Croaziera pe Marea Ionica

TIPĂREȘTE

Nu intotdeauna tot ce incepe prost, se termina si mai prost! Mai sunt si exceptii de la regula!

In general, sunt foarte norocoasa la vreme, daca nu ma credeti – acolo unde apar eu, opresc ploile, fara sa fac vreo magie:) ! Ba chiar apare si soarele!

In dimineata cand era programata (si platita) croaziera noastra ne-am trezit, dupa o noapte in care a tunat, a fulgerat si a plouat groaznic, de pe la 3-4, pana in zori! Primul gand cand am deschis ochii si mi-am aruncat privirea pe fereastra a fost, insotit de-un oftat, ca va fi o zi pierduta, pentru ca inca norii anuntau ca nu au de gand sa se indrepte spre alte meleaguri prea curand!

Am plecat din Kalamitsi, satucul de munte unde eram cazati, in partea de vest a insulei Lefkada, indreptandu-ne catre portul Nidri, adica in est, cu masina noastra, impreuna cu inca o familie de prieteni, cu care venisem de acasa!

Ne gandeam sa mergem totusi in port si sa vedem care-i treaba, dar eram ferm convinsi ca pe o astfel de vreme urata, nici o corabie si nici un turist nu avea chef de sa se aventureze pe mare! Eram printre primii turisti inscrisi si sotiti in port, pentru Macedonia Palace. Biletul a costat doar 15 euro de persoana, deoarece era sfarsitul lunii mai, considerat a fi extrasezon.

In bilet, cred ca va imaginati ca nu era inclus nimic altceva, decat calatoria, iar daca nu aveti nimic in rucsac de acasa, pentru pranz, nu este nici o problema, deoarece la barul de pe vapor gasiti orice doriti sa cumparati, conta cost, bineinteles!

Dupa ce ni s-au luat biletele la control de catre cel insarcinat cu acest lucru, am fost sfatuiti sa urcam la bordul navei cu care chiar urma sa plecam in croaziera, care avea ca traseu in ziua aceea o calatorie pe Marea Ionica, in care puteam vedea si poposi in mai multe insule din jurul insulei Lefakada!

Dupa ce am baut cate ceva cald de la barul de pe vapor, am inspectat ce se putea pe acolo, observand ca incet-incet veneau cat mai multi turisti. Imbarcati fiecare cu cate ceva de ploaie, sau cu ceva cu maneca lunga, dar erau hotarati sa plecam! Nu eram nici prin sfert cat incapea in vapor, dar daca lor le-a convenit asa, am si plecat!

Sa nu cumva sa va imaginati ca starea noastra psihica era cumva ‘’ca vremea’’! Nuuu, deloc! Prietenii cu care-am venit au ales sa ne insoteasca in Grecia in ultimul moment, deci sunt oameni care se adapteaza usor la orisice schimbari! Iar eu, de cum pasesc pe-o nava, ma fura entuziasmul si nu ma paraseste pana la coborare!

Soarele se incapatana sa stea totusi ascuns, nu stiam exact pe unde este! Marea Ionica era si ea suparata foc, nu mai avea acea culoare superba, suparator de albastra, de care va tot povesteam! De sus incepuse deja cateva picaturi, care ne goneau de pe punte! Dupa noi inca doua nave, concurenta lui Macedonia Palace, adica Nidri Star si Eptanisos.

Capitanul nostru, era un om simpatic, intre doua varstre, foarte prietenos si pus pe glume. Mare pescar si iubitor al meniurilor pe baza de peste!

Plecand din portul Nidri urma sa ocolim insula Lefkada, prin sudul ei. Am ajuns mai intai la far, care ne ghideaza ca aici este cel mai sudic punct al insulei. Imediat admiram cu mult interes stancile albe, foarte inalte, de unde se presupune ca s-a aruncatZeita Afrodita, ca sa se vindece de iubirea ei pentru Adonis! Ascultam aceasta legenda la microfon, spusa de capitan in limba engleza. Putini greci erau cu noi, in rest multi nordici, iar noi-singurii romani!

Vantul ne ravaseste parul, asa cum vrea el! Nu ne impotrivim! Pe vapor, in ciuda vremii, atmosfera e vesela. Incet, incet, barbatii vin in mana cu cate un paharel de la bar. Doar n-o sa lasam sa ne strice noua cheful de distractie vremea, ca sa ne faca in ciuda!

De aci, ne continuam calatoria catre partea vestica a insulei, care este cea mai muntoasa, iar apa are acea culoare deosebita, mult mai frumoasa ca in restul insulei. Am trecut pe langa Vasiliki si prima oprire era hotarata sa fie la Porto Katsiki.

Cum vaporul e nevoit sa faca o manevra, pentru a intra in acest golf, in fata ochilor recunosc cu multe emotie, cea mai fotografiata plaja din insula: Porto Katsiki! O gasesc frumoasa, dar dupa ce am vazut mai intai Navagio, in insula Zakynthos, marturisesc ca nu pot sa nu fac comparatia intre cele doua, iar concluzia e in defavoarea acesteia! E ca si cand te’ndragostesti, degeaba dupa aia vezi pe altul mai frumos-esti orb deja:) !

Aici am avut pauza o jumatate de ora pentru baie sau poze, cum a dorit fiecare sa-si petreaca timpul!

Intre timp –aici ne-am dat intalnire cu soarele! Exact cand vaporul se chinuia sa opeasca! Au parut si celelelalte doua vapoare cu turisti! Plaja era goala, cand am sosit! In cateva minute, de pe stanca de sus din coltul stang, care inchidea golful-se vedea de parca ar fi plina de furnici, asa de mici se vedeau turistii!

Noi am facut multe fotografii, n-am facut baie, era totusi dimineata si aici soarele ajunge de obicei mai tarziu, cam dupa ora 11, din cauza stancii care il acopera!

Am plecat de aici, indreptandu-ne spre insula Kefalonia. Eu o mai vazusem intr-o excursie, organizata cand eram cazati in insula Zakynthos! Dar acum am poposit o ora in portul Fiskardo. Din nou multa emotie! Portul acesta nu e mare, dar are ceva care te cucereste din prima clipa! Acest lucru vi-l spun din suflet, pentru ca peste cateva zile am venit din nou aici, repetand croaziera, doar de dragul de a mai poposi aici si de a lua pranzul in acest port! De data aceasta, am venit in alta formatie, deoarece prietenii nostri isi rezervase doar o saptamana aici, iar noi doua!

In timpul cat am stat aici am incercat sa cuprindem cat mai mult cu privirea! Si ne-a placut mult ce am vazut! De la arhitectura caselor, forfota portului, tavernele elegante si scumpe, florile care se revarsau de la orisice fereastra, culoarea marii la Fiskardo…toate aceste lucruri mici, fac parte din farmecul locului!

Am luat pranzul aici, eu am dorit miel! Am servit o specialitate deosebita, pentru prima data! Nu stiu cum se numeste, dar era o mancare traditionala in insula, gatita cu carne de miel, alturi de un fel de paste fainoase mici de tot, un pic mai mari de marimea bobului de orez! Si cu adaos de rosii. A fost delicious si ieftin, in jur de 10 euro portia. Dupa aceea ce credeti voi? Am cutreierat supermarket-urile sa-mi cumpar fabulosul preparat ca sa-mi pot face si acasa asa ceva si am gasit!!!

In timp ce noi serveam masa si cutreieram prin magazinele cu suveniruri, capitanul nostru a pescuit o multime de pesti, pe care i-a gatit la restaurantul din urmatoarea oprire a noastra, in insula Ithaka! Aici am stat mai mult, cam o ora si jumate, timp in care din nou prin magazine, in cautarea obiectelor care ne aduceau aminte de trecerea pe aici a lui Ulise si-a Penelopei lui! Mi-am luat mici bijuterii din argint, deosebite, neintalnite in alta parte din Grecia! Nu mai intru aici in alte amanunte, deoarece am scris mai detaliat in alt review, mai multe lucruri despre Ithaka! Concluzia e ca mi-a placut, chiar daca e mult mai saraca decat Kefalonia, are si ea ‘’parfumul’’ ei!

In calatoria noastra am ajuns la Pestera Papanikolis, din insula Meganisi, o pestera in care noi am patruns doar un pic cu vaporul. In pestera se ascundeau submarinele germane, in timpul celui de-al doile razboi mondial! Aici culoarea apei e de un verde smarald, la acea ora a amiezii! Soarele de atunci, de cand l-am intalnit la Porto-Katsiki, nu ne-a mai parasit nici o clipa si ne-a insotit prietenos in toata calatoria noastra, infrumusetandu-ne ziua! La fel si muzica, atent selectionata de capitan!

Pe mare am intalnit fel de fel de ambarcatiuni, de toate marimile. Celelalte doua vapoare de excursionisti erau tot dupa noi. Pe vaporul nostru turistii faceau plaja, altii dormeau sau leneveau pe punte!

Baietii nostri ne aduceau de la bar cate-un café frappe sau cate- un Limoncello di Sicilia! Nici nu visam atunci, ca peste cateva luni, voi ajunge chiar in locul unde chiar se produce aceasta licoare mediteraneana!

De cate ori ma gandesc la ziua aceea minunata, intotdeauna imi amintesc partea aceasta-cea mai frumosa, mijlocul croazierei, noi, bronzandu-ne pe mare, soarele, Limoncello si lenea noastra…briza care ne rasfira parul cum vrea ea…si faptul ca nu ne pasa de nimic si parca ni se golea creierul si timpul se oprea in loc!

In final ne-a trezit la realitate vocea capitanului care ne anunta la microfon ca urmeaza sa oprim pentru baie sau altceva cateva minute pe Insula Scorpios. Am admirat si celelalte insule ale defunctului armator grec Aristotel Onassis, pe care il’’salutasem’’in portul Nidri de dimineata, chiar in fata vaporului nostru, ramas acolo pentru eternitate.

Ne-am hotarat sa coboram un pic pe mica plaja unde ne era permis sa debarcam. Nimic spectaculos, doar ca... puteam face baie in ape ‘’de miliardar’’!

Am profitat de faptul ca a coborat si capitanul, din nou la pescuit si am patruns, curioasa in locul interzis si am facut o poza la carma vaporului, pentru amuzament, doar sunt in vacanta si aproape totul e permis, nu??? !

Croaziera noastra incet-incet se apropia de sfarsit! Se vedea in zare portul Nidri si alte zeci de insule micute care dau locului un farmec de nedescris! Nici nu ne mai aminteam cat de urat era cerul cand am plecat de aici, doar cu cateva ore mai devreme!

A fost o excursie excelenta, am fost multumiti si tocmai din acest motiv, in saptamana urmatoare am repetat aventura, in compania unor prieteni noi din Sibiu!

Nu ti se-ntampla chiar in fiecare zi sa-ti poti petrece o zi pe mare, nu-i asa/?

Am scris acest review pentru cineva care abia asteapta sa ajunga aici, pe meleagurile acestea, unde oamnii isi spun. cand se trezec: Kalimera!

Si pentru voi toti, in speranta ca v-a placut!

N-am avut somn, ca e luna plina …. si mi-e doar de Grecia!

---

VIZUALIZĂRI: 5249 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI