (într-una mi-amintesc că proprietarul ţinea în colivie un papagal mare şi frumos colorat) pentru că nu ne puteam aventura mai departe necunoscând locul şi fiind condiţionaţi de ora de plecare ce trebuia întocmai respectată.

Aşa că, într-una din zilele de vacanţă de septembrie petrecută în Parga anul acesta, ne-am hotărât să revedem Sivota, după şapte ani. Ea se află la numai 30 km de Parga. Acum urma să o abordăm diferit, de pe uscat şi aveam timp berechet s-o explorăm, mai ales că ne propuseserăm să vedem ce înseamnă Bella Vraka despre care auziserăm numai lucruri bune!

Drumul spre Sivota, din Parga este o adevărată încântare, „garnisit” din loc în loc, acolo unde munţii nu mai stau îmbrăţişaţi direct cu marea, cu plaje micuţe şi frumoase, încât nu ai cum să nu te opreşti să admiri priveliştea, mai ales că de sus, de pe şosea totul pare rupt din poveste. Despre aceste plaje voi scrie neapărat un review separat, pentru că merită din plin!

Sivota este, un mic orăşel cu circa 3.300 locuitori care, situat în vechea provincie Thesprotia, din anul 2011, după reforma administrativă, ţine de Igoumenitsa de care o despart 15 km, până atunci fiind sub oblăduirea Platariei, orăşelul aflat la mijloc, între ele. Thesprotienii, vechi trib din Epir, s-au luptat la Sivota (cunoscută drept Sybota în antichitate) împreună cu corintenii împotriva corfiotilor în anul 433 I. C., în timpul războiului peloponesiac. În Evul Mediu, Sivota a fost parte a Imperiului Bizantin şi a Despotatului de Epir, ca toată regiunea, dealtfel. În vremea ocupaţiei otomane localitatea s-a numit Mourtos, ca mai apoi, în 1940 să revină la denumirea de Sivota, iar din 1913, după 500 ani de dominaţie turcă, s-a alăturat Greciei.

Sosiţi relativ devreme, până în orele 10,00, în Sivota, am parcat la intrarea în orăşel aproape de frumoasa biserică a localităţii, într-un părculeţ, la umbră. Am revăzut cu plăcere portul pe care l-am regăsit la fel de atrăgător şi pitoresc aşa cum îl cunoscuserăm acum şapte ani, plin de ambarcaţiuni pe care le-am trecut în revistă. Apoi ne-am îndreptat spre Bella Vraka după ce întrebaserăm, în prealabil, câţiva trecători pe unde trebuie să mergem. Un localnic ne-a comunicat, mai mult prin semne, că pe jos, peste dealul ce se întindea în faţă şi pe care ni l-a arătat cu degetul, facem până la Bella Vraka cam trei sferturi de oră. Ne-am încumetat pe jos să urcăm pieptiş dealul, dincolo de care urma să vedem Bella Vraka. Am întâlnit, mai apoi, în coama dealului şi indicatoare care ne-au confirmat drumul cel bun întrucât la prima bifurcatie a trebuit să o facem spre stânga, în dreapta se ajungea la Karvouno. În drumul nostru am lăsat în spate, pe lângă vile superbe şi resorturi de lux precum Ornella Beach Hotel, urcuşul continuând până aproape de sofisticatul resort Sivota Diamond Spa. Acolo am început să coborâm pe o alee, căci de-acum era doar o alee pietonală, până s-a oprit dând în mare. Priveliştea ce s-a ivit în faţa ochilor era magnifică: la mică distanţă de ţărm două (mai târziu am aflat că sunt mai multe) insule verzi, se ridicau din mare, în dreptul nostru pe insula se întindea o plajă frumoasă pe care erau deja iubitori de soare şi spre care o porniseră şi alţii, deja, pe jos, căci apa marii între ţărm şi insulă nu ajunge nici măcar până la genunuchi.

Puţin nedumerită de ineditul din faţa mea am întrebat primii turişti ce ne-au ieşit în cale (germani, pare-mi-se) „Bella Vraka?! ” şi răspunsul a venit: “Aici şi aceasta este Bella Vraka! ” arătând spre plaja de vizavi şi, apoi, înconjur: Insula Megalo Mourtemeno, Mikro Mourtemeno, Agios Nikolaos şi Mourtos. Atunci am înţeles că Sivota nu înseamnă numai “ţărm” şi am conştientizat splendoarea locului : patru insule muntoase cu păduri verzi, dese de pini, chiparoşi şi măslini, mare atât de albastră de parcă s-a vărsat călimara cu cerneală în ea, şi pe alocuri cu plaje mici şi delicate.

Am admirat de pe ţărm minunată panoramă, de-a lungul acestuia, atât cât am putut să pătrundem în interiorul resorturilor Sivota Diamond Spa şi vecinele Agios Nikolaos şi Costa Smeralda, dându-ne seama că locul nu părea unul în care se practică turismul de masă instalat de curând în Parga, ci mai degrabă unul exclusivist, turiştii pe care i-am întâlnit părând de elită. Cu toate acestea, am văzut în parcare şi câteva maşini de-ale compatrioţilor noştri, dar ce, parcă noi n-avem turişti de elită?

Am concluzionat că, deşi, pare scump, ar merita câteva zile petrecute aici în vederea scotocirii zonei insulare, semisălbatice, în aparenţă, în apropierea căreia am văzut că se practicau şi scuba diving, sailing şi alte sporturi.

Ne-am desprins ochii cu greu de la Bella Vraka şi pe drumul de întoarcere, la prima intersecţie am luat-o la stânga, urmând să ajungem la micuţa plajă Karvouno. De fapt, aveam să ne dăm seama în curând ce înseamnă Karvuno: un întreg complex de vile de lux construite relativ recent, în anul 2010, cu restaurante, piscine, etc, între dealuri cu ieşire la o micuţă şi cochetă plajă bine organizată.

Am realizat şi de această dată elitismul ce răzbătea din toate părţile şi după scurta vizită de recunoaştere, am plecat să ne plimbam în staţiune şi să cumpărăm ceva suveniruri. Tânjeam după o plajă “normală” şi o baie la fel de “normală” şi după ce ne-am potolit foamea şi setea, am ales micuţa plajă Zavia de la ieşirea din Sivota, spre Parga unde ne-am petrecut restul zilei aceleia, într-o relaxare totală.

Am înţeles că şi Sivota are multe de oferit, chiar dacă, în comparaţie cu Parga pare mai săracă şi mai ternă. De la relieful plat din staţiune la dealurile din jur pe care sunt aşezate resorturi de lux, de la Bella Vraka la portul de mici ambarcaţiuni, de la plajele Zeri, Dei, Galikos din nord, dincolo de port, la plaja Zavia din sud, toate acestea însumează Sivota, o altă perlă ce merită apreciată “pe viu”!

---

VIZUALIZĂRI: 7749 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI