Ajaccio, in Corsica, orasul unde totul are legatura cu Napoleon – al saselea port in care am debarcat in croaziera pe Mediterana

TIPĂREȘTE

Ajaccio, in Corsica, orasul unde totul are legatura cu Napoleon – al saselea port in care am debarcat in croaziera pe Mediterana

26.10.2011

In data de 17 septembrie 2009, la ora 10.30, urma sa facem ultima escala din croaziera pe care am facut-o pe Marea Mediterana. Abia asteptam sa ajungem si in aceasta insula dar, in acelasi timp, ne parea rau ca se termina una dintre vacantele cele mai frumoase de pana atunci.

De la capul locului ne propusesem sa mergem de capul nostru, orasul nefiind foarte mre, iar timp aveam berechet sa-l colindam deoarece urma sa-l parasim abia la ora 20.00.

De pe vas ni se propuneau urmatoarele excursii:

1. Turul orasului Ajaccio – 3 ore si jumatate (43 euro / adult sau 30 euro / copil);

2. Tur panoramic in inima insulei – 3 ore si jumatate (43 euro / adult sau 30 euro / copil);

3. Tur pietonal in Ajaccio – 2 ore (25 euro / adult sau 18 euro / copil);

4. Centrul de protectie al broastelor testoase – 3 ore si jumatate (59 euro / adult sau 41 euro / copil);

5. Tur panoramic si trei arome corsicane – 4 ore (63 euro / adult sau 44 euro / copil).

Asadar, am ales sa descoperim orasul de capul nostru. Desi numele orasului vine de la cuvantul roman Adjacium, care inseamna loc de odihna, ceea ce va pot spun de la capul locului este ca, Ajaccio, azi, este sinonim cu Napoleon Bonaparte. Nu am vazut nicaieri, pe o suprafata atat de mica, atata preamarire a unui personaj istoric sau de alta natura. Familia Bonaparte, din care se trage Napoleon, cel care urma sa devina Imparatul francezilor, isi are radacinile in aceste locuri. Dealtfel aici s-a nascut Napoleon Bonaparte. Asa ca in Ajaccio am descoperit o multime de statui impunatoare ale lui Napoleon, casa natala a lui Napoleon, devenita muzeu, grota lui Napoleon, bulevardul lui Napoleon, iluminare stradala care face referire tot la Napoleon si multe altele care au legatura cu acesta.

Dar sa o luam cu inceputul. Citisem despre Ajaccio ca este situat pe coasta estica a insulei Corsica, adapostit de poalele dealurilor impadurite de pe tarmul nordic al golfului Ajaccio, fiind un important port si o zona turistica exclusivista. Ajaccio pastreaza vechiul oras aproape nealterat, alaturi de care azi, orasul s-a extins cu partea noua. Orasul modern ocupa o mare parte a golfului Ajaccio si se intinde cativa kilometri spre raul Gravonna.

Ajaccio este este unul dintre cele mai cosmopolite orase ale insulei, cu un trafic infernal si unul dintre putinele orase corsicane atinse de secolul vitezei. Cu toate acestea, Ajaccio pastreaza inca o parte melancolica. Poate ca la aceasta contribuie si multimea de magazine si restaurante, unele dintre ele foarte luxoase. In Ajaccio dealtfel, exista un celebru centru comercial unde atat doamnele cat si domnii pot afla ce inseamna a face shopping cu adevarat.

In port, la Terminalul Maritim am primit o harta a orasului care, impreuna cu materialele pe care le aveam de acasa, ne-au ajutat sa cunoastem locurile.

Asadar, am iesit din port si am traversat Quai L’Herminier, care este paralela cum marea. Am luat-o pe o straduta perpendiculara care se numeste Trois Marie, deoarece voiam sa vedem Muzeul Fesch. Acesta este situat pe Rue Cardinal Fesch. Cladirea care adaposteste muzeul a fost construita de Cardinalul Fesch (fratele mamei lui Napoleon). Azi, Muzeul Fesch este cel mai mare muzeu din Franta, dupa Louvre si expune prestigioase colectii de arta italiana primitiva, arta romano-baroca, pictura napolitana-baroca. Muzeul poate fi vizitat din mai pana in septembrie luni, miercuri si sambata intre orele 10.00 – 18.00, joi, vineri si duminica intre orele 12.00 – 18.00, iar din octombrie pana in aprilie lunea, miercurea si sambata intre orele 10.00 – 17.00, joia, vinerea si duminica intre orele 12.00 – 17.00.

Pretul unui bilet este 7 euro / adult sau 5 euro / copil.

Mai multe detalii puteti afla consultand site-ul click aici

Langa Muzeu Fesch, de fapt pe aripa dreapta a acestuia, se afla Capela Imperiala. Aceasta a fost construita de catre Napoleon III, respectand testamentul Cardinalului Fesch, care a dorit ca osemintele familiei Bonaparte sa fie adunate in acelasi loc. In cripta sunt inhumati Cardinalul Fesch, parintii lui Napoleon Bonaparte (Charles şi Laetitia) şi alti membrii ai familiei imperiale.

Capela Imperiale se gaseste la numarul 50-52 rue Cardinal Fesch - Ajaccio 20000. Capela poate fi vizitata:

-primavara si in septembrie: de marti pana duminica intre 09.15 – 12.15 si 14.15 – 17.15, iar lunea intre 13.00- 17.15;

-vara: de marti pana duminica intre 09.00 – 18.30, iar luni intre 13.30 – 18.00;

-iarna: de marti pana sambata intre 09.15 – 12.15 si 14.15 – 17.15, iar lunea si duminica este inchis. Pretul de acces este 1.50 euro / adult sau 0.75 euro / pentru persoane peste 60 de ani, iar pentru copii este gratuit. Mai multe informatii puteti afla accesand site-ul bienvenue@musee-fesch.com.

Am luat-o apoi la stanga pe Rue Fresch pana la intersectia cu Avenue de 1er Consul, unde se afla Place Fosch. Este o piata foarte frumoasa, plina de palmieri, situata in centrul medieval al orasului, fiind poarta principala de intrare in oras. In piata se gasesc o sumedenie de cafenele si restaurante foarte pitoresti.

Pe una dintre laturile pietei este Primaria care bineinteles ca are un Salon Napoleonian, iar in centrul pietei este o statuie impozanta a lui Napoleon in haine de imparat roman si fantana cu cei patru lei. De aici aveam mai multe optiuni: sa mergem drept inainte pe Avenue de 1er Consul pana la Place D’Austerlitz unde se afla Grota lui Napoleon sau sa vizitam orasul vechi.

Am hotarat sa mergem intai la Grota lui Napoleon si apoi sa vizitam orasul vechi si sa facem si baie eventual. Avenue de 1er Consul este un bulevard larg si frumos, dar foarte scurt. Imediat cum se termina, pe stanga este Place de Gaulle, o piata dedicata tot lui Napoleon, deoarece aici se gaseste statuia acestuia impreuna cu fratii sai. Statuia este impunatoare, ca dealtfel toate statuile care-l infatiseaza pe Napoleon. Napoleon este calare, cu coroana din frunze de maslin aurite. Fratii sai sunt in picioare, doi in fata, doi in spate. Toti sunt imbracati in haine romane si asezati cu spatele catre Golful Ajaccio.

Piata are o deschidere si o faleza foarte frumoasa catre Golful Ajaccio.

In continuarea Avenue de 1er Consul, am mers pe Avenue de Paris, Cours Grandval si Cours General Leclerc, circa 30 de minute la pas lejer, pana la Place D’Austerlitz.

Cele 4 bulevarde despre care v-am vorbit sunt de fapt o singura artera impartita in patru, fiecare dintre ele ocupand distanta dintre doua intersectii. Pe stanga se ridica impunatoare cladiri moderne, iar pe dreapta sunt cladiri mai vechi si stradute in panta, uneori stradutele fiind inlocuite chiar de scari. In apropierea Place D’Austerlitz, pe partea stanga, am descoperit un coplex de blocuri ultramodern, de forma patrata, cu o curte interioara foarte frumoasa, cu acces ultrasofisticat, cu portar, care vreau sa va spun ca mi-a lasat o impresie excelenta.

Orasul in sine mi-a facut o impresie foarte buna din punct de vedere al curateniei si al faptului ca toate cladiirile erau foarte ingrijite. Culmea, o singura exceptie de la aceasta regula, am intalnit-o in chiar Place D’Austerlitz.

Este un loc imens, cu banci, cu un amfiteatru unde se pot urmari concerte in aer liber. Pe jos este pietris. Senzatia de parasit si neingrijit vine din faptul ca bancile erau cam scorojite si cateva gunoaie si multe frunze vestejite … stricau decorul. Probabil faptul ca acolo se aduna multimi de oameni cu diverse ocazii sa contribuie la asta. In capatul pietei, o scara impunatoare conduce la cea mai mare statuie a lui Napoleon. Pe mijlocul scarii, pe placi imense de piatra, sunt sculptate citate care fac referire la Napoleon. Este posibil sa ajungeti la aceasta piata chiar din port, cu un trenulet. Cred ca face maxim 10 minute, daca noi pe jos am facut cam 30. Tot aici se afla Grota unde se spune ca se juca in copilarie Napoleon.

Am poposit cam o ora, cu totul, in Place D’Austerlitz dupa care am hotarat ca este cazul sa vedem si celelalte lucruri din oras, in special partea veche. Asa ca am pornit pe Bd. Madame Mere, care este perpendicular pe bulevardul de pe care venisem. Am mers pana la faleza. acolo am facut stanga urmand linia tarmului, pe Bd. Albert 1er, apoi am continuat cu Bd. Lantivy si Bd. Pascal Rossini, pana am ajuns la Citadela. Aceste bulevarde respecta regula starzilor pe care ajunsesem la Place D’Austerlitz, formand in fapt o singura artera, care din intersesctie in intersectie isi schimba numele. Pe dreapta acestui bulevard am lasat cateva plaje celebre ale orasului: plaja Trottel, plaja Miot si plaja Saint-Francois.

Pe stanga, pe toata intinderea Bd. Pascal Rossini se afla Place de Gaulle, pe care o vizitasem si la ducere, fiind marginita pe partea cealalta de Avenue de Paris.

Citadela, este una dintre atractiile principale din Ajaccio. Noi nu am putut sa o vizitam deoarece era inchisa. Era pazita de soldati. Parea fiind o garnizoana. Citadela a fost construita in 1492. In 1559 fortificatiile sunt intarite si citadela este separata de restul orasului prin santuri umplute cu apa. Cetatea are 6 bastioane si, dupa anexarea Corsicii Frantei, santurile sunt golite de apa. Cand am fost noi, in santurile golite de apa se adaposteau, la umbra de soarele dogoritor, magarusi si caprioare. Asta m-a facut sa surad…

Dar ceea ce m-a facut sa raman cu gura cascata, au fost doua situatii strans legate intre ele. Cand mergeam catre Place D’Austerlitz, am vazut o farmacie in vitrina careia se facea reclama la solutie impotriva paduchilor. Mmmmm… am zis… o avea un prêt redus, ceva. Dar vis-a-vis de Citadela era o gradinita si o scoala. Mi-au placut foarte mult cum aratau si am traversat sa vad mai de aproape. La poarta, un mare afis: nu primeau copii cu paduchi. Sa cad pe jos!!! In acel oras foarte curat, am ramas surprinsa sa vad ca oamenii erau plini de paduchi!!! Iiihhhh..Si cand te gandesti ca ei (francezii) vorbesc urat despre noi (romanii). Dar pana la urma, cine a inventat parfumul? ei (francezii) ! ca sa ascunda mirosuri diverse si mizerie, de fapt. Vedeti… numai ca noi vedem doar partea lor frumoasa, pe cand ei vor sa vada numai partea nostra urata!! Ce sa-i faci?! Ei sunt francezii, noi… doar niste romani! Nu m-as da pe 10.000 de francezi!

Dar sa revenim! Asadar am traversat Bd. Casanova care trece prin fata Citadelei si am intrat in partea veche a orasului. Am luat-o pe Rue Forcioli Conti pentru a ajunge la Catedrala. Construcţia Catedraleia Adormirii Maicii Domnului, a început în 1577 . Este o cladire nu foarte mare, dar iese in evidenta prin fatada roz-portocalie. In fata Catedralei se afla o fantana si o barca. Faza cu barca nu am inteles-o. Este o barca de lemn, de care se folosesc efectiv la pescuit. Sincer, nu am inteles esenta expunerii in acel loc a unei barci obisnuite.

Am facut apoi dreapta pe Saint-Charles pentru a ajunge la Casa lui Bonaparte. Casa, este casa memoriala a lui Napoleon, care s-a nascut aici. Tot in aceasta casa s-au nascut si cei 3 frati mai mici si cele 3 surori. Singurul frate nascut in alta parte, este fratele cel mare. Casa este una foarte luxoasa, semn al bogatiei familiei Bonaparte. Muzeul prezinta detalii din viata si personalitatea lui Napoleon si este cotat ca fiind cel mai bun muzeu dedicat lui Napoleon. Era si cazul, in orasul in care si corpurile de iluminat au legatura cu Napoleon. Muzeul este deschis de marti pana duminica intre orele 10.00 – 12.00 si 13.15 – 18.00, cu ultimul acces cu jumatate de ora inainte de inchidere (atat la pranz cat si seara). Pretul unui billet este 7 euro / adulti sau 5.50 euro / copii (in perioada 15 aprilie – 15 octombrie) si 6 euro / adult sau 4.50 euro / copil (in perioada 16 octombrie – 14 aprilie). In prima duminica a fiecarei luni accesul este gratuit. Mai multe informatii puteti gasi pe site-ul click aici

Apoi, deoarece era foarte cald oricum si mai aveam timp, cam o ora si jumatate ne-am balacit in Marea Mediterana, in Golful Ajaccio, chiar pe plaja din fata Place de Gaulle, plaja Saint-Francois.

Am uitat sa va spun ca, la un moment dat, ne-a razbit foamea, ceea ce ne-a obligat sa ne indreptam cu pasi repezi catre un loc unde sa luam masa. Am ales un local mic si cochet, care servea bucatarie corsicana. Branza de capra si castanele faceau parte din aproape toate meniurile. Am ales o salata, care a fost nemaipomenita, dar ceea ce mi-a placut cel mai mult a fost o inghetata care si acum imi pare cea mai buna pe care am mancat-o vreodata. Fi-miu a mancat un fel de mancare din carne de porc, care arata foarte bine, dar sincera sa fiu, pe caldura aceea… mi-ar fi fost imposibil sa o mananc. Si a mai luat castane prajite! Si am baut doua sucuri din fructe, care ne-au mers direct la sete!! Cate doua fiecare.

Am luat-o la final pe malul marii, din fata Citadelei, pana la Terminalul Maritim unde se afla ancorat vasul nostru. Tarziu, la ora 20.00, ne-am indepartat de Corsica, urmand ca a doua zi de dimineata sa ajungem la finalul croazierei nostre.

Nu mi-a parut niciodata rau ca am incercat aceasta experienta - croaziera. Ba dimpotriva, deoarece mi-a placut foarte mult, am repetat-o si anul urmator, pe un alt traseu si intentionez sa merg inca odata intr-o alta destinatie.

---

VIZUALIZĂRI: 6602 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI