Çeşme, minunatele „fântâni” ale Turciei egeene

TIPĂREȘTE

Eram datoare, moral cel puțin, orașului Çeşme cu un articol separat, având în vedere că ne-a găzduit foarte bine în cea mai recentă vacanță turcească de la malul Egeei.

Orașul în sine este reprezentativ pentru toată zona, restul micilor localități fiind înglobate în acesta, făcându-se referire practic la Çeşme ca la un tot unitar. Çeşme se află la circa 75 km vest de Izmir, distanță care se parcurge excelent pe autostrada O-32 sau pe drumul expres D300. Este cel mai important port, și unul dintre cele mai de seamă ale Turciei, este centrul economic și administrativ al zonei, o urbe cu puțin peste 40.000 de locuitori și o istorie de câteva milenii.

În antichitate se numea Kyssos și era portul principal al renumitului oraș antic Erythrai, situat la 28 km est, la rândul său, unul dintre cele douăsprezece polisuri întemeiate de grecii ionieni în Asia Mică. De la stadiul de Kyssos și până la cel de Çeşme, așezarea a trecut prin stăpâniri diverse: romană, bizantină, genoveză, otomană.

Evenimentul istoric considerat a fi cel mai de seamă pentru Çeşme este bătălia navală de la Chesma (5-7 iulie 1770) din timpul războiului ruso-turc (1768–1774) dus între flotele ruso-britanice contra celor otomane în golful Çeșme, cele otomane, sub conducerea lui Cezayirli Gazi Hasan Pașa sau Hasan Pașa al Algeriei, fiind învinse clar de cele ruso-britanice.

Numele de Çeşme ar proveni de la un cuvânt persan care înseamnă izvor, fântână și care face trimitere la numeroasele izvoare termale din toată peninsula sau la multele fântâni otomane ridicate în oraș acum un veac și jumătate.

După scurtele informații istorico-geografice ale orașului, voi încerca să prezint obiectivele de interes turistic ale orașului, obiective care ar putea înclina balanța spre alegerea acestui oraș drept destinație de vacanță. Noi le-am descoperit pe îndelete, date fiind cele zece zile petrecute în oraș, atât la recomandarea celor de la centrul de Informații Turistice, cât și a propriilor noastre idei despre ce și cum ar trebui văzut orașul. Apropos, la Centrul de Informații Turistice, cei de acolo, văzându-ne interesați, nu știau ce să ne mai pună la dispoziţie, ce materiale să ne mai arate, ce hărţi să ne mai dea.

1. Aș începe cu Castelul medieval din Çeşme, cel mai reprezentativ și cel mai de seamă edificiu din oraș, practic simbolul acestuia, pe care l-am vizitat încă din prima zi. În sine o fortăreață imensă în toată regula, clădirea este impunătoare și atrage toate privirile către ea. Se crede că a fost ridicat în anul 1508, în timpul domniei sultanului Beyazid al II-lea, în scop de apărare împotriva genovezilor, iar numele arhitectului ar fi fost de Mehmet, fiul lui Ahmet. Construcția sa în pantă, este masivă, rectangulară, cu ziduri groase de apărare și numeroase creneluri. Are șase turnuri, o moschee cu un minaret, o curte interioară foarte mare, înclinată, și o poziție strategică de invidiat, veghind asupra portului. A fost renovat și restaurat în anul 2010 când, în câteva dintre incintele sale, a fost amenajat Muzeul de Arheologie cu o mulțime de exponate și săli dedicate vremurilor antice: sitului Erythrai, dar și războiului ruso-turc. De altfel, în fața castelului se poate admira statuia lui Cezayirli Gazi Hasan Pașa însoțit de leul său (animal de companie), acesta legându-și numele de această bătălie istorică.

Intrarea în castel a costat 14 lire/persoană, bilete pe care le-am achitat cu cardul, vizita nu ia mai mult de o oră-două cu toate pauzele pentru poze, iar panorama peste port și întregul oraș este superbă. Este de remarcat buna organizare a muzeului și larghețea spațiilor dinăuntrul castelului.

Foarte aproape de castel se află un parc de joacă pentru copii, sediul poliției, Centrul de Informații Turistice iar în micul scuar dintre castel și faleză se află câteva busturi ale unor conducători otomani importanți pentru zonă.

2.Marina și portul comercial din Çeşme ar urma în ordine ca importanță. Dacă portul comercial există de când cu lumea în Çeşme, Marina a fost inaugurată în 2010 și chiar este una dintre cele mai elegante Marina pe care le-am văzut în Turcia, dar cam scumpă și, evident, exclusivistă. A fost creată să găzduiască peste 400 yachturi ale oamenilor cu dare de mână, este deschisă pe tot timpul anului și pune la dispoziție utilizatorilor săi servicii aferente. Zona de ţărm, plină de cluburi, magazine de firmă, cafenele, restaurante de clasă, acoperă 31.000 mp şi cuprinde o faleză foarte şic, aranjată cu bun gust. Atmosferă şi ambient distinse, toate acestea ne-au făcut să luăm la pas de câteva ori Marina în diverse momente ale zilei, dar seara este realmente magică.

Portul comercial, numit Ulusoy în zilele noastre, asigură deschiderea oraşului Çeşme către întreaga lume de câteva mii de ani. Prin acesta se efectuează traficul de mărfuri şi cel de persoane, foarte intens şi de importanţă maximă. Cursele de persoane, ferryboat-uri sau vase mari de croazieră, au loc către insula vecină Chios, Brindisi, Italia, iar din 2019 și către Lavrion Grecia. Desigur, există curse regulate de persoane către alte porturi din Turcia.

3. Centrul vechi își are nucleul în piața Atatürk, o deschidere amplă garnisită cu palmieri înalți, lângă care se află castelul și primăria orașului și, desigur, un mare grup statuar dedicat celui de seamă om de sat al Turciei moderne. Piața este mărginită și de câteva sedii de bănci, hotelul Ridvan, terase, cafenele, locante. De aici, se lasă Atatürk Bulvari, strada pietonală lungă de câteva sute de metri bune, pe care se găsesc una lângă alta, de-o parte și de alta, casele vechi reabilitate, transformate în prăvălii, magazine, cafenele, restaurante mai stilate sau basice. Aici este practic inima orașului vechi ce pulsează frenetic de turiști, ce să mai vorbim, este un furnicar atât ziua, dar mai cu seamă seara. Tot pe această arteră se află și vechea biserică ortodoxă greacă Agios Charalambos construită inițial în 1832, restaurată în anul 2010 și folosită de atunci drept spațiu expozițional. Se mai păstrează încă pe tavan picturi originale cu sfinți, Iisus Hristos Pantocrator cu chipurile ciuntite.

Lateral de această stradă principală, se întind în stânga și în dreapta alte străduțe mici pietruite, cu case ridicate acum două-trei sute de ani, reconstruite în stil otoman, transformate în boutique hoteluri. Caracteristicile acestor case sunt pe de-o parte, piatra galbenă indigenă, denumită köste, din care au fost clădite, un fel de travertin, iar pe de altă parte modul cum au fost pictate pe-afară cu tot felul de desene, tehnica purtând numele de sgraffito. Poți să rătăcești cu succes o zi întreagă pe ulicioarele acestea lăturalnice, parcă răsucite, că tot nu reușești să le descâlcești.

O altă caracteristică a orașului ar fi aceea că majoritatea covârșitoare a străzilor nu au un nume efectiv, ci poartă un număr, practic au fost numerotate, din ce am văzut având între 2000 și 3000 indicativul.

4.Fântânile istorice, cele care ar da numele orașului, în număr de unsprezece, răspândite prin tot orașul. La rândul lor, fiecare dintre ele poartă numele persoanei care s-a îngrijit s-o ridice. Din ceea ce se știe, acestea ar fi fost construite după 1800 de localnicii bogați în semn de mulțumire pentru starea lor materială pe care o atinseseră. N-am reușit să dăm decât de vreo trei prin centrul vechi și de una înspre portul Ulusoy, toate fiind nefuncționale, dar măcar sunt renovate. Pe acestea, stă câte o inscripție în arabă despre povestea fiecăreia.

Apropos de fântâni, în centru, aproape de castel și o școală, în zilele noastre, există o fântână arteziană, de formă aproximativ circulară, funcțională, alături de care stau la loc de cinste „însemnele” lor de patriotism: drapelul național și chipul lui Atatürk.

5. Vis-a-vis de această fântână se situează un alt simbol medieval al orașului, caravanseraiul istoric, în prezent fiind amenajat drept un hotel prestigios: Kanuni Kervansaray Historical Hotel. A fost construit în anul 1528, din ordinul sultanului Soliman Magnificul ca o clădire cu două niveluri, care să servească ca spațiu pentru comerț, destinat în special negustorilor străini, cât și ca spațiu pentru noapte și depozit pentru bunurile pe care acestia le aduceau. Are arhitectura tipică a hanurilor de odinioară, cu o curte interioară generoasă, înconjurată de jur-împrejur de zidurile groase ale edificiului în sine, construcție ce cuprindea camere pentru oaspeți, prăvălii, cârciumă, depozite. În mijloc trona o fântână la care se adăpau caii drumeților.

Astăzi, hanul de altădată s-a preschimbat în hotelul despre care v-am spus, am cerut permisiunea la recepție să intrăm în curte și să facem câteva fotografii. În interior, în curte, la o privire de ansamblu de jur-împrejur, îți dai seama că e un hotel de clasă, modern, cu facilități fel de fel și cu o faimă din vechime pe care chiar o merită.

6. Faleza și portul pescarilor sunt alte obiective care nu trebuie ratate în Çeşme. În micul port de vase de pescuit se organizează și o piață de pește în fiecare zi, pescarii punând la bătaie captura cu care au venit din larg. Aceștia am văzut că sunt organizați într-o cooperativă, formă pe care am mai văzut-o și în alte bresle din Turcia. Faleza din Çeşme este de poveste, fiind o reală încântare s-o iei la picior la ceas de seară când se pot surprinde apusuri absolut magnifice. Lungă de mai bine de un kilometru, este locul de promenadă preferat de localnici, dar mai ales de turiști. Pe partea cealaltă a bulevardului vecin cu marea se află hoteluri, clădiri adminstrative, jandarmeria, restaurante la care seară de seară se cântă muzică live, chiar dacă numărul clienților nu e foarte mare. Cele mai bune localuri în care se mănâncă pește și fructe de mare sunt acestea, de la faleză.

Lângă portul pescarilor se află și portul turistic, adică locul în care sunt ancorate și vasele de excursii zilnice, majoritatea un fel de corăbii sau goelete, care plecau în fiecare zi pline ochi de doritorii de distracție și aventură. Am marele regret că nu am experimentat măcar una dintre croazierele de-o zi, dar bariera de limbă existentă de-o parte şi de alta, ne-a cam făcut să stăm în banca noastră. Ştiu sigur că turcii se distrau de minune fiindcă la întoarcere în port, pe seară, vasele treceau prin faţa hotelului nostru şi auzeam muzica şi hărmălaia extremă a turcilor veseli din cale-afară care ne făceau cu mâna, în semn de bună dispoziţie în exces.

7.Plaja Tekke, singura din oraş, situată la capătul falezei, lângă hotel Pasifik, vecinul nostru. Este o plajă de nisip fin auriu, cuibărită într-un golf micuţ, intrare lină în mare, nisip pe fund, cu câteva pietre la păşit în apă la început. Nu este amenajată cu şezlonguri, dar în spatele acesteia există un întreg complex cu spaţii verzi, restaurant, duşuri, cabine de schimb, şezşonguri şi umbrele aşezate pe spaţii destinate special. Practic plaja în sine era disponibilă tuturor celor ce veneau cu rogojină, cearşaf, umbreluţă din dotarea proprie.

8.Alte informații utile ar fi că în Çeşme se organizează o piață în aer liber (bazar) de două ori pe săptămână, duminica și miercurea, fiind locul unde se vinde și se cumpără multă marfă, fel de fel. Alimentară și nealimentară, dar prepodenterent legume și fructe. Nouă ne place să căscăm gura la tarabe, să ne plimbăm printre acestea, umplându-ne ochii de culori vesele. Mai și cumpărăm arareori câte ceva, mai mult de complezență, sau din dorința de a interacționa cu localnicii. Turcii sunt negustori înnăscuți și le place să se târguiască chiar și pentru o marfă nesemnificativă, face parte din joc.

Ar mai fi de spus o vorbă-două și despre mastic, rășina care se obține din arborele (pistachia lentiscus) , apanajul insulei vecine Chios, cunoscută ca insula masticului (Sakız Adası în limba turcă). S-a încercat și aici adaptarea acestui arbore cu rășină celebră, din considerentul că ar exista condiții similare de climă și sol, dar, deși procesul n-a eșuat, calitatea masticului obținut nu se ridică la cea a originalului din Chios. Cert este că în acest colț de lume, multe produse naturale sunt obținute pe bază de mastic, de la simplele granule de rășină, gumă, pudră, la dulciuri cu mastic, gem, cosmetice, în plus se folosește cu succes în industria de medicamente, fiind cunoscut ca element cu proprietăți curative.

Toată vacanța am mâncat înghețată cu aromă de mastic, specialitatea zonei și pot spune că a fost excelentă, iar pentru acasă am cumpărat tot soiul de produse cu mastic, inclusiv cafea care s-a dovedit a fi foarte bună.

În zilele sejurului nostru, Çeşme se pregătea de festivalul său anual ce urma să înceapă exact în ziua când am fi plecat, dar am fost martorii acţiunilor premergătoare, ai înveşmâtnării oraşului în haine de sărbătoare şi chiar spectatorii unui show gratuit şi grandios susţinut în generosul amfiteatru în aer liber al urbei de un artist turc renumit: Volkan Konak.

Fără niciun dubiu, orașul Çeşme poate constitui o destinație de vacanță foarte ofertantă în care nu ai cum să te plictisești. Turistul poate găsi o mulțime de lucruri de văzut și de făcut în oraș, dar se poate orienta și în toată peninsula, sau chiar să viziteze insula greacă Chios. Doar că reprezintă o zonă frecventată în special de turci, turiștii străini fiind destul de puțini. Noi ne-am simțit foarte bine în Çeşme și ne-a plăcut tare mult acolo și nu excludem posibilitatea să revenim într-o altă vacanță.

Vă rog, ataşaţi următorul videoclip:

https://www.youtube.com/watch?v=O-kAqLHJpn4

---

VIZUALIZĂRI: 1721 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI