Insula Saona - te ciupesti de fata sa fii sigur ca nu visezi

TIPĂREȘTE

Dragii mei,

Dupa ce am scris 2 ore la acest review, dragii nostri electricieni s-au gasit sa intrerupa curentul tocmai in momentul in care trimiteam aceasta "opera" si bineinteles ca s-a pierdut pe "teava".

M-am trezit devreme din cauza clopotelor bisericii din apropiere si cum nu este nimeni pe chat la ora asta (ma gindesc ca majoritatea dorm culcusiti dupa ce s-ai intilnit la Tirg, unii cu altii) e mai bine sa va intimpin cu unul dintre ultimile mele reviewuri pe anul acesta.

Va descriu excursia mea pe Insula Saona, un loc feeric si in care , asa cum am scris in titlu, trebuie sa te ciupesti ca sa fii sigur ca nu visezi.

Biletele au fost cumparate de la Germano, domnul care vindea excursii pe plaja. Pretul de la vinzatorii aflati la receptia hotelului era de 99 dolari/persoana iar eu l-am obtinut la numai 60 dolari /persoana, dupa ce am facut-o pe miloaga vreo 15 minute. Important e sa nu cedezi si sa tii la pret, ca sigur obtii ceea ce vrei. Calitatea excursiei si a serviciilor a fost foarte-foarte buna si nu exista diferente intre excursiile cumparate la 'negru" fata de cele de la agentiile de turism, singurul inconvenient ar fi ca la vinzatorii ambulant nu poti plati cu cardul, dar exista banca si ATM la hotel.

Ora de plecare era 6 dimineata, din fata hotelului. Ne-am procurat de cu seara niste sandwisuri de la snak-barul piscinei si niste prajiturele de la restaurant asa ca n-a mai fost nevoie sa sunam la room service sa ne dea ceva la pachet pentru excursie deoarece Germano ne spusese ca puteam face si asta.

Grupul aflat in fata hotelului la ora stabilita, era destul de marisor insa lipsea partenera unui tip cu care calatorisem in avion, din Spania. A venit si ea dupa vreo 30 de minute de asteptare, peste ora propusa si a zis un "perdon", zimbitoare. Probabil ca fusese la restaurant si asteptase sa deschida cineva ca sa isi pregateasca mincare de luat pe drum, ca avea niste servetele pline cu "ceva".

Imediat ce a pornit autocarul (de fapt era mai mult un microbuz) fiecare si-a gasit un loc cit mai comod si ne-am pus cu totii pe somn. La un moment dat auzeam o voce care vorbea in spaniola, am crezut ca e la radio ceva, insa, cind am auzit risetele pasagerilor, mi-am dat seama ca soferul povestea la microfon despre locurile prin care treceam. M-am rupt din lumea viselor si m-am apucat sa privesc pe geam. De dormit puteam sa dorm si pe "lumea cealalta". La jumateatea drumului, adica dupa vreo 2 ore, ne-am oprit intr-un "oras" -nici in taberele de tigani de la marginea Romei sau cine stie de pe unde, nu am vazut asa saracie. Poate doar in filmele documentare. Am fost rugati sa ne dam jos si sa vizitam un magazin cu suveniruri, de unde puteam bea apa, cafea sau celebra mamajuana "todo incluido". Stationarea a durat vreo jumatate de ora, timp in care am analizat minutios produsele expuse, dar nu am indraznit sa beau nimic. Cind microbuzul a parcat in fata magazinului, o liota de copii saraci au aparut de nicaieri si cereau cite un dolar. Unii carau dupa ei niste ladite de lemn si se uitau la picioarele mele, si intrebau fara cuvinte, daca pot sa imi lustruiasca pantofii. Ce pantofi, bre, poate virful unghiilor, ca toata lumea avea slapi. Am plecat de acolo cu un nod in git.

Dupa alte doua ore de mers am ajuns in provincia La Romana, loc de unde ne imbarcam pentru Saona. Ne dam jos din microbuz si ne uitam imprejur. Soferul ne spune ca daca avem nevoie la toaleta, ne arata cu mina o spre un loc anume. Imi intorc privirea de la apa si cind vad 'cladirea' toaletei, toate nevoile mi se urca in git. Maiculita mea, au fost unii care au stat mai prost cu rinichii asa ca au mers la acea cotineata. O sa va pun o poza sa vedeti despre ce vorbesc.

Pe plaja, un fotograf face a poze cuplurilor, ca sa aflu mai tirziu ca acestea erau lipite pe post de eticheta a unei sticle cu mamajuana.

Sintem rugati sa ne scoate din bagaje crema protectoare si sa ne ungem care pe unde vrem, deoarece in larg, o sa ne prajim ca racii. Dupa cremuiala urcam in barca cu motor si navigam pina la catamaran. Acolo a inceput distractia, muzica, rom, mamajuana, racoritoare... dans... pescuit... poze cu capturile. Cred ca am mers mai bine de o ora pina cind apa marii si-a schimbat brusc culoarea. Dintr-un albastru inchis s-a transformat intr-un verde -turcoaz ce iti sucea mintile. Am ajuns la Saona.

Pe plaja, soferul, care ne-a fost si ghid, ne intimpina cu un platou cu "lighioane" -ceva ca niste coropisnite uriase, cu mustati, coarne si craci - care urmau sa fie casapite si fripte pentru a ne delecta cu ele la masa de prinz. Cica erau Languste... sa le guste... cine o vrea. Eu nu m-am apropiat de ele decit sa le trag o filmare in timp ce un tip le crapa capul cu toporul (mama, si ce cap tare aveau) iar un altul le spala intr-un lighian. N-am stat sa vad daca la frigare erau puse cu tot cu 'coaja" sau erau decorticate.

Am avut program de voie pina la ora mesei, timp petrecut cu pozarea alaturi sau pe palmierul cocosat, palmier ce apare in toate vederile de la Saona. Cind a venit ora mesei am gasit platouri cu fripturi, cu mincare gatita si cu fructe, pe un bar. Ne-am autoservit cu ce am vrut si cu cit am vrut. Dupa masa ne-am balacit in apele inspumate, am gasit in nisipuri o mare cantitate de melci uriasi, care erau la magazinele de suveniruri, pe putin 5 dolari bucata. I-am adunat intr-o sacosa de plastic adusa la mal de ape si cind sa o ridic, am constatat ca depasea greutatea maxima acceptata de Blue Air la bagajele de mina. Stiam de la un prieten de pe AFA ca e ilegal sa iti insusesti ceva de pe insula, dar n-am rezistat sa iau 2 bucati dintre cele mai frumoase exemplare. Cu restul am creat decoruri splendide pentru a face poze.

Mai era posibilitatea sa faci un masaj pe insula, dar nu am vrut sa ma dau pe "destele" alora, nu ca erau urite sau scirboase ci pur si simplu nu as fi putut sa zac pe un baldachin fara a admira la maxim acel petec de insula. Dupa vreo 2 ore am fost rugati sa stringem rindurile si sa ne imbarcam pentru a merge la piscina naturala. (Bine ca s-a luat curentul asta noapte pentru ca de aceasta parte a excursiei uitasem. )

Mai fusesem la o astfel de piscina si la excursia Seaquarium, dar pentru ca in ziua aia a fost furtuna, apele erau la fel de tulburi ca si la plaja de la hotelul nostru. In schimb, piscina de la Insula Saona era un vis. Am gasit in nisip stele de mare, erau vii, aveau pe dedesubt sute de ventuze miscatoare. Ne-am pozat cu ele, ne-am filmat, ne-am distrat in apa, cine a avut echipament de snorkeling a putut baga capatina mai adinc, cine nu, si-a bagat doar suncile (la mine ma refer).

Cu parere de rau ne urcam din nou in barca cu motor si cu viteza vintului turbat ne indreptam catre tarm, la locul unde am lasat microbuzul. Acolo sintem intimpinati de o persoana care ne ofera cite o sticla de mamajuana, pe eticheta careia se gasea mutra noastra. Oferta a fost contra cost, bineinteles. 15 dolari sau 10 euro.

Am ajuns dupa 4 ore inapoi la hotel, rupti de oboseala, prajiti de soare-n dungi pentru ca am acoperit cu crema doar umerii. Acolo ne-au intimpinat cei de la animatie cu o idee foarte haioasa despre modul cum arde soarele caraibian. Erau 4 sezlonguri iar ei 3 baieti de culori diferite, de la mulatru mai deschis pina la negru ca noaptea. Dupa o zi de plaja aratai ca cel mai deschis, dupa 2 zile de plaja aratai ca cel mediu, dupa 3 zile de plaja aratai ca cel negru ca noaptea iar dupa a 4-a zis de plaja, erai deja o gramada de carbuni. Foarte, foarte haioasa modalitatea lor de a distra turistii. Seara, dupa cina, am avut parte de cel mai comic spectacol la gradina de vara. Am ris trei ore incontinuu. Pacat ca vacanta s-a sfirsit asa de repede. Am sa caut sa ajung din nou acolo.

Aceste locuri merita tot efortul depus. Si nu e chiar atit de scump incit sa nu va puteti permite macar o data in viata. Poate e cit 2 bulgarii sau cit o grecie jumate.

E adevarat ca drumul e lung insa... merita!

Va doresc numai bine si cit mai multe excursii frumoase!!!

Adri

---

VIZUALIZĂRI: 8801 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI