Ecouri scrise pe AFA [p.1128 /1136]
[doar cele încărcate în anul crt și anul trecut]
Am facut un interviu pe la tara cu alegerile din acel an. Mamaie, intreb, de ce votezi cu Iliescu? Pai, el e acolo, la Bucuresti, la conducere, zice. Cand o sa fie Coposu, o sa votez cu Coposu. Logic, nu?
Oricum, la anii mei nu as mai fi facut oricum munca de teren, asta e treaba pentru bibani. Acum doar as fi urmarit fluxul de stiri:
libertatea.ro/stiri/video ... aga-3908160/amp
Dispar obiceiurile din batrani. Mare pierdere.
Pe 6 ianuarie a fost sarbatorit Ionel Teodoreanu, cel cu Medelenii, daca iti place genul. Care a avut si un frate ce se ferea de aghiazma: Pastorel.
Pentru ca ma aflu la ora marilor intrebari, aleg asta:
Hrănit mai mult cu lapte şi iaurt,
Un grec văzu cu mintea-i înteleaptă
Că între două puncte, cel mai scurt
Din drumuri cu putință e o dreaptâ.
Dar axiomul devenit banal
Şi însuşit de vremile-aceste
A fost atunci precum va fi şi este
Valabil doar pe-un plan orizontal.
Şi dacă vrei să tragi învățătură,
Un plan orizontal, când te gândeşti,
Constați că nu există în natură
Ci exclusiv în mințile greceşti.
Iar când în loc de lapte bei "Maderă",
Această socoteală te conturbă
Căci tu nu uiți că ai băut pe-o sferă
Pe care dreapta lui devine curbă.
Şi-n cap cu dreapta grecului defunct,
Până ce vreun înalt areopag
O va fi pus definitiv la punct,
Porneşti spre domiciliu în zigzag.
Mulţumim pentru impresii, te aşteptăm şi cu alte recomandări din vacanţele ori excursiile tale trecute sau viitoare.
-
Câteva fotografii realizate de voi acolo ar fi mai mult decât binevenite — atât ca ilustraţie a textului, cât şi ca informaţie utilă, ele fiind căutate, apreciate (şi solicitate) de cititorii interesaţi în această destinaţie... Poţi folosi linkul amfostacolo.ro/pic_add9.p ... 06287&hid=13800.
Sau... poate ceva video de pe acolo? Dacă ai filmat pe acolo, ar fi zuper-util — link încărcare video.
Suspendat până la conformitate
Oricum, nu e mare pierdere, bine că a rămas articolul tău. Ceva fin, deosebit, irepetabil. De mult nu am mai râs atât. Poezie curată, ești Singur printre poeți - și îmi aleg atent cuvintele.
Atât nu îmi place, că te iei de vasluieni. Ascultă și ia notițe de la unul care înțelege sufletele neînțelese: youtube.
În plus, credeam că am lămurit asta: Bârladul nu e Vaslui, așa cum Catalonia is not Spain.
---
Lăsând gluma, felicitări! Frumos ai întors-o din condei! (Prevăd că ai să aduni vreo 25 de voturi.)
Costul usturător al „delectării în fundul curții” l-am simțit și eu la buzunar, pentru prima dată prin 2008, când am fost în Italia, la Veneția. Era 1 euro, aproape cât o cafea, acolo unde am fost nevoită să intru, altfel trebuia să pierd timp cu căutatul unui WC public. (cred că era doar unul în toată Veneția). Nu mi-a părut rău, pentru că am băut și o mică ceașcă de cafea Lavazza, la care mi-a rămas și acum gândul!
Felicitări pentru articol, am votat că a meritat din plin! 
Moldovenii din zona aia respectă tradiția cu bătutul polițiștilor, cred că e în ADN, cine știe, o fi din apa de-o beau, ca să nu fie un ecou off-topic! 
Mai întâi vă urez ție și lui Adrian să fiți sănătoși și să vă meargă bine în anul ce-a venit, să vă plimbați cât mai mult și mai departe, în locuri în care nu ați reușit până acum să ajungeți și pe care vreți să le vedeți!
Apoi, îți mulțumesc pentru ecou și vot! 
Ne-a plăcut și nouă la „Anda” , atât mâncarea cât și camera. Nu mai vorbesc de poziția lui foarte bună în oraș. Nu m-am gândit că poate să fie pandemia cauza pentru care nu s-a făcut curățenie în cameră. Dacă-mi trecea prin gând că ăsta ar fi putut fi motivul, cu siguranță aș fi dat note mai mari serviciilor!
Culoarea și tipul de mobilier pe care l-am pozat era același în toate camerele. Fata de la recepție nu știa nimic despre „istoricul” hotelului. După câte am citit pe net, ultima renovare s-a făcut în 2013, dar nu mai cred, pentru că tu spui că ai fost acolo în decembrie 2013 și că nu-ți amintești să fi fost mobilierul în culoarea de acum. (Un motiv în plus să nu cred tot ce se scrie pe net!)
Dacă va fi să mai ajung în Sinaia, cred că tot aici m-aș caza!
Încă odată mulțumiri și... 
Iar legat de dileme biblice, iaca mostră:
" o directoare de resurse umane a murit şi a ajuns la poarta Raiului, unde este întâmpinată de Sfântul Petru.
- Bine ai venit! Vei petrece o zi în Iad şi una în Rai şi apoi vei alege unde vrei să-ţi petreci eternitatea.
- Dar vreau să rămân în Rai.
- Îmi pare rău, regulile sunt reguli.
Şi astfel ajunge în Iad. Aici s-a întâlnit cu toţi prietenii cu care a petrecut şi s-a distrat de minune şi au discutat despre vremurile trecute. Iarba era verde, mesele erau formate numai din delicatesuri şi băuturi fine. A făcut cunoştinţă şi cu Diavolul, care era un tip foarte de treabă şi s-a distrat de minune spunând bancuri şi dansând. Următoarea zi a petrecut-o în Rai odihnindu-se pe nori şi cântând la harpă.
- Acum alege-ţi eternitatea.
- Nu credeam c-am să spun asta. În Rai a fost bine, dar cred că m-am simţit mai bine în Iad.
Aşa s-a reîntors în Iad. Aici a găsit un peisaj dezolant, pustiu, focuri, cazane, prietenii ei erau îmbrăcaţi în zdrenţe şi sufereau.
- Nu înţeleg, spuse femeia tremurând, ieri când am fost aici era minunat.
- Ieri te recrutam. Azi eşti angajată... "
Și aici e ceva biblic :” bătaia e ruptă din Rai” . Păi, dacă așa e Raiul, e groaznic cum o fi-n Iad!
. Cât despre , vin ,țuică și alte băuturi scoase din apă, să nu uităm de exemplul biblic cu transformatul apei în vin, deci, vrâncenii or fi mai aproape de Isus sau, au prins șpilul. Bine, constănțenii ar fi trebuit să știe să meargă pe apă, deci, silogismul ăsta nu e prea corect...
Acuma, despre tradiții și alte alea, e bine că nu-i ca-n comuna aia din Iași unde tinerii din două sate se întâlnesc și se cotonogesc pe bune, extrem de contondent. Asta, da, ciudățenie, să-ți caftești concetățeanul doar așa, de sport național. Cred că fratele @adso ar putea face un reportaj bengos despre asta, cu condiția să nu fie confundat de preopinenți. Culmea e că această tradiție nu dispare, ba chiar cred că e un mijloc de refulare!
Unde spuneai că-i locul ăla de iese gazul?! Mai că-mi vine să-mi iau casă acolo, Distrigaz-ul cred că se zgârie pe ochi și chiar mi-ar plăcea să văd postura asta!
Dacă în fântânile din Păunești, în loc de apă ar izvorî trăscău, jinaț sau "loțiune" de frecționat intern, datina adunării generale ar renaște mai repede decât a dispărut.
Nu ar fi ceva de speriat apariția unor fenomene neobișnuite în fântânile mioritice, bunăoară, în fântânile dintr-o comună (Laloșu) din județul nost' , cu ceva anișori în urmă, au apărut flăcări. Firi practice, localnicii au așezat ceaunele pe ghizduri, pregătind de-ale gurii, fără să plătească pentru gazul utilizat. Unii mai puțin avuți și fără de ceaun, frigeau direct, care ce prindea, ba o zburătură, ba un șoldan.
Oricum, ideea review-ului nu era asta, dar e și asta o variantă.
Mulțumesc pentru ecou, vorbe și vot; evident, fiind început de an îți urez un 2022 fericit și vacanțe reușite!
Legat de povestea apei in Vrancea as adauga si eu ceva, patit de mine.
In anii 1988 si 1989, la invitatia unor prieteni (unul din Focsani si altul din Tifesti)
am petrecut cate doua saptaluni la Soveja.
In 1989, la intoarcerea de la Soveja am oprit la Tifesti la bunii mei prieteni ca sa nu plecam cu burtile si mai ales cu traistile goale la Branesti. Stiam ca apa era mare problema in Tifesti, aceasta cumparandu-se cu cisterna. Prietenii mei aveau o sera in care cultivau crizanteme, cu care evident nu faceau mancare. Pentru ca mai era inca soarele pe cer am fost sa mai vizitam niste localnici, pe la casile lor. Am ramas tablou vazand in curtile oamenilor, la cel putin jumatate din ele, sere sau/si solarii cultivate cu flori sau legume, in special vinete. Asta in conditiile in care apa se cumpara. Iar la noi in Branesti nu cred ca erau 20 de solarii.
Deci in Vrancea, cel putin atunci, avea si alta intrebuintare decat fabricarea vinului.
Numai bine si calatorii placute!
Andri Popa am propus si noi, dar spun încă o data nu am găsit o melodie la care să știe majoritatea toate versurile. Sau măcar unul să-si asume. Ășa că mai căutați!!!
Safari pe uscat a fost de poveste. Chiar a fost pe gustul meu. Abia aștept să ajung cu povestea la el!
Mersi frumos pentru vizită și pentru ca-mi urmărești serialul!
Mulţumim pentru impresii, te aşteptăm şi cu alte recomandări din vacanţele ori excursiile tale trecute sau viitoare.
O explicație și pentru punctajul de 50% mulțumire: n-ai ce să apreciezi, locul este un fapt, că-ți place, au ba, el tot acolo e!
N-are ce să îmbunătățească! E ca la un loc istoric. De fapt, chiar asta este. De-aia am votat ”nici mulțumit, nici nemulțumit”, un criteriu prin care asta am vrut să subliniez .