Toulon – primul port in care am debarcat in croaziera pe Mediterana

TIPĂREȘTE

Toulon – primul port in care am debarcat in croaziera pe Mediterana.

10.10.2011

In septembrie 2009 am fost in prima mea croaziera.

Puteti vedeam mai multe despre croaziera in sine, tehnic vorbind, citind rewiul meu ''Croaziera pe Mediterana de la nord la sud: Vasul MSC Melody''. Croaziera a traversat Mediterana de la nord la sud si inapoi, in 8 zile, incepand cu ziua de vineri 11 sept 2009, cand ne-am imbarcat din Genova.

Dupa prima noapte, in data de 12 septembrie dimineata, am zarit tarmurile Frantei, la Toulon, prima noastra escala. Citisem despre Toulon ca este una dintre atractiile Coastei de Azur, impreuna cu Marsilia, Nissa si Cannes. La fata locului, fiind prima data cand ajungeam la Toulon, am constata ca este un oras frumos, dar cred ca este cel mai putin luxos dintre cele enumerate. Poate ca nu epateaza asa de mult si este mai degraba o zona linistita si ferita de turismul in masa. Acest lucru face ca Toulonul sa aiba un farmec aparte.

Dimineata, inainte de a atinge costa Frantei, un mare curcubeu a rasarit din mare. A fost fantastic!!! L-am imortalizat, bineinteles si asteptam cu nerabdare sa zaresc tarmul. Prima imagine a portului Toulon mi s-a aratat ca o mare baza militara. Dealtfel, Toulon este un important port militar la Marea Mediterana. O multime de nave militare se aflau ancorate in dana. Apoi a aparut si orasul propriu zis.

Terminalul de pasageri este chiar in inima orasului, langa faleza. De pe vas ni se propuneau cateva excursii in zonele din apropierea Toulonului. Pentru aceasta zi, deoarece niciuna dintre excursii nu mi-a facut cu ochiul, am ales sa merg de capul meu si sa vad ceea ce era de vazut prin oras. As fi putut sa optez pentru urmatoarele excursii:

1. Saint Tropez @ Port Grimaud– 7 ore cu pranz inclus (55 euro / adult sau 39 euro / copil);

2. Aix-en-Provence – 5 ore (49 euro / adult sau 34 euro / copil);

3. Cassis – 4 ½ ore (33 euro / adult sau 23 euro / copil);

4. Satele medievale din Hyeres – 4 ore (36 euro / adult sau 25 euro / copil);

5. Satele din Bandol – 4 ore (26 euro / adult sau 18 euro / copil).

Dar, dupa cum am mai spus, nu m-a tentat niciuna dintre aceste excursii, poate si datorita faptului ca nu fusesem niciodata la Toulon. De fapt, inainte de a pleca in croaziera, intrasem pe site-ul MSC si citisem informatii legate despre excursiile ce se organizau in fiecare port in care urma sa debarcam, asa incat stiam de la capul locului ce si cum. De aceea, m-am documentat temeinic despre ceea ce aveam de facut in Toulon si inarmata cu o harta a orasului pe care am primit-o gratuit pe vas si cu un maldar de hartoage cu care venisem de acasa, am pornit la pas prin oras. Orasul nu este mare, poate fi strabatut cu usurinta cu piciorul si este impartit in doua zone distincte atat din punct de vedere arhitectural cat si din punct de vedere al stilului de viata care se intalneste la tot pasul. Am trecut printr-un gang pentru ajunge in strada principala. Chiar vis-a-vis era un mall de unde, la intoarcere, am cumparat ciocolata. Buuuuna rau!! Strada pe care am pasit se numeste Avenue de la Republique si se afla in zona noua, numita si Haute Ville. Aceasta strada este paralela cu faleza. Este, deasemenea, perpendiculara pe terminalul de pasageri. In nici 5 minute de la debarcare, eram pe Avenue de la Republique.

Formalitatile la debarcare au constat in prezentarea cardului la iesirea de pe vas si apoi am coborat. Dupa care… libertate, nimeni nu ne-a intrebat si nu ne-a deranjat cu nimic . La intoarcerea pe vas, singura formalitate a constat in faptul ca la bariera care separa cheiul de faleza ni s-a cerut sa aratam cardul, iar la intrarea pe vas acesta ne-a fost scanat, ca si la iesire dealtfel. Am uitat sa mentionez, cardul ne-a fost eliberat la imbarcarea in croaziera. Asa cum citisem si cum arata si pe harta, traseul meu mergea pe Avenue de la Republique. Cladiri foarte frumoase, mai noi si mai vechi, in stilul sfarsitului de secol XIX, foarte bine intretinute, pe ambele parti ale strazii. Ceea ce am remarcat si m-a impresionat in mod placut, a fost transportul in comun, care se desfasura cu ajutorul autobuzelor. Foarte dese, neaglomerate, toata lumea statea pe scaun.

Primul popas pe care l-am facut a fost in orasul vechi, Vieille Ville (in franceza) sau Basse Ville (in engleza). Acesta se afla in nordul portului, pe partea dreapta a strazii Avenue de la Republique, intr-o zona aflata cam la 800 metri departare de terminalul maritim de pasageri si se intinde pe mai multe stradute care pastreaza parfumul si aerul de altadata. Vieille Ville este cel mai jos punct al orasului si este alcatuit din stradute mici si intortocheate, uneori chiar intunecate datorita ingustimii, marginite de numeroase magazinase si restaurante. In aceasta parte a Toulonului exista si doua strazi mai mari, Cours Lafayette si Rue d’Alger, deasemenea pline de magazinase si restaurante.

Viata in aceasta parte a Toulonului este agitata: toata lumea este in miscare si parca in cautare de ceva. Totodata toata lumea sta la terase si priveste. Da, este o contradictie, dar aceasta a fost senzatia: o miscare in sedere…. Oricum aceasta agitatie se desfasoara in contextul in care nimeni nu se agita, toata lumea este linistita, cu zambetul pe buze si pare ca acolo toti cunosc pe toata lumea. Pentru intrarea in Vieille Ville am facut la dreapta din Avenue de la Republique, pe Cours Lafayette. Cat sa va zic eu ca este de lata aceasta strada mare a orasului vechi? cam cat Lipscaniul. Dupa 200 de metri am ajuns la biserica Saint Francois de Paule. Este o biserica baroca, construita in secolul XVIII, aflata pe partea stanga, mare si foarte aerisita. Mi-a placut. Apoi, dupa inca 200 de metri, o piata de legume in aer liber, direct pe strada m-a facut sa studiez din curiozitate preturi si produse. Este vorba de o piata traditionala provensana care se desfasoara in fiecare dimineata, cu exceptia zilei de luni, pe Cours Lafayette. Preturi mari, in comparatie cu preturile de pe la noi. Fructe si legume din belsug, cunoscute si necunoscute. Si peste… mult peste si scoici si alte cele!

Drumul o tinea usor catre dreapta. Mergand in continuare, am dat peste o piateta care avea in mijloc un rond de verdeata si multe terase pe margine: ce viata pe oamenii aceia… linistiti, fara agitatie, stateau, priveau… domne’ in definitiv TRAIAU! Apoi am hoinarit pe stradute, stanga, dreapta… unele mai inguste, unele mai largi si am ajuns la Catedrala Saint Marie de la Seds. Este o biserica foarte veche si foarte frumoasa, mare, care am inteles ca, in fapt, nu a fost niciodata terminata. Biserica are o multime de tablouri vechi. Tot catre stanga, cum mergea drumul, am trecut din Cours Lafayette in Rue P. Lendrin. In capatul acestei stradute se gaseste un squar numit Place Puget care are in mijloc o zona de verdeata. Este de fapt o fantana care a fost acoperita cu iedera si nu se mai vede.

Din Place Puget am facut la stanga pe Rue Berthelot si am dat in in Bulevardul de Strasbourg. Aici deja iesisem din zona veche a orasului.

Imediat pe dreapta bulevardului se afla Scoala de arte, intr-o cladire foarte frumoasa care are in fata o mica gradinita de flori, de-a dreptul spectaculoasa. Am aruncat din usa un ochi inauntru unde se desfasura o ora de balet. Apoi am mers inca aproximativ 300 de metri si am ajuns la Place de la Liberte. Aceasta se afla pe partea dreapta a bulevardului si este impodobita pe langa cladirile absolut minunate care o inconjoara, cu Fantana Federatiei. O fantana mare si foarte frumoasa! Apoi, pe aceeasi parte, am ajuns la Muzeul Toulon, un muzeu care include atat o colectie de arta cat si una de istorie naturala. Este o cladire renovata de curand, foarte frumoasa, cu multe bazoreliefuri pe fatade.

Gard in gard cu acest muzeu se afla Gradina Alexandre I, un parc foarte frumos, unde am poposit pentru a ne mai trage sufletul dupa atata hoinareala. Gradina contine locuri de joaca pentru copii minunate si are si un chiosc unde in fiecare sambata si duminica se tin concerte. Viz a vis de Gradina Alexandre I este Curtea de Justitie, o cladire foarte frumoasa cu doua statui impresionante in stanga si greapta intrarii. Acolo era o bifurcatie care ne dadea doua optiuni: sa ne reintoarcem pe cealalta parte a strazii pe care venisem sau sa ne indreptam catre faleza. Am ales sa urmam faleza, deoarece era cald, soare si eram la Mediterana, deci: de ce nu? Am luat-o la dreapta pe Avenue Churchill, apoi in continuare pe Avenue General Magnan care dadea direct in faleza.

In aceasta zona se afla Muzeul Naval si Tour de l’Horologe, un ceas imens care suna la inceputul si sfarsitul zilei de lucru. Plimbarea pe faleza este absolut minunata. Faleza este lata si pe stanga are cladiri, in dreapta fiind portul pentru ambarcatiuni mici. Apa limpede a Mediteranei lasa sa se vada pestii care inotau chiar pana langa mal. Pe stanga, cafenele, restaurante care servesc eminamente preparate din peste si magazinase diverse pline cu suveniruri si produse traditionale provensale, dupa care iti lasa gura apa: vinuri, peste si produse din peste, tutun si … o sa radeti: pantofi! ei da, pantofi absolut minunati, cu pielea foarte fina, la preturi care erau destul de piperate, dar credeti-ma faceau toti banii! Va spun din experienta mea de posesoare de 2 ani a unei astfel de perechi care si acum, arata ca noua.

Desigur, desigur…. Meritul este integral al meu: port pantofii frumos!! 

Apoi am zis sa bem si noi la un suc! Mmmmm…. Bun de tot, am baut un suc din fructe diverse, stoarse chiar in fata nostra. Stiti cum e: desi faci in mod frecvent un anume lucru, exista la un moment dat o situatie in care, parca acela e cel mai bun pe care l-ai facut vreodata. Asa si cu sucul acela… cate nu bausem pana atunci?! Dar peisajul si atmosfera au fost de asa natura incat acel suc mi s-a parut cel mai cel…Apoi am ajuns la statuia ‘’Cul vers Ville’’ sau Statuia Duhului Navigator. Acesta reprezinat un barbat tanar, asezat cu spatele catre oras si cu fata la mare. Se zice ca aceasta statuie a disparut in timpul celui de-al doilea razboi mondial cand orasul a fost distrus in proportie de 80%, crezandu-se ca s-a pierdut. Dar statuia a fost gasita intamplator in magazinul unui dulgher si a fost instalata in locul unde se gaseste si azi.

Nu am ajuns sa vad Gradina Frederic Mistral, preferata de tinerii casatoriti pentru a face pozele de nunta deoarece acolo se afla colectii de plate exotice.

Deasemenea, nu am avut timp sa urc cu telecabina la punctul de belvedere numit Birdseye, care se afla la o altitudine de aproximativ 500 metri. Asadar, dupa ce am facut practic un cerc prin oras, s-a facut ora de imbarcare. Am avut timp sa mai cumparam niste ciocolata de la mall-ul din apropierea terminalului de pasageri, dupa care ne-am suit pe vas si am parasit Toulonul.

In sase cuvinte: un oras care mi-a placut!!

---

VIZUALIZĂRI: 4340 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI