O infratire culturala 'cu cantec'!

TIPĂREȘTE

Poate ca review-ul nu va fi punctat dar e vorba totusi despre o activitate turistica ce vizeza mai multe localitati europene.

Mie nu prea-mi plac infratirile dintre comune sau orase, imi plac doar cele dintre grupurile sportive. Acolo domneste o atmosfera "fair-play" si stii o treaba, exista doua echipe de sport care fac antrenamente comune, e vorba de tineri inocenti, care urmaresc doar un singur scop, sa se cunoasca intre ei, sa viziteze si alte locuri si sa-si perfectioneze conditia fizica si sa castige experienta de joc. Infratirile culturale dintre "adultii" anumitor localitati se ascund insa si unele interese personale. E mai mult un turism de afaceri decat un turism cultural. Infratirile se fac in general intre primarii si unele sunt serioase, benefice dar mai sunt si unele, asa numite "infratiri culturale in scop de afaceri" care urmaresc cu totul altceva. Adica ele sunt de fapt avangarda unor investitori straini care exploateaza punctele slabe sau forte ale tarii noastre, pentru avantaje proprii. Cunosc vreo 7-8 comune si localitati infratite ale judetului meu si nu numai cu diferite localitati din alte tari ca Belgia, Germanai, Franta, Italia, Elvetia, Ungaria, etc Am vazut adeseori, fiind apelat ca translator intre parti, camioane cu mobila stil Louis XIV descarcate la primarul x in curte drept multumire pentru fabricuta de paine ce s-a dechis cu finantare "din afara" si cu mana de lucru "din nauntru" si care aduce profit enorm "in afara" sau scaune stomatologice pentru dentistul y care si-a "tras" un cabinet privat, neinvestind nici un ban, sau policlinici intregi, a caror manageri au profitat de bunavointa strainilor si le-au cerut bani, invocand saracia romanilor, pentru a le cumpara o cladire si tot echipamentul interior (de cele mai multe ori second hand), dar care acum aduc profituri mari acelori manageri oportunisti, care nici nu mai dau pe-acasa, ca viata e scurta iar vase de croaziera gasesti si la 500 de euro saptamana. Tablouri de valoare, icoane sau chiar obiecte de mobilier vechi sasesc au fost scoase din tara in autocarele straine, prea putin controlate, de straini care au lasat in tara saci cu haine adunate de pe la punctele de colectare ale Crucii Rosii din tara lor. "Vai, saracii de romani, ce se vor bucura ei de aceste cadouri! "...

Dar sa nu barfesc prea mult, asta se intampla mai ales intre sefii infratirilor, vulgul de rand, ignorant, se bucura, danseaza, manaca, bea, se simte bine si aici si acolo. Am participat la 4 infratiri. Tg. Mures-Tinchebray (o comuna franceza de langa orasul Flers), Diosig Bihor-Fontenay le Comte, Hodac-Bressuire si Tg. Mures-Sceaux, oras rezidential din sudul Parisului. Am mai participat si la infratirea begiano-romana Chateauneuf-Ciceu Bistrita.

Hodacenii cu Bressuirezii sunt la a saisprezecea intalnire, iar vineri, pe 20 august, a. c. , Bressuire va fi din nou la Hodac, vom face Sovata-Praid-Corund iar in 21-22 august vom fi la Festivalul Regilor din Ibanesti, unde va astept cu drag si pe voi, membri AFA!! La aceasta infratire rolul meu e de mediator si ghid neprofesionist, despre locurile din judetul meu cunosc o groaza de lucruri... Apoi, la sfarsitul lunii septembrie, vom pleca si noi intr-acolo, la Bressuire, si dupa o receptie oficiala la primaria Bressuire, printre dansuri si muzica, vom avea si o excursie la "La Rochelle si pe Valea Loarei". Avantajul de partea noastra, romana, este ca intreaga excursi nu depaseste 100 euro, partea franceza suportamd restul cheltuielilor, transport, cazare si masa. Deoarece orasul Bressuire este infratit cu peste 6 localitati din tari diferite, Uniunea Europeana, participa cu bani grei la aceste infratiri. Bressuirezii, atunci cand se cazeaza la Hodac, fiecare familie franceza, la cate o familie de-a noastra, doneaza cate 10 euro pe zi hodacenilor, bani proveniti bine-ntels de la U. E. Nu e usor insa sa te ocupi de cate o familie, sa-i pui pe masa bucatele si vinurile cele mai alese, sa-ti iei concediu o spatamana de la sefu' sau sa-i duci cu masina ta proprie la Lapusna, Reghin, baile Ideciu sau pe la o stana ca sa vada ceea ce n-au mai vazut inca, cum se mulg oile si vacile cu mana si cum se prepara, urda, casul si mamaliga. Poate vei dori sa pleci tocmai atunci in Grecia sau Italia. In general la Hodac vin 1-2 autocare, deci intre 60 si 120 de Bressuirezi, mereu altii. La Hodac, programul e cam acelasi de ani de zile, vizitarea satului, 2-3 programe artistice la caminul cultural, program sustinut de localnicii din Hodac si Ansamblul profesionist Muresul din TgMures, condus de simpaticul Titi Boanta, plus excursiile amintite (Sovata-Praid-Corund-Festivalul Regilor), in rest fiecare isi petrece timpul in familie.

La Bressuire, spectacolul se repeta, cu aceeasi actori dar intr-o alta scenografie.

Pana aici totul e OK!

Dar, francezii si belgienii ce i-am intalnit, traiesc in economia de piata, in capul lor apare mereu cuvantul "profit" altfel, fara acest cuvant, aceste tari s-ar duce pe apa sambetei.

Dupa ce infratirile se sfarsesc si-ncepem sa ne bandajam picioarele cat butucii de la drumul de 50 de ore in autocar, incep telefoanele. "Alo, Calin? Bonjour, mon tres cher ami! (Alo, Calin, buna ziua, foarte iubitul meu prieten) Si incep, membrii ai grupului Bressuire sau din alt oras, oameni ce au fiecare afacerea lor, sa ma roage... "Apar peste 2 zile in Romania, cu un amic ce doreste sa cumpere grilaje de sarma de la Dej, te rugam sa vii cu noi 1-2 zile pe-acolo, amicul meu lucreaza in constructii si nu cunoaste limba, nici locurile"... Pot eu sa-i refuz? Doar ne-am infratit! "Caline, deschidem o expozitie la "Bocapole", super-mediateca din Bressuire, am avea nevoie de cateva picturi in ulei originale si poate si cateva icoane pe sticla, poti sa-ti iei 3 zile libere, sa batem tara si sa ne recomanzi si cateva surse? " Pot eu sa-i refuz, doar suntem infratiti. "Caline, se organizeaza la noi o alta expozitie cu arta populara romanesca, am avea nevoie de vreo 50 de farfurii de Corund, cateva obiecte de lemn sculptat si scrumiere sau pipe din aragonit... poti sa ne ajuti? " "Caline, avem aici un mare om de afaceri, Mr Barabe, are o fabrica de mobila si la Reghin, Bistra si Sovata am auzit ca e cherestea de molid si fag, poti sa vii cu noi, stii, lemnul din Norvegia e extrem de scump! ". Plus de asta, un belgian a deschis acasa la el in sat o distilerie de tuica cum gasesti adesea pe la noi si-acum ii merge de minune cu "wiskey-ul lui Dracula"! .

Dar nici ai nostri romani nu s-au lasat fraieriti! I-au rugat pe francezi sa le rezerve la Bressuire o zi in care sa se organizeze un targ cu vanzare, asadar de fiecare data cala autocarului e plina de fluiere, naiuri din lemn, linguri, broderii, ulcele si multe alte obiecte de artizanat. "Cadouri pentru francezi! ", le zicem, mereu granicerilor si pana acum n-am avut probleme.

Ultima data cand veneam de la Bressuire, cele doua autocare erau din Cluj, Soferii tot de acolo. Intr-un oras din Germania, in fata unui mini-market "Aldi", suntem anuntati ca facem o halta de o jumatate de ora. Asteptam ora 9 ca magazinul sa se deschida. Intr-adevar in aceste "Adi"-uri germane, ciocolata "Nuss", cu alune intregi, cafeau Aldrich, Jakobs, cacaoa, sapunurile, spray-urile, detergentii, arahidele, bauturule, etc, le gasesti la jumatate de pret decat la noi. E adevarat si faptul ca oferta e redusa doar la 100-120 de produse. Am incarcat fiecare sacose intregi. Cei 4 soferi au intrat in schimb, vis-a-vis, la Volworth (parca asa-i zice), un magazin de electronice si-au luat vreo 30 de DVD playere, vreo 40 de casti muzicale, cateva "lap-top-uri" si doua mini-televizoare color. Cand au bifat totul de pe o lista, s-au intors la autocare. "Gata! Imbarcearea, plecam! ". De la o jumatate de ora, popasul devenise de 4 ore!

Cand ajungem in tara, la vama, nu ni se face control la pasapoarte, autocarele noastre sunt trase lateral, unul dintre soferi coboara si-i da vamesului un pasaport cu o bancnota de 100 de euro inauntru. Control la bagaje, zero, stationare in vama, 3 minute. Inainte de a junge la Cluj, incepe o activitate febrila de telefonie mobila, soferii incep sa sune in douazeci de parti "Am ajuns... am adus... haideti in parcarea benzinariei Someseni... " Acolo, in acea parcare, am mai stat o ora, pana cand ultimul obiect electronic n-a fost imbarcat in port bagajul ultimei masini din Cluj, masini care astepatau deja ingramadite la "locul de intalnire".

De-aceea urasc eu de-o vreme-ncoace anumite infratiri culturale cu miros de "shopping sau bussiness".

Dorgo

(P. S. -poze cu spectacolele din Hodac, Bressuire si Valea Regilor, la inceputul saptamanii viitoare)

---

VIZUALIZĂRI: 2989 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI