Primesti ceea ce platesti

TIPĂREȘTE

15 minute mai tarziu, 15 km mai in nord si 15 euro mai putin in portmoneu ne cazam la hotelul Resta Resort. Receptionistul de la Hotelul Three Corners fusese foarte amabil sa ne puna la dispozitie limuzina hotelului care sa ne duca la noul nostru domicil. Doar ca pe drum soferul ne informeaza intr-o engleza foarte stalcita ca avem sa-i platim 15 euro. Eh, ce sa-i faci daca te muti cu limuzina de la un hotel de 5 stele la alt hotel de 5 stele trebiue sa platesti pe masura. Sotul meu ma priveste cu un zambet ironic – eu chiar credeam ca drumul va fi pe gratis…

Ochii imi sclipesc de bucurie cand zaresc din afara receptiei o piscina imensa si o plaja perfecta. Pana cand imi scot rezervarea din geanta si observ cu dezamagire ca noi am rezervat la Resta Reef Resort!

Si astfel aflam ca Resta Resort are 2 hoteluri lipite unul de celalalt si anume Resta Grand Resort care este hotelul de categorie 5 stele si Resta Reef Resort care are doar 4 stele. Deci aveti grija cand faceti rezervarea – Resta Grand Resort si Resta Reef Resort sunt 2 hoteluri absolut diferite.

Imi aduc aminte ca dupa ce facusem cercetari pe net si hotarasem sa petrecem cateva zile in Resta Grand Resort care avea referinte extrem de bune gasisem pe o pagina o oferta foarte ieftina – si in graba am facut rezervarea fara sa ma gandesc prea mult.

Nu poate fi chair asa de mare diferenta, ma gandesc eu, hotelurile au doar acelasi management si sunt noi construite. Dar deja si receptia hotelului Resta Reef este mult mai mica ca dealtfel toata zona hoteliera este parca o miniatura a hotelului Resta Grand Resort. Camerele inca nici nu sunt varuite peste tot – plafonul era inca in caramida (sau poate voiau sa-l lase asa ca design modern) dar totul pare deja darapanat, usile de la terasa nu mai inchid bine, mobilierul vechi (probabil primit de la alte hoteluri – si salteaua moale - daca nu m-as fi gandit ca este asa de moale pentru ca au dormit deja sute de oameni pe ea si cine stie ce fel de …poate as fi dormit mai bine ca in primele zile in Three Corners Resort). Sunt 2 piscine – una cu apa rece ca gheata si una incalzita insa plina de copii. Zona de plaja este mult prea mica pentru tot hotelul si intrarea se face si aici tot peste un ponton care este comun pentru cele 2 hoteluri. Mancarea este acceptabila si bauturile sunt servite in paharute mici de plastic (am sesizat deja - totul este mai mic). Plaja este intr-o vale inconjurata de stanci si sus pe o platforma in spatele unei tablite pe care scrie “No kids” sunt niste sezlonguri unde ne intindem la soare – nu este ceva special pentru adulti, sa aiba ei liniste, cum credeam in primul moment ci este o zona ce se termina abrupt la o inaltime de cel putin 5 metrii de nivelul marii astfel ca ar fi foarte periculos pentru copii.

Dupa inca 3 zile in care am mancat si baut 24 de ore pe zi, incusiv revelionul care le-a intrecut pe toate si din punctul de vedere al mancarii si al bauturii abia astept sa pornim la drum spre Asuan.

La receptia hotelului am intrebat deja daca se organizeaza excursii si cat costa. O excursie cu autobusul – dus/ intors intr-o zi, cu plecare dimineata si intoarcere seara (Asuan se afla la circa 500 km) ne costa 120 euro pe persoana inclusiv mancarea si vizita orasului Asuan si al templului Philae. Alte posibilitati nu sunt. Ok, daca vrem, ne poate el organiza o limuzina (cand aud deja cuvantul mi se ridica parul pe cap) dar asta costa si mai mult – si trebuie sa fim inregistrati la politie si asta costa si dureaza cel putin doua zile pana primim ok-ul sa plecam. 2 zile? fara noi – noi vrem sa plecam astazi!!! asa ca iesim tiptil din incinta hotelului sa ne interesam la localnici cum putem ajunge mai bine pana la Asuan.

Un vanzator de la butic, foarte simpatic, ne explica ca taxiurile locale nu au licenta de trecere peste desertul arab. Stada este insa deschisa si autobusele normale circula regulat doar ca statia de autobus se afla la 60 de km departare. Ce sa facem? sa renuntam la excurie – nu, nici vorba!

Lasam bagajul mare la hotel si luam cu noi doar o geanta pentru cele 3 zile in Asuan. Pe strada ne asezam la umbra unui palmier si asteptam. Este ora 11 dimineata. Asteptam… sa schimbat mult in Egipt ma gandesc eu– mai demult (chair si acum 5 ani) ieseai pe strada si deja te claxonau taximetristi. Acum nici urma de ei – doar limuzine si autobuse direct din hotel, speciale pentru turisti…asteptam sa treaca pe langa noi un taxi normal pentru localnici pe care il recunosti prin faptul ca majoritatea au culoarea nisipului si sunt de marca Peugeot cu 7 locuri.

Si dupa cam 10 minute apare la orizont unul dintre aceste taxiuri. Eu ridic mana si masina trece mai departe…dar dupa cativa metri opreste brusc si taximetristul iese din masina si ne face semn sa urcam. Luam geanta si strigam Marsa Alam Bus Station? Mesh, mesh, ne raspunde el. In masina sunt deja 3 barbati dar bancheta din spate este inca goala. Ma inghesui cu geanta pe genunchi si cu sotul meu langa mine. Taxiul porneste – how much? intrebam noi – to the bus station in Marsa Alam. Taximetristul se intoarce si ranjeste doar cu un dinte in gura: Ten pound each (1, 20 €) pentru 60 de kilometrii si inca nici nu ne-am targuit; -)

Eu respir usurata, in sfarsit am ajuns in Egiptul pe care il cunosc… mirosul bine cunoscut de gunoaie arse la marginea soselei patrunde prin geamul deschis. Ne privim multumiti – bine te-am regasit vechiul nostru Egipt...

continuarea urmeaza in rubrica: Traversand desertul cu 15 arabi in minibus; -) …

---

VIZUALIZĂRI: 7295 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI