O insulă de vis

TIPĂREȘTE

Mi-am dorit să ajung pe această insulă de câţiva ani, însă în fiecare an a trebuit să amân vacanţa din varii motive. În 2015, când părea cel mai puţin probabil să realizez această excursie, fiindcă existau alte priorităţi, uite că s-a întamplat. Şi a fost o experienţă minunată!

Parafrazând sloganul unui lanţ farmaceutic, pentru că Hvar e o insulă cum toate ar trebuie să fie din punctul meu de vedere.

Hvar este o insulă ideală pentru iubitorii de natură, de peisaje spectaculoase, de plaje libere şi virgine, de drumuri de coastă panoramice.

Am ales Hvar şi pentru că este o insulă încă neafectată de turismul de masă şi tot ce implică acest fenomen. Nu există aglomeraţie, nu există agitaţie, nu există goană dupa nimic. Staţiunile sunt liniştite, probabil mult prea liniştite pentru unii, nu veţi întâlni baruri moderne, zone de lounge sau cluburi de noapte. Doar terase drăguţe, mici cafenele şi restaurante cu mâncare şi servire cum îşi doreşte orice turist.

Deci, sintetizând, natură splendidă + mâncare excepţională + oameni calzi = Hvar.

Localizare: Hvar este situată în Marea Adriatică, în apropiere de coasta dalmată.

Lugime: 65 km, lăţime: 10 km

Populaţie: 11.500

Cele 4 municipalităţi principale: Hvar Town, Stari Grad, Jelsa şi Sucuraj

Sunt doua posibilităţi de a ajunge pe insulă, ambele cu ferry: fie din Drvenik, fie din Split

1. Drvenik - Sucuraj (Sudul insulei)

2. Split - Stari Grad (Nordul insulei)

Noi am ales prima variantă din trei motive simple:

- distanţa Craiova-Drvenik e considerabil mai scurtă decât Craiova-Split

- preţul biletelor la ferry este aprox. de trei ori mai mic: 16 kuna/pers şi 108 kuna/maşina din Drvenik VS 47 kuna/pers şi 318 kuna/maşina din Split.

- timp: Drvenik-Sucuraj= 35 min, Split-Stari Grad= 2 h.

Mai multe informatii puteti obtine accesând jadrolinija.hr/en/ferry-croatia

Sunt 4 factori care vă garantează o vacanţă minunată: plajele, aşezările umane, mâncarea şi oamenii.

Plajele sunt caracteristice celor din Croaţia. Marea majoritate sunt cu pietricele, aşadar este nevoie de papuci speciali. Apa are o culoare splendidă, este foarte curată şi limpede (termenul "cristalină" s-a cam dus naiba de când a apărut în peisaj Cristi din Banat), însă se adânceşte destul de brusc. În funcţie de plajă, la 5-6 metri de mal deja îţi ajunge la gât. În schimb, valuri nu am prins aproape deloc, marea e liniştită.

Deşi eram reticenti, mergând la început de iunie, temperatura apei a fost excelentă. Şi soţiei, care e mai friguroasă, i s-a părut foarte caldă pentru perioada în care am mers. Temperatura aerului a fost tocmai plăcută, necoborând sub 25 şi nedepăşind 30 de grade. Aşadar, dacă vă tentează să vizitaţi această insulă, vă recomand prima parte a lui iunie. Temperatura e perfectă, iar cazările sunt mult mai ieftine. Concret, un apartament cu 1 dormitor costă 30 euro/noapte între 1-15 iunie şi 60 euro după 1 iulie.

Revenind la plaje, vă recomand să nu rataţi:

- Zavala - în dreapta plajei principalei din staţiune (care e ok, însă nu spectaculoasă) se deschide o potecă paralelă cu marea. Urmaţi această potecă şi din 50 in 50 de metri veţi descoperi mici golfuri cu apa turcoaz. Dacă vreţi să aveţi o mini-plajă la dispoziţie doar pentru voi, cu siguranţă veţi găsi. Aşa cum, în periplul pe insulă, veţi găsi şi foarte multe FKK-uri aka plaje de nudişti. Şi da, fără excepţie, plajele de nudişti sunt compuse din septuagenari.

- Ivan Dolac - din Zavala ajungeţi imediat în Ivan Dolac. Aici, coborând din drumul principal, veţi găsi plaja principală a staţiunii. Un pic mai lată, cu o apă la fel de frumoasă.

- Jagodna - una dintre cele mai frumoase plaje de pe insulă. Poate cea mai frumoasă, dar nu am apucat să văd pe viu Lucisca, aşa că nu mă hazardez.

Jagodna este situată între Ivan Dolac şi Sveta Nedjelja şi este semnalizată, doar urmăriţi indidcatoarele de pe drumul principal. Coborâţi, lăsaţi maşina într-o parcare improvizată neasfaltată (toata nebunia se întâmplă într-o pădure de pini) şi apoi veţi găsi (nu chiar imediat) poteca spre plajă.

Plaja nu o mai descriu, o să ataşez poze relevante.

- Sveta Nedjelja - De la Jagodna continuaţi spre Sveta Nedjelja, în 5 minute sunteţi acolo. Aici plaja e oarecum ascunsă şi mai greu de descris cum se ajunge. Cel mai bine e să coborâţi în zona micului port şi să întrebaţi pe cineva. Se merge pe o potecă de-a lungul mării 2-3 min, însă merită, plaja e frumoasă.

Plajele dintre Zavala şi Sveta Nedjelja se pot vizita lejer într-o zi, având în vedere că între cele două localităţi sunt 10 KM.

- Milna - Milna este o staţiune pitorească, la aprox. 4 km de Hvar Town. Se găsesc aici 2 plaje, una centrală şi alta la nici 100 de metri distanţă de ea.

- Dubovica - Mulţi o consideră plaja emblematică a insulei. Este situată între Stari Grad şi Hvar Town. La ieşirea din tunelul din direcţia Stari Grad este un indicator cu Dubovica undeva pe partea stângă. O să vedeţi şi o parcare în care nu încap foarte multe maşini, aşa că sfatul meu e să ajungeţi cât mai devreme. Se lasă maşina sus şi începe, exclusiv pe jos, o coborâre destul de abruptă de 10-15 min. Merită, fiindcă jos veţi găsi un golf cu o apă de culoarea smaraldului şi o plajă aşa cum ar trebui să fie orice plajă: naturală, neamenajată, fără şezlonguri, beach-bar etc.

- Palmizana (insulele Pakleni) - Din portul din Hvar Town se fac excursii zilnice la arhipelagul Pakleni din apropiere, format din mai multe mici insule. Dintre toate vă recomand să alegeţi insula Palmizana, deoarece este singura care are o plajă în sensul clasic al cuvântului. Celelalte au stânci sau platforme pe care stai. Partea interesantă la Palmizana este că pe fundul mării este nisip, ceva inedit pentru Croaţia, iar intrarea este foarte lină, apa adâncindu-se treptat.

Alte plaje cu nisip le-am văzut, nu şi testat, în afara staţiunii Jelsa, unde am fost cazaţi.

Pe insulă mai sunt numeroase plaje, mai ales în zona Sucuraj, însă timpul nu ne-a permis să le vizităm. Poate cu altă ocazie.

M-am gândit mult cum să le numesc. Oraşe, aşezări, staţiuni, chiar nu-mi dau seama care le face cinste.

Indiferent cum le veţi numi, merită să vizitaţi: Hvar Town, Jelsa, Stari Grad şi Vrboska.

Hvar Town - pentru zona centrală, pentru zona portului şi mai ales pentru fortăreaţă. Ascensiunea la fortăreaţă e destul de solicitantă, însă merită tot efortul. Vederile panoramice asupra insulelor Pakleni sunt fabuloase.

Vrboska - I se spune şi Mica Veneţie. Vizitaţi-o şi o să vedeţi de ce.

Stari Grad şi Jelsa - două staţiuni pitoreşti, cu case de piatră care respectă în totalitate arhitectura locului, cu faleze care îmbie la plimbări mai ales seara şi cu oameni calzi şi ospitalieri.

Nu puteam să omit gastronomia locală, era păcat.

Pe parcursul sejurului în Hvar am avut ocazia să mâncăm în diverse localuri din diverse staţiuni. De fiecare dată ziceam "clar nu mai mâncăm aşa bine altundeva" şi de fiecare dată ne înşelam. Peste tot unde am mâncat a fost extraordinar. Porţiile - mari spre foarte mari, mâncarea - delicioasă, iar servirea - ireproşabilă. Mi-am permis să fac o comparaţie cu zonele din Grecia şi Italia în care am fost în trecut, iar Croaţia a ieşit detaşat pe primul loc. Atât la calitatea şi diversitatea felurilor de mâncare, cât şi la preţuri. De exemplu, tonul de Adriatică e cel mai gustos peşte pe care l-am mâncat vreodată. Proaspăt, pe grill, în ulei de măsline cu lămâie... E foarte greu să mănânci doar o dată aşa ceva, trebuie să ai o voinţă teribilă.

Să trecem şi la preţuri, că astea ne interesează, nu?

- o supă de creveţi - 4 euro

- o supă de roşii - 2,50 euro

- o porţie de spaghetti cu fructe de mare - 8 euro

- o porţie de calamari fripţi - 8 euro

- risotto cu dovlecei şi creveţi - 7 euro

- mix grill - 10 euro

- tuna steak - 11 euro

- bere de-a lor (Ozujsko, Karlovacko, Lasko): 2,5 - 3 euro

Acestea sunt preţurile la anumite restaurante la care am fost noi. Important este să faceti totuşi un tur, fiindcă aceleaşi feluri de mâncare le puteţi găsi mai ieftin sau mai scump. Depinde de locaţie, de reputaţie etc.

Dintre toate, vă recomand restaurantul Spiza Fine Food & Drinks din Jelsa. Deşi nu există foarte multe opţiuni ca la alte restaurante, felurile de mâncare pe care le fac sunt extraordinare, iar preţurile dintre cele mai mici de pe insulă. Ei fac tuna steak la 11 euro, iar alt local pe faleză la 14 euro. Iar băiatul care serveşte este un exemplu de ospitalitate. Mereu cu zâmbetul pe buze, mereu afabil indiferent de câte farfurii are în mână sau câte lume strigă la el. Tocmai datorită lui şi a mâncării foarte gustoase am revenit de 3 ori la Spiza.

Nu cunoşteam oamenii din fosta Iugoslavie. Nu cunosteam nici poporul sârb, nici poporul bosniac, nici pe cel croat. Nu aveam mari aşteptări, ci doar acumulasem o serie de avertizări. Să fim atenţi, să avem grijă, fiindcă sunt oameni duri, serioşi şi inflexibili. Poliţiştii, cel puţini cei sârbi, să zicem că se încadrează în această categorie. În schimb, oamenii au fost foarte deschişi şi dispuşi să ajute, chiar dacă ei nu vorbeau engleza, iar mie mi-a fost lene să învăţ câteva cuvinte de bază în sârbă. La fel şi bosniacii, foarte prietenoşi. Ca să dau un exemplu, drumul de întoarcere a fost cu peripeţii, fiindcă în Bosnia, după ieşirea din Mostar, GPS-ul ne-a băgat la nişte altitudini considerabile pe nişte drumuri nici măcar secundare. Asfalt nu mai exista de câţiva KM, intrasem oarecum în panică, fiindcă nu exista nicio formă de civilizaţie în jur. Dintr-o dată, din sens opus vine o dubă veche pe care am simţit nevoia să o opresc. Am vrut să îi întreb cum naiba ieşim la civilizaţie, însă tocmai când mă pregăteam să o fac realizez că sunt oameni de la ţară, simpli şi de vârsta a doua. Eram oarecum debusolat, fiindcă mă gândeam că nu o să ne înţelegem, însă deodată aud un "What can I do for you, my friend? ". Asta în creierii munţilor, din partea unor ţărani agricultori. Nu mai intru în detalii, ideea e că oamenii ne-au explicat cum să procedăm şi am ajuns cu bine la destinaţie. Chapeau!

Cât despre croaţi, am fost încântaţi de felul în care am fost trataţi. Poate aşa sunt oamenii de pe insule, poate e o deosebire faţă de cei de pe continent, însă în Hvar am întâlnit oameni relaxaţi, fără crispare, fără încrâncenare. Mereu amabili, mereu dornici să ajute şi să explice. Majoritatea vorbesc engleză la nivel conversaţional, destui vorbesc şi germană, fiindcă cei mai mulţi turişti pe insulă sunt germani.

În Croaţia nu am avut senzaţia aia neplăcută că te folosesc, că pentru ei eşti doar un turist şi că singurul scop pentru care intră în contact cu tine e să te stoarcă de bani.

Sper şi mă rog ca lucrurile să nu se schimbe!

---

VIZUALIZĂRI: 14139 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI