Castelul Jezeri (Eisenberg) – locul unde Beethoven si-a “lansat” Eroica

TIPĂREȘTE

Castelul Eisenberg este situat in nordul Bohemiei si este vizitat de putini turisti, fiind intr-o stare de degradare extrema, desi inainte de 1948 a fost considerat unul dintre cele mai frumoase castele construite in stil baroc din Europa.

Construit initial in stil gotic, a fost reconstruit in stil renascentist de catre Mikulas Hochhauser in sec. al XVI-lea, mai apoi in stil baroc de catre casa Lobkowicz, ce a recastigat acest castel in 1623.

Reconstructia sa a fost intrerupta de razboiul de 30 de ani si de incendierea sa de catre trupele suedeze, insa, dupa 1696, incepe sa-si recapete forma finala de litera H, pe care o vedem astazi, finalizat in 1713, dupa cel de-al doilea incendiu.

Spre sfarsitul sec. al XVIII-lea capata importanta deosebita sub printul Maximilian de Lobkovicz, in acest castel tinandu-se spectacole de teatru si concerte, functionand chiar si o scoala de muzica.

De-alungul timpului, acesta a fost vizitat de numeroase personalitati printre care: L. W. Beethoven, Goethe, Jan Masaryk si chiar si de printul Charles.

Castelul a fost confiscat de doua ori, devenind la un moment dat chiar inchisoare nazista, unul dintre prizonieri fiind fratele Generalului de Gaulle, fiind vreme de jumatate de secol proprietate a armatei. Tot atunci a fost confiscata si fabrica de bere a familiei, care functiona din 1474, dar pe care au luat-o inapoi in 1992.

Devastat si pus pe lista cladirilor ce urmau sa fie distruse, cu predilectie datorita exploatarilor de carbune de la baza acestuia, datorita unei campanii de promovare, a reusit sa fie salvat, familia de Lobkowicz intrand in posesia acestuia din nou, dupa care l-a donat statului ceh pentru formidabila suma de o coroana...

Desi a fost resedinta permanenta a casei Lobkowicz, castelul, ulterior devenit palat, a fost considerat unul de vanatoare, acest lucru fiind scos in vedere prin decorarea incaperilor partial restaurate si renovate cu trofee de cerbi si caprioare, dar si de diferite animale si pasari impaiate, padurea ce il inconjoara fiind populata de specimenele expuse in castel.

Se viziteaza numai incaperile din Turnul de Nord: holul, camera lorzilor, camera croitoresei (la cel mai inalt nivel), unde se ajunge pe o scara ingusta, decorata cu mobilier original din sec. al XVIII-lea, unde se afla un pat cu lenjerie, o masina de cusut, o masuta cu scaune, un manechin gata de probe, un WC cu maneta; camera bonei, cu mobilier in intregime alb: un pat, un scrin, o masuta cu scaune, un patut de copil; camera de lucru cu doua usi secrete, din care una spre dormitorul doamnei... ; baia; camera administratorului castelului si camera de merinde, din care se face accesul din curtea interioara a castelului, printr-un hol ingust si intunecat, gen tunel, care astazi serveste ca sperietoare pentru copii prin decorarea acesteia cu tot felul de papusi hidoase cu ochi bulbucati, cranii, paianjeni imensi si alte dracovenii, inclusiv un sicriu de copil si un vampir, insotiti fiind de cateva acorduri muzicale specifice! Si asta pentru a face acest castel incitant pentru copii, ideea apartinand administratorului castelului care a fost director de teatru.

Pe holul din Turnul de Nord exista si o expozitie cu obiecte gasite in timpul restaurarii (farfurii din ceramica, diferite unelte), dar si cu fotografii vechi expuse pe pereti, ce arata ca inainte de intinderea de extractii de carbune ce se vede ca panorama din castel, se afla vechiul sat si un lac.

Acesta este castelul unde Beethoven a cantat Eroica pentru prima data (in 1804), printul Maximillian Lobkowicz avand trei opere dedicate de catre marele compozitor, fiind chiar platit de catre acesta, desi initial Beethoven se gandise sa dedice aceasta simfonie lui Napoleon Bonaparte. De altfel, un mare iubitor si patron al artei, ca si predecesorii sai, printul Lobkowicz l-a sustinut si pe Haydn.

In Praga exista chiar un muzeu dedicat acestei familii, un palat construit in stil renascentist chiar langa Castelul praghez si Catedrala Sf. Vitus, fiind considerat o parte a acestui complex, situat vizavi de Muzeul Papusilor, care a fost resedinta a acestei familii de nobili. Astazi, aici se tin concerte si expozitii, iar biletele pot fi cumparate atunci cand va hotarati sa vizitati Castelul din Praga. In restaurantul aflat aici am vrut sa mancam la un moment dat, dar mi s-a parut cam scump, insa ofera o panorama superba asupra orasului.

Revenind la Castelul Jezeri, ar mai fi de adaugat ca in acest castel s-au turnat si doua filme, unul polonez si altul american (care au lasat urme pe pereti).

Un loc care m-a fermecat prin peisajul virgin in care este amplasat castelul, plin de verdeata, dar care m-a ingrozit prin starea deplorabila in care se afla, cu bucati de caramida cazuta din el, ferestre sparte, vtralii desprinse, imagine accentuata de multitudinea de pisici negre care umblau prin curte sau care iti sareau in fata cand incercai sa arunci o privire prin unele incaperi lasate la voia intamplarii, asteptand ghidul sa deschida usa dinspre corpul de cladire restaurat partial si care urma sa fie vizitat.

In fostele grajduri am vazut si o expozitie de trasuri vechi, sanii, o masina de pompieri si una de facut balotii rotunzi care m-au frapat la margine de drum prin periplul meu cehesc.

Daca ati ajuns dupa ora fixa, asteptati urmatoarea ora de vizitare in barul amenajat intr-una din cladirile refacute ale castelului, de unde se pot cumpara si biletele care costa 70 de coroane de persoana si unde este expusa si macheta acestuia.

Din Praga, puteti ajunge aici in aproximativ o ora si jumatate si este o oaza de relaxare si oxigenare a mintii, dar si un loc distractiv pentru copiii care pot alerga in voie prin gradina acestuia sau se pot hlizi in « tunelul groazei »... sau mai asteptati cativa ani de restaurare completa pentru a-l vedea in toata splendoarea care l-a facut celebru odata...

Pana atunci, puteti savura vestita bere ceheasca Lobkowicz (Prince, Knight sau Baron) in amintirea acestei familii mari iubitoare de arta si, in acelasi timp, berari prin traditie!

---

VIZUALIZĂRI: 2433 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI