Casa Miței Biciclista

TIPĂREȘTE

În copilărie le-am cerurt părinţilor să-mi cumpere o bicicletă. ˝Ferească Dumnezeu! ˝mi-a spus mama scandalizată. ˝Vrei să ajungi ca Miţa Biciclista?˝. Era prin anii ´40.

Am mai auzit de câteva ori de această persoană, ştiam că existase în mod real dar n-am avut nici timp, nici răbdare să aflu mai mult până ce am citit că proprietatea ei urma să fie restaurată şi s-ar scoate la vânzare la preţul de 4 mil. eu. Stirea era din 2017 iar finisarea lucrărilor urma să aibă loc în 2018. Cum adresa era în apropiere de piaţa Amzei, pe strada Biserica Amzei nr. 9 colţ cu str. Cristian Tell lângă ambasada franceză şi vis-a- vis de biserica Amzei, mi-am zis că ar trebui s-o văd.

A fost construită în primii ani ai secolului trecut de celebrul arhitect N. Mihăescu în stil baroc cu faţada Art Nouveau. Este amplu decorată cu basoreliefuri cu heruvimi, îngeraşi şi lei care au rezistat trecerii timpului. Este un monument de arhitectură al Bucureştiului, un adevărat palat cu trei corpuri de clădiri, două etaje şi mansardă, cu o suprafaţă desfăşurată de 2000mp. Are zece camere, opt băi, două balcoane şi două intrări: una pentru maşini şi trăsuri alta pentru locatari.

Situată în plin centrul capitalei este prin decoraţiunile sale exterioare una din cele mai spectaculoase case din Bucureşti. Se spune că a fost donată de regele Ferdinand celebrei Miţa Biciclista, curtezana de lux din prima parte a secolului trecut.

După naţionalizare s-a degradat continuu, o încercare timidă de restaurare făcându-se în 1980. Deteriorarea a continuat şi nemaiputând fi locuită a devenit adăpost pentru oamenii străzii.

După 1990 rudele Miţei Biciclista au câştigat în instanţă imobilul dar neputând să-l refacă şi întreţine l-au vândut sub preţ unor spanioli. Aceştia au angajat Grupul spaniol Mantor pentru consolidare şi restaurare. S-au păstrat elementele decorative în formă originală, s-a înlocuit parte din parchetul deteriorat, s-a anvelopat întreaga clădire. S-au respectat integral liniile vechii construcţii. Termenul de finisare al lucrărilor era prevăzut în 2018 dar nu a fost respectat.

Astăzi în 2020, clădirea este complet restaurată interior şi exterior, mai necesită doar eliberarea camerelor de materiale, curăţenie şi pe strada alăturată îndepărtarea molozului şi deşeurilor rezultate din construcţie.

Casa este scoasă la vânzare pentru suma de 4 mil. euro. Nu cunosc situaţia juridică actuală pentru că o altă informaţie susţine că Primăria ar vinde-o pentru 3 mil euro (cu comision 90000 eu celui care va aduce cumpărătorul) şi în caz că nu va avea loc nicio tranzacţie, o va transforma în muzeu.

Miţa Biciclista nu e o legendă ci un personaj real şi controversat care a făcut furori în Bucureştiul interbelic. Maria Mihăescu, denumită de ziaristul George Ranetti, Miţa Biciclista şi de doamnele de la palat Miţa Cotroceanca, fiica unei spălătorese, s-a născut în 1885 în comuna Diţeşti Prahova. La 15 ani a venit în Bucureşti şi şi-a început ˝cariera˝. Era foarte frumoasă, o blondă tunsă scurt cu ochi verzi-albaştri, voluntară şi nonconformistă.

A plecat la Paris unde a învăţat franceza şi bunele maniere. Unul din primii amanţi de renume a fost regele Leopold al Belgiei.

Revenită în ţară a ţintit la cele mai înalte figuri ale protipendadei scria Neagu Juvara. Printre ˝prietenii˝ ei s-au numărat Octavian Goga, Nicolae Grigorescu dar şi regele Manuel al Portugaliei care ar fi cerut-o în căsătorie dar l-a refuzat pentru că în acel timp se iubea cu dr. Nicolae Minovici.

Regele Ferdinand i-ar fi dăruit casa din Piaţa Amzei despre care v-am vorbit.

Extravaganţele ei au constat din faptul că a fost prima femeie care s-a plimbat la şosea în Bucureşti cu bicicleta, că purta pantaloni bărbăteşti şi că la mare intra în apă în bikini în timp ce femeile ˝cumsecade˝ purtau halate de baie.

Deţinea o trăsură şi o maşină cupe de ultimă modă cu care intra prin poarta impozantă de fier în curtea imobilului.

Servitorilor polonezi le vorbea numai în franceză chiar dacă aceştia nu o înţelegeau. Simţind că îmbătrâneşte, în 1940 s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dumitrescu. Pentru că în timpul războiului şi după venirea comuniştilor, veniturile lor secătuiseră a închiriat o parte din imobil, retrăgându-se cu soţul într-o aripă a casei. Când nu mai avea bani îşi îmbrăca bărbatul în haine vechi şi-l trimitea la cerşit în piaţa Amzei şi pe str. Mendeleev. Cu banii aduşi de acesta, mânca la Athenee Palace şi se vopsea la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei.

După naţionalizare s-a restrans în mansarda imobilului din Piaţa Amzei. A murit târziu în 1968, la 83 de ani într-o sărăcie lucie.

---

VIZUALIZĂRI: 3147 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI