A doua oară la Astera - EXCELENT!!!

TIPĂREȘTE

Am profitat de scurta vacanţă de Rusalii pentru a petrece câteva zile la Nisipurile de Aur. Am dorit un hotel bun, aflat în prima linie de hoteluri, pentru că am fost împreună cu mama mea, care este destul de în vârstă şi i-ar fi fost greu dacă ne-am fi cazat la un hotel depărtat de plajă. Aşadar, preferinţele mele se îndreptau către Astera şi Marina Grand Berach, înclinând mai mult pentru cea de-a doua variantă, pentru simplul fapt că la Astera mai fusesem anul trecut, de Paște (când a fost totul la superlativ) şi am vrut să mai văd şi alt hotel. Preţul era aproximativ acelaşi (circa 50 de euro/zi/persoană). Când eram deja decisă să achit pentru Marina Grand Beach, cei de la agenţia de turism cu care am mers mi-au spus că în ziua respectivă le sosise o ofertă specială pentru Astera: 30 euro/zi/persoană. Pentru cele patru nopţi (9-13 iunie) era deja o economie de 160 de euro (pentru o cameră dublă) şi, în aceste condiţii, am ales, din nou, Astera. Şi nu am regretat deloc.

Am mers cu autocarul, am plecat din Bucureşti la ora 8 şi am ajuns la Nicipuri în jur de ora 12,30. Deşi cazarea începe, teoretic, la ora 14, am primit imediat cartela de la cameră şi brăţările. Spre deosebire de minivacanţa de Paște de anul trecut, acum am găsit, la sosire, o sticlă de vin în cameră din partea gazdelor. De asemenea, halate de baie şi papuci de unică folosinţă. Şi, tot în plus faţă de ceea ce am beneficiat de Paște au fost sticlele de apă şi suc pe care le-am primit în cameră în perioada sejurului. În ceea ce priveşte masa, nu am sesizat diferenţe prea mari faţă de anul trecut.

Despre camere nu am prea multe de adăugat faţă de ceea ce am scris în 2010: spaţioase, curate (e drept, mocheta era, spre fereastră, tocită; ar putea face nişte investiţii în acest sens, dar să nu uităm că şi bulgarii au fost afectaţi de criză, aşa încât criticile pe această temă, a investiţiilor pentru înlocuirea mochetei, le amân pentru anul viitor). Instalaţia de climatizare funcţionează impecabil. Balconul – curat, măricel, cu măsuţă şi două scaune şi cu suport pentru uscat rufele. Ceea ce mi s-a părut oarecum ciudat faţă de anul trecut a fost faptul că în 2010, deşi aveam camera destul de depărtată de lift, semnalul sonor al liftului mă „râcâia” la urechi la fiecare oprire la etajul unde stăteam. Anul acesta, am avut camera chiar în faţa liftului (tot la etajul 5, ca şi anul trecut), însă – deşi liftul avea acelaşi semnal sonor la oprire – nu s-a mai auzit în cameră. Însă, apropo de lifturi, repet ceea ce au remarcat majoritatea celor care au fost cazaţi, de-a lungul timpului, la acest hotel: cele două lifturi sunt insuficiente pentru hotel şi aştepţi uneori până ţi se taie pofta de orice. Acesta este, după părerea mea, cel mai slab punct al hotelului.

Mâncarea – diversificată, gustoasă, de calitate. La micul dejun: ouă (ochiuri, omletă, fierte), 2-. 3 tipuri de brânză, 2 tipuri de caşcaval (clasic şi afumat), şuncă, salam, cremwursti, cârnaţi, plăcintă cu brânză, plăcintă cu ciuperci, clătite (erau foarte solicitate), cereale, gemuri, miere, iaurt, diferite tipuri de salate etc. La prânz şi cină: două tipuri de supe, peşte (la grătar, prăjit, pane) – întotdeauna foarte gustos, carne de porc, vită şi pui (gătită în diferite moduri: la grătar, la cuptor), diferite tipuri de garnituri – cartofi prăjiţi, cartofi gratinaţi, ciuperci, fasole verde, brocoli, varză de Bruxelles, legume la grătar (dovlecei, ardei, vinete), multe salate. La desert erau diferite prăjituri, tort şi îngheţată (5 tipuri) la care puteai adăuga toppinguri (de căpşune, kiwi, ciocolată sau frişcă), fructe (căpşune, cireşe, vişine, kiwi, banane, portocale, mere).

Între mese se serveau la lobby bar fursecuri (4-5 tipuri, dintre care două mie mi-au plăcut foarte mult), chec, fructe.

În ceea ce priveşte băuturile, prea multe nu pot spune, pentru că am băut doar Cola (mult mai bună decât anul trecut) şi Sprite – foarte bun (ambele de la dozator), iar la capitolul cafea mi-au plăcut doar capuccino şi caco (de la dozator). Cafeaua nu m-a încântat deloc.

Hotelul era, în perioada în care am fost eu, plin cu ruşi, nemţi, evrei şi câţiva români. Nu pot să nu remarc un lucru care m-a întristat, dar care nu are legătură nici cu turismul, nici cu turiştii români, ci cu câţiva turişti ruşi, însă cred că fenomenul este unul general. Presupun că la ruşi vacanţa şcolară se ia mai devreme decât la noi, pentru că erau în hotel destui copii însoţiţi mai ales de bunici. Am umărat vreo 5-6 dintre aceşti copii care aveau cu mult, foarte mult peste greutatea normală şi cărora bunicuţele le umpleau farfuriile cu vârf şi îi forţau să mănânce tot ceea ce le-au pus în farfurie, chiar dacă aceştia nu mai puteau. Aceşti copii sunt nu victima vreunor boli, ci a dragostei şi a grijii exagerate a bunicilor. Este un serios semnal de alarmă.

De asemenea, am remarcat, în restaurant, doi turişti români (din aceeaşi familie) care nu aveau la mână brăţările hotelului, iar când intrau la masă îşi fereau mâna, să nu-i vadă angajaţii de la restaurant. O doamnă chiar ţinea mereu în mână (de fapt, pe mână) o sacoşică, astfel încât să nu fie vizibilă lipsa brăţării. Singura explicaţie pe care o găsesc este că au plătit doar pentru 2 persoane, iar ceilalţi doi membri ai familiei (cei fără brăţară) au dormit în aceeaşi cameră cu ei şi şi-au încercat norocul la restaurant (noroc pe care l-au avut, pentru că i-am văzut la fiecare masă în perioada cât am stat acolo).

Aşadar, am avut o minivacanţă foarte reuşită, din toate punctele de vedere, inclusiv cel al vremii: în timp ce la Bucureşti ploua şi era furtună, la Nisipurile de Aur a fost soare (a plouat doar într-o singură zi, însă nu toată ziua), am făcut plajă şi m-am simţit excelent.

P.S.: Am selectat sus, în casetă, "familie cu copii", pentru ca nu am avut o altă opţiune dintre cele oferite. În fapt, am fost doar "familie" - eu, împreună cu mama mea.

---

VIZUALIZĂRI: 4117 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI