Castelul Rosenborg. Rosenborg Slot. Castelul Rozelor.

TIPĂREȘTE

Cu aproape 3 ani în urmă am călătorit la Copengaga, știind că este o destinație de top printre capitalele nordice. Nu m-am temut de vreme rea, chiar în octombrie fiind, echipamentul de ploaie oricum nu poate lipsi din bagajul oricărui călător. Și Copengaha ne-a primit cu o vreme superbă!

În ziua a treia a călătoriei, după vizitarea Turnului Rotund, despre care am scris în anii din urmă (vezi impresii) ne-am încurcat pe străduțe mici și încâlcite ce formează așa-zisul Cartier Latin, pentru a ne îndrepta spre Grădinile și Castelul Rosenborg.

Cartierul Latin este zona cu clădiri din sec. al XVII-lea și sediul Universității (întemeiată la 1479), loc în care se vorbea latina, de unde și numele cartierului.

Am traversat Gothergade, o stradă largă ce taie în două nucleul vechi al orașului și am intrat print-o laterală în Grădinile Palatului, cele mai vechi din Danemarca, datând din sec. al XVII-lea. Copaci mai, groși și rari, verdeață cât cuprinde, alei, statui cu personajele lui Andersen, fântâni, toate sunt îngrijite exemplar. Grădina cu trandafiri este una din cele mai frumoase.

Se ridică măreț pe o latură a grădinii, cu turnulețe ca de basm și lei din piatră ce-i străjuiesc intrarea. A fost ridicat la porunca Regelui danez Christian IV în 1606 și a durat construcția până în 1634. Pe atunci locul era mult în afara orașului, într-o zonă rurală, înconjurată de grădini imense. A fost locuit de zece generații de regi și păstrează în mare parte decorul și mobilierul originar din vremea lui Christian IV.

O bună parte din castel este înconjurat de un canal, iar noi venind dinspre grădină am intrat în curtea ce-l înconjoară pe Pont Vert, un pod străjuit de doi lei lucrați în bronz.

La subsol se păstrează bijuteriile coroanei, inclusiv coroana incrustată cu diamante a regelui Christian IV. Cele 24 camere ale castelului ocupă trei niveluri și expun colecții regale, mobilier și obiecte de uz, folosite de familiile regale care l-au locuit. Fiecare nou venit ocupa alt apartament pe care îl mobila după moda timpului. Acum e proprietate de stat, dar pentru public a fost deschis încă din 1838.

Casa Regală de Oldenburg a fost întemeiată la 1448, iar regii, cu excepția unuia Ioan, toți, la încoronare au luat numele de Christian și Frederik, succedând alternativ la tron, până la Regina Margareta II, din zilele noastre.

Castelul, de un frumos stil renassance olandez, se ridică semeț cu puține modificări și foarte bine îngrijit.

La parter, o primă încăpere este Camera de iarnă, de fapt o sufragerie cu un imens șemineu, cu plafon și lambriuri renessance, picturi flamande și mobilă de valoare. Împreună cu Cabinetul de lucru și Camera de dormit formează apartamentul privat al regelui Christian IV. Picturile tavanelor, șemineele și parte din picturile incastrate în lemnărie, sunt originare. Camera de dormit într-un colț are o ușă ce dă în toaleta regelui, placată cu faianță de Delft și ”scaunul ” regal pentru necesități biologice.

Urmează alte încăperi, precum Camera de marmoră a fiului său Frederik III, cu un tavan superb decorat cu îngerași și-n mijloc blazonul danez. Mobilierul, oglinzile, decorațiunile din marmoră ale pereților, obiectele expuse, dau o notă încărcată, dar la modă în vremea respectivă. Nu bogăția și opulența au valoare, ci munca celor care le-au creat, materialele și tehnicile utilizate.

Cu pași ușor scârțâitori, ne îndreptăm spre Camera lui Christian V ornată cu frumoase tapiserii olandeze din sec. al XVII-lea, cu mari goblenuri semnate M. Wauters, tablouri de D'Ager și mobilier incrustat-opera ebenistului Lorenz Corbianus. De remarcat câteva vechi instrumente muzicale sau scrinul din ambră realizat la 1690 cu intarsii de ivoriu și o combinație excelentă a nuanțelor de chihlimbar.

Pe o scară simplă, circulară am urcat la primul etaj. În față se deschide o încăpere cu mobilier recoco, dar trebuie urmat traseul impus vizitatorilor. Pe dreapta, pe lângă peretele cu ferestre mari ce dau spre grădină, se succed vitrine cu tot felul de obiecte, majoritatea lucrate din materiale exotice precum ouă de struț sau fildeș.

Ajungem în Camera altui Rege. Dar care rege? Regele Frederik IV. După cum se vede, fiecare cameră, cu regele său. O altă încăpere este decorată în stil chinezesc, la modă atunci. Am văzut aici o masă încrustată cu lalele și fain lăcuită, folosită la servirea ceaiului, a cafelei și a ciocolatei. Într-o vitrină, o chitară incrustată și lucrată la Hamburg în 1700, operă a meșterului lutier Joachim Tielke.

Camera Regelui despre care spusei, a regelui Frederik IV, este aproape întunecată de încărcată ce e. Tavanul casetat, tapiseriile flamande, goblenuri lucrate la 1700, mobilierul adus din Italia și multe alte obiecte precum ceasuri, busturi, oglinzi, tablouri, toate aduc valoare meșterior făuritori de frumos.

Camera altui rege, Regele Christian VI se remarcă prin imensele tapiserii olandeze cu scene din viața lui Alexandru cel Mare, lucrate la 1685, scaunele tapisate, tavanul pictat cu flori specifice Danemarcei, sau oglinzile venețiene și garniturile pentru toalettă.

Am ajuns și în ”frumoasa” de la intrare, respectiv Sala La Rose. Nu este așa încărcată. Tavanul este o frumusețe! Secretairul cu carillon este din lemn de trandafir și incrustat cu fildeș, sidef și aur alb. La geamuri sunt frumos aranjate cupe din cristal cu capace, gravate Heinrich Kohler.

Urmează un mic Cabinet de sticlă, model după galeriile de la Versailles. Vizitatorul își poate vedea propria reflexie în oglinda ovală încastrată în parchet, jenant la vremea respectivă pentru femei, care purtau numai rochii.

În Cabinetul de lucru al regelui Frederik V se remarcă un imens candelabru din ambră (chihlimbar), cu 24 brațe executat de aurarul Spengler la 1753. Tapiseriile sunt executate la Berlin.

Camera regelui Christian VII, tânăr bolnav, introvertit, urmare deselor căsătorii între rude foarte apropiate. În timpul său, statul a fost condus de un consiliu, dar a avut totuși un fiu, pe Frederik VI. În Camera Christian VIII se remarcă un ceas din bronz și tavanul din timpul lui Christian IV.

Camera Frederik VII are pereții tapetați cu catifea cumpărată de la Veneția, biroul de lucru este din Prusia, vasele de ornament fabricate la Sevres. Cabinetul cu bronzuri, pe lângă chei, ceasuri și vase din bronz, găzduiește o colecție de vase din sticlă, aidoma celor văzute anterior.

La etajul II este sala cea mai frumoasă, Sala Cavalerilor, sau Marea Galerie, cu tronul regelui, a reginei, tapiserii daneze, un plafon stucat la 1709, trei namile de lei din argint, tote într-un spațiu larg, folosit pentru baluri, recepții și banchete. Aici se făceau și încoronările.

De remarcat în două spații separate, colecția de porțelanuri pentru 100 persoane, care conține peste 2000 de piese, fiecare decorată cu flori din flora spontană națională. Interesant! Cum sunt prezentate? Pe niște suporți așezați pe un întreg perete și la fel o colecție de sticlărie, de rămâi uimit!

Castelul Rosenborg, cea mai frumoasă construcție renessance din orașul Copenhaga, rămâne deschisă publicului pentru a aprecia munca, îndemnarea și talentul meșterilor organizați în ghilde, fiecare după specialități. Nu regii au profitat de munca lor, ci noi, cei din ziua de azi, pentru că frumosul are efect terapeutic.

---

VIZUALIZĂRI: 996 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI