Pasul Schiorilor

TIPĂREȘTE

In seara zilei de vineri 7 februarie, ne-am hotarat sa facem o mica iesire la munte pentru a doua zi. Am ales sa mergem la Azuga, aceasta statiune fiind laudata de prietenii mei pentru conditiile bune de ski, si mai ales pentru faptul ca telegondola din Azuga nu este foarte aglomerata, timpii de asteptare fiind destul de mici.

Am inceput sa cautam pe internet pentru o cazare in noaptea de sambata spre duminica. Spre surprinderea noastra am reusit sa gasim ceva destul de repede, la pensiunea Pasul Schiorilor. Am vb la telefon cu o doamna, care ne-a spus ca avem noroc pentru ca cineva tocmai isi anulase rezervarea, asa ca a ramas sa ne auzim a doua zi (sambata), pretul fiind de 190 de lei pe noapte pentru o camera dubla, pentru doi adulti (cea mica nu a avut chef de plimbare).

Am plecat de acasa destul de devreme, astfel ca am ajuns in Azuga in jur de ora 9 dimineata si am mers direct spre zona partiiilor Sorica si Cazacu. Accesul in parcarile din zona partiilor se face contra unei taxe in valoare de 20 de lei pe zi. Am ramas placut impresionati de parcarile mari, unde era imposibil sa nu gasesti un loc. Pe la sfarsitul anului trecut, am facut o escapada asemanatoare la Predeal, unde am remarcat sporirea numarului de locuri de parcare, existand doua parcari etajate noi.

Am achizitionat ski passul pentru 4 ore la pretul de 100 de lei. Ski passul pentru o zi intreaga costa 140 de lei pentru adulti. De mentionat ca partia Cazacu era inchisa, existand un afis la coborarea din telegondola, cu toate astea foarte multi schiori se aventurau pe aceasta partie. Deoarece am schiat pentru prima data la Azuga si sunt un schior mai degraba intermediar am avut ceva emotii. Am vizualizat mai multe filmulete pe youtube cu coborari pe partia Sorica, asa ca stiam la ce sa ma astept.

Dupa ce in luna ianuarie ne-am intors din Pamporovo, am putut sa compar cele doua experiente asa ca am fost foarte dezamagit. Astfel la primele ore ale diminetii pe partia Sorica nu cred sa fi trecut vreun ratrack, iar tunurile de zapada au functionat vreo doua ore, producand zapada artificiala, care ingreuna schiatul. De asemenea accesul de la telegondola pe partia propriuzisa se face mergand cateva sute de metri pe o portiune lina, apoi printr-o ” gatuitura” nu mai mare de 3-4 metri latime. Exact in zona respectiva se formasera si portiuni cu gheata, cosmarul oricarui incepator. Daca as fi venit cu cea mica, probabil ca nu ar fi avut curaj sa treaca prin zona repectiva.

Frumusetea muntelui in plina iarna, a compensat micile neplaceri, asa ca orele au trecut si in jur de ora 13 am plecat de la partie pentru a ne caza.

Pensiunea Pasul Schiorilor, se afla intr-o zona accesibila, in apropierea sensului giratoriu unde se intra in zona platita a partiilor de schi. Am ajuns foarte usor cu ajutorul wazeului si am parcat masina in apropierea pensiunii. Pensiunea este deservita de trei angajati, un cuplu si inca o doamna. Am coborat din masina si am mers sa ne cazam, dar ajunsi la poarta pensiunii ne-am impiedicat de portita de la intrare, pentru a carei deschidere era necesar un cod de acces, acelasi cod fiind folosit si la usa de la intrare in pensiunea propriuzisa. Am vorbit din nou la telefon cu proprietara, comunicandu-i ca am ajuns, iar dansa ne-a spus codul de acces, astfel incat am putut intra inauntru.

Pensiunea este structurata pe 4 niveluri. La primul nivel se afla un fel de lobby si receptia, la nivelul 2 este bucataria si zona de servit masa, iar la nivelele 3 si 4 sunt camerele. In momentul cand am ajuns noi in pensiune era o mare agitatie, personalul ocupandu-se de un grup de copii aflati in excursie, care venisera doar sa serveasca masa. Dupa ce am intrat in pensiune, am asteptat cateva minute in lobby, dar cum nu venea nimeni, am urcat sus in zona de servit masa si am luat legatura cu domnul din staff, care indeplinea si functia de ospatar, si care ne-a spus ca camera noastra era pregatita si anume camera numarul 12 si ca vom gasi cheia in usa camerei. De altfel, am remarcat ca atat checkinnul cat si checkoutul, s-au facut intr-un mod neconventional, diferit de hotelurile mai mari. Noi am fost incantati de atitudinea gazdelor, creandu-se o atmosfera foarte relaxata. La plecare, cand am vrut sa achitam, am aflat ca nu se poate plati cu cardul, dar in cazul ca nu avem bani cash, am putea plati ulterior de acasa prin transfer bancar, dovada de incredere pe care nu am mai intalnit-o la noi, mai ales ca a fost prima noastra vizita in aceasta locatie.

Camera numarul 12, este ultima camera de la nivelul 4. Mobilierul din camera este din lemn de culoare inchisa, destul de bun calitativ. Nu exista pat matrimonial, ci doua paturi lipite, iar zona de imbinare nu este deranjanta. Saltelele sunt de buna calitate ca si lenjeriile. In camera mai exista o masa si un singur scaun, doua noptiere si un dulap soldat. Nu am avut probleme cu incalzirea, existand un calorifer generos ca si dimensiuni.

Camera beneficiaza de un balcon cu vedere frumoasa si este foarte luminoasa datorita geamului mare. Din pacate nu exista perdele, ci doar o draperie inchisa la culoare dar foarte utila ziua, cand poti face intuneric in camera. Baia este micuta, dotata cu cabina de dus dar si cu incalzire in pardoseala. Din pacate gresia si faianta din baie sunt de culoare bleu sau albastra, contrastand cu mobila inchisa la culoare din camera.

La venire l-am intrebat pe domnul din staff daca putem servi si masa la pensiune, si ni s-a raspuns ca putem servi masa de seara, daca solicitam, si am avut de ales intre 3 variante: pastrav, aripioare dezosate, sau mamaliguta cu branza si smantana. Astfel la cina, sotia a mancat aripioare dezosate cucartofi la cuptor, iar eu mamaliguta cu branza si smantana, sau MBS dupa cum s- a exprimat gazda noastra. Cina a inceput cu o salata – aperitiv. Astfel pe o masa erau toate ingredientele pentru o salata (rosii, castraveti, morcov ras, varza, castraveciori murati, porumb, etc) dar si un bol cu fasole batuta si altul cu icre. La desert am avut un fel de papanasi cu inghetata.

Pensiunea era ocupata, la capacitate maxima, in general de familii cu copii mici. Seara am facut o plimbare prin statiune si am facut o mica aprovizionare la un magazin Profi. La intoarcere, gazdele noastre organizasera un fel de petrecere pentru micuti in holul de la parter, distractia fiind in toi.

Micul dejun a fost gratuit, dar am servit doar o cafea, am lenevit putin in sala de mese si am plecat spre partie. Spre deosebire de ziua anterioara, conditiile au fost mult mai bune pentru ski, si nu a mai fost asa de aglomerat.

Una peste alta, noi ne-am simtit bine la Pasul Schiorilor si am intalnit gazde primitoare care isi dau toata silinta sa te simti bine. La final am achitat 290 de lei pentru o noapte de cazare si o cina servita la ei, preturi acceptabile zic eu. Am fost dezamagiti de statiunea Azuga si de conditiile de aici, mai ales prin comparatie cu vecinii bulgari. Recomand din toata inima aceasta locatie celor care vor totusi sa-si petreaca timpul liber in statiunea Azuga.

---

VIZUALIZĂRI: 1595 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI