GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Nekromantion - drumul spre dincolo
Există un loc în lume unde, prin istoria sa, timpul se contractă.
Există un loc pe lume, în care omul se regăseşte, dar nu renăscut, ci îngropat şi ascuns. O clipă, nebănuită de conştientul său, el se află în pântecele mamei pământ, a Gheii; Gaia pe care o ştim cu toţii, soţia lui Uranus, mama lui Cronos, "mama timpului"...
Locul acesta se numeşte Nekromantion. De aici poţi să te strecori în lumea subpământeană, acolo unde te vei întâlni cu cei dispăruţi.
Merită să pomenim măcar de Orfeu, cel care domesticea fiarele pădurilor cu harfa sa. Orice sunet pe care acesta îl provoca dăruia mediului un plus de fericire. Ori tocmai acest ideal de fericire se sparge odată cu pierderea iubitei lui; Euridice.
Zeii sunt şocaţi, lumea se ofileşte, cântul dispare. Mai târziu s-a povestit că Zeus, marele olimpian ar fi fost înduplecat să facă ceea ce niciodată n-ar fi crezut; să aducă pe cineva de pe tărâmul morţilor înapoi, în lumea vie, reală şi caldă. L-a chemat pe Hermes, crainicul şi mesagerul zeilor, să-l conducă pe Orfeu în Infern şi oare pe unde, pe ce cale...
Oamenii ştiau unde, acolo se duceau măcar să-l audă pe cel de dincolo şi chiar dacă nu-l vedeau, iluzia unei auzenii era îndeajuns pentru a-l marca pe cel viu că sacrificiile şi slujbele pe care le-a făcut şi-au avut rolul lor binefăcător; auspiciile sunt de bun augur, vor spune mai târziu romanii.
De aici, de la Nekromantion a pătruns Orfeu în Infern însoţit de Hermes şi-au găsit-o pe Euridice. Hermes i-ar fi zis lui Orfeu; acum nu te uita la ea, întoarce-te, numai afară vei putea, aşa cum stai acum nu-i bine; o vei pierde pentru totdeauna.
Orfeu l-a crezut şi a mers în faţă, spre ieşire, gândindu-se numai la frumoasa sa Euridice. Iar spre ieşire, cade în dizgraţie, preacurios se-ntoarce şi o pierde, vroia doar să o vadă încă o dată, aşa preafrumoasă cum el o ştia.
Astăzi, Nekromantionul se poate vizita, el se află în regiunea Epir, prefectura Preveza.
Pe autostrada ce vine de la Thesalonik, la aproape 40 de km spre Atena există o bifurcaţie, care în stânga o ia spre Ioanina, prin Veria. O autostradă modernă ce trece prin munţii Pindului şi urcă până la aproape 2000 de metrii, printr-o puzderie de tunele, traversează Grecia de la est la vest. Lăsăm Ioanina în dreapta şi mergem în continuare spre Igoumenitsa, portul de legătură cu insula Corfu. Aici autostrada se termină şi ţinea stânga spre Parga, un minunat port turistic la marea Ionică. Putem să nu intrăm în orăşelul-port şi tot spre stânga o luăm spre Preveza, un alt oraş la Marea Ionică, locul unde se află Actium. Loc cu o altă istorie şi cu o altă dragoste.
Spre Preveza este un drum naţional de coastă, un drum mărginit de chiparoşi de o parte şi de marea în cealaltă, dacă prindeţi apusul de soare merită să nu opriţi; există o contagiune locală de melancolie, prea periculoasă pentru optimismul vacanţei.
În localitatea Mesopotamo, există o benzinărie şi un service auto, de aici la trei km în stânga ajungeţi la Nekromantion. Undeva înainte parcaţi şi drumul se poate face numai pe jos, oricum peisajul este superb şi merită o dezmorţire după un drum cu maşina.
În cadrul sitului se coboară pe o scară metalică abruptă şi se pătrunde în ceea ce se poate numi anticamera în drumul spre Infern. Există o crăpătură adâncă în stâncă, astăzi astupată, de acolo se pare că aburi narcotizanţi induceau o stare semiconştientă vizitatorului, care era luat printr-un sistem de scripeţi, ce-i trezea o angoasă a unei reîntoarceri, a unei revederi. Căldura locului, care se simte şi azi, făcea vizita neplăcută, dar mulţumitoare pentru cel care plătind excursia, era în final şi foarte mulţumit. Glasurile pe care le auzea, corurile şi loviturile saboţilor pe podiumul de lemn făceau parte dintr-un rechizitoriu amplu. Astăzi lucrurile se rezumă la jocul de tarod şi la o cafea cu rom.
Într-un sincretism religios, deasupra acestei încăperi subpământene se află o mică biserică ortodoxă, care nu mai funcţionează, dar care păstrează în interior toate obiectele de cult ale unei creştinism timpuriu. Merită şi aceasta vizitată.
Mai departe este delta Acheronului, râul ce provine din adâncurile Infernului...
Trimis de Daniel trezitu in 05.03.10 21:34:41
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Daniel trezitu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Foarte frumos review-ul tau! M-ai trimis spre Eliade si mi-ai starnit curiozitatea de a ajunge in acest loc si alaturi de alti colegi de forum sa mai calc o data pe pamantul grecesc de care imi facusem o impresie proasta....
Felicitari!
O poveste aproape uitata din frumoasa Grecie insorita! Multumim. Te mai asteptam si cu alte impresii.
Daca iti place, iti propun ca fond muzical melodia de mai jos
http://www.trilulilu.ro/geta1963/3885a7008420c2
adaugat pasaj muzical conform preferintei krondiei. rugam autorul review-ului sa ne sesizeze daca are alte preferinta muzicala care ar dori sa-i acompanieze impresiile.
frumos... cred ca melodia krondiei se potriveste perfect... daca esti adancit in lectura si cu fondul muzical... ai o senzatie ciudata... ti se face pielea de gaina... pacat numai ca s-a terminat povestirea...
felicitari, Daniele... m-ai... trezit! : -)
toata stima si admiratia pentru calitatea descrierilor si pentru originalitatea subiectelor prezentate de fiecare data !
Recunosc că am luat o pauză, dar de fiecare dată când mă întorc aici, pe acest site, sunt bine primit. De aceea eu nu spun că "amfostacolo", ci "amfostacasă". Mulţumesc la toţi pentru comentarii!
Sa inteleg ca Nekromantion, e langa Preveza?
Deci aproape si de Lefkada!
Atunci inseamna ca am fost foate aproape de'' drumul spre infern'', anul trecut cand am trecut prin Preveza, spre insula Lefkada!
Nu intelegeam prea bine locatia, deoarece eu zic ca ai ''mancat ''un zero, sus, cand spuneai de intersectia ce vine de la la Salonic si e la 40 de km de Atena! Nu are cum sa fie la 40 de km de Atena! La 400,da!
Sau eu nu am inteles bine/??
Si inca o curiozitate-cum de ai aflat de acest loc?
Mi-a placut si subiectul, dar si muzica! De obicei, tot ce e grecesc imi place!
"Pe autostrada ce vine de la Thesalonik, la aproape 40 de km spre Atena există o bifurcaţie"
Cititul şi orientarea turistică, duc într-un fel la acel semn de cruce albastră pe fond alb; niciodată nu o să întâlniţi vreo intersecţie, oricât geometria indică lucrul acesta.
De la Evzoni (graniţa Greco-Macedoneană(cea desprinsă din Iugoslavia)) sunt aproape 40 de km până la intersecţia cu autostrada spre Ioanina-Igoumenitsa, sau de la Thesalonik spre Atena, la km 40 putem spre stânga să mergem spre Igoumenitsa, să traversăm peste munţii Pindului, Grecia de la est la vest, mai departe tot stânga, pe drumul naţional spre Preveza. Greşeala mea pentru o atitudine artistică a scrisului în defavoarea unei orientări geografice. Oricând vă stau la dispoziţie.
Daniel trezitu,
Multumesc frumos, acum am inteles!
Eii, treaba cu Evzoni imi aduce aminte de prima mea calatorie in Grecia, cu masina!
Cand am intrat in Grecia, prin Serbia-Macedonia-bucurie mare!
Pe cine credeti ca a mai interesat cum se numeste vama de intrare in Grecia??? !!! Pe nimeni!
Cand am vazut faza cu Welcome to Hellas! Da-i bice mai departe!
La intoarcere, stiam drumul, nu mai aveam nevoie de harta (iar la GPS, am renuntat) si asteptam indicatorul, care ne-ar fi scos de pe autostrada care venea de la Atena spre Salonic, urmand drumul spre Skopje, capitala Macedoniei!
Dar nici un indicator de Skopje sau Serbia... nimic! Si tot am mers inainte... pana ne-am trezit in Salonic.
Intrebam acolo, la intrare in oras pe cineva de Macedonia, ei, cum au problema aia cu Macedonia lor si Macedonia sarbilor, erau nedumeriti.
Nimeni nu ne-a zis sa cautam Evzoni, si ne-am intors din drum, am trecut iar de bifurcatie si din nou in Salonic, platind aiurea de 2 ori taxa de autostrada, pana cand la un peco, in sfarsit am fost lamuriti ca vama se numeste Evzoni.
Mi se pare si acum un lucru nepotrivit-la indicatorul spre iesirea dintr-o tara, sa scrie doar numele vamii, nu si tarile, sau capitalele importante unde duce soseaua!
Acum mi se pare simplu, dar pentru un turist care este pentru prima data acolo, este chiar un mare minus!
M-am luat cu vorba si era sa uit sa-ti dau votul!
Un loc care merita vizitat...multumesc pentru idee...cu 400 pma!
Mutat în rubrica "Descoperă Vrachos - Loutsa și împrejurimile, VRACHOS-LOUTSA" (nou-creată pe sait)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2019 Vacanţă la Vrachos — scris în 08.12.19 de Eduard D din POPEşTI-LEORDENI [IF] - RECOMANDĂ
- Aug.2018 Loutsa - Parga — scris în 21.08.18 de LMSA din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2014 Zalongo - muntele sufletelor prăbuşite în gol — scris în 05.02.15 de irinad din TâRGOVIșTE - RECOMANDĂ
- Sep.2014 Nekromanteion - prima incursiune făcută din Parga în istoria vechii Elade — scris în 02.02.15 de irinad din TâRGOVIșTE - RECOMANDĂ
- Sep.2014 Vânători de plaje în împrejurimile de la sud de Parga –II- — scris în 24.11.14 de irinad din TâRGOVIșTE - RECOMANDĂ
- Aug.2008 Zalongo - zbor în cădere — scris în 09.03.10 de Daniel trezitu din TIMISOARA - RECOMANDĂ