Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena - Hârșova

TIPĂREȘTE

Minivacanța în deltă și incursiunile care au urmat în orașele dunărene dobrogene ne-au prilejuit - pe lângă altele - cunoașterea unuia dintre cele mai frumoase lăcașuri de cult pe care le-am văzut în ultima vreme.

Spuneam în articolul precedent - Popas la Hârșova - că mocanilor ardeleni li se datorează așezarea modernă de astăzi. Veniți în această parte a țării prin transhumanţă, stabilindu-se definitiv aici, aceștia au simțit nevoia să aibă un lăcaș al lor pentru rugăciune. În 1772 diplomatul polonez Orlik spunea: "Creştinii din oraşul Hârşova m-au rugat să stăruiesc la Constantinopol să li se permită să clădească o biserică."

Celor 16 familii de creştini ortodocşi care existau la Hârșova în 1854 li se alătură în următorii trei ani încă 35 de familii de ortodocși transilvăneni. Zona în care s-au stabilit, rămasă în memoria colectivă cu numele de "Varoş", era locuită numai de români. Nicolae Ţârca, și el ardelean la origine, venit în Hârşova în 1856, a sprijinit comunitatea românească de aici pentru ridicarea în Varoş a unei biserici. La îndemnul şi cu stăruinţa acestuia, în anul 1857 s-a ridicat - din chirpici, cu acoperiș din stuf - prima biserică românească din Hârșova. Lăcașul - al cărui hram era "Sfântul Nicolae" - a fost înzestrat de preotul slujitor Ioan Verzea - și el tot ardelean - cu icoane, cu cărţi de cult şi cu veştminte preoteşti aduse tot din Ardeal.

Cu trecerea timpului, în special după cucerirea independenței și alipirea Dobrogei la patria mamă, numărul românilor din Hârșova a crescut, așa încât, la sărbătorile mari, bisericuța din chirpici acoperită cu stuf se dovedea neîncăpătoare. Din donațiile credincioșilor, dar și cu sprijinul Prefecturii Constanța și al Casei Regale, în perioada 1904-1909 (după alte surse 1893-1904) s-a înălțat la Hârșova o nouă biserică. Cu o suprafață de 478 m², construcţia a fost executată după proiectele întocmite de o echipă de specialiști condusă de arhitectul Grigore Nicolau, iar realizarea construcției a fost încredințată inginerului D. Bănescu.

Biserica în stil bizantin, în formă de cruce, are temelie din piatră, pereți din cărămidă, pardoseală placată cu gresie și acoperiş de tablă. Lăcașul este unul dintre puținele din România înzestrat cu 7 turle. Acestea sunt dispuse astfel: una centrală - așezată pe naos, două principale - așezate simetric pe pronaos și patru mai mici care înconjoară turla centrală, toate prevăzute cu ferestre. Împrejmuirea executată de meșteri locali (fraţii Drumea) este din piatră şi fier.

Noul lăcaș, cu hramul "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" a fost sfinţit la 8 septembrie 1909. Profanată în timpul primului război mondial (fiind transformată în adăpost pentru cai) biserica a fost resfințită în 1919.

Așa cum reiese din marea pisanie amplasată în pridvor, biserica a beneficiat în timp de mai multe reparații și îmbunătățiri, precum și de restaurarea picturii interioare.

În vârful dealului, în Str. Independenței, am oprit în marea parcare din fața Bisericii "Sfinții Împărați Constantin și Elena", aproape liberă atunci, noi ajungând acolo într-o zi obișnuită, din mijlocul săptămânii. Intrarea flancată de chipurile Sfinților Petru și Pavel, are deasupra icoana hramului - Sfinții Împărați Constantin și Eleana, iar în partea superioară pisania.

Pridvorul dreptunghiular, deschis și susținut de șase coloane, întâmpină cu fragmente biblice pline de învățătură: "Și când stați de vă rugați, iertați tot ce aveți asupra cuiva, ca și Tatăl vostru cel din ceruri să vă ierte vouă greșalele voastre" sau "Intra-voi în casa Ta sfântă Doamne, povățuiește și îndreptează calea mea".

Când am intrat, nu era nimeni în interior, așa încât am putut admira în tihnă frumoasa pictură interioară și cele câteva vitralii. Zâmbind, pe ușa altarului și-a făcut apariția cineva care ne-a întâmpinat cordial și ne-a povestit câte ceva despre lăcaș, înmânându-ne în cele din urmă un scurt istoric tipărit al bisericii. Ajutată de acest scurt istoric, în special pentru datele tehnice, precum și de fotografiile pe care - cu permisiune - le-am făcut în biserică, încerc să prezint interiorul.

Sfântul lăcaș este iluminat natural - prin cele 26 de ferestre împodobite cu vitralii și artificial - de un candelabru cu nu mai puțin de 72 de becuri.

Pictura - terminată în 1908 - a fost executată de pictorul ploieştean Toma Vintilescu. Pictorului italian Cantini i se datorează lucrarea "Lăsaţi pruncii să vină la mine" care se găseşte în pronaosul bisericii, pe partea stângă.

Pronaosul dreptunghiular, de mari dimensiuni (27,30 x 17,10 m) susţinut de 6 stâlpi masivi cu capiteluri ornate, are strane de o parte și de alta. În partea dreaptă identificăm câteva scene biblice: "Visul lui Iacob", "Sfânta Cuvioasă Marina", "Martira Ecaterina", "Convorbirea lui Iisus cu samariteanca la puţul lui Iacob" și "Rugăciunea din grădina Ghetsimani". Peretele sudic este iluminat de 3 ferestre, pe cea din mijloc fiind ilustrată "Sfânta Maria cu Iisus". Deasupra ferestrelor este reprezentată "Înălţarea Domnului nostru Iisus Hristos".

În partea stângă identificăm scenele: "Sfântul prooroc Ilie în pustietate", "Cuvioasa Paraschiva", "Sfânta martiră Elisaveta", "Mironosiţele la mormântul Domnului" și "Sfinții Cuvioşi Roman şi Ioan Damaschin". Tot pe această parte se găseşte şi amvonul. Iluminarea peretelui nordic se face tot prin 3 ferestre, pe cea din mijloc fiind înfățișată "Maica Domnului". Deasupra ferestrelor este picatată "Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim".

De o parte şi de alta a pronaosului se găsesc icoane laterale, pe partea dreaptă "Iisus Hristos", iar pe partea stângă "Maica Domnului".

Naosul este despărţit de pronaos printr-o deschidere largă. Are mai multe strane, dintre care două arhiereşti și este iluminat prin 6 ferestre. Pe partea dreaptă, fereastra din mijloc ilustrează pe "Sfântul Ioan Botezătorul", deasupra ferestrelor fiind pictată "Naşterea Domnului", iar pe partea stângă fereastra din mijloc înfățișează pe "Sfântul Ierarh Vasile", deasupra ferestrelor fiind pictată "Învierea Domnului". Dacă pronaosul este impodobit cu scene biblice, naosul este decorat cu tablouri înfățișând sfinți: "Sf. Doctor Cosma şi Sf. Doctor Pantelimon", "Sf. Martir Gheorghe şi Sf. Martir Teodor Tiron", "Sf. Martir Nichita Romanul şi Sf. Martir Dimitrie", "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena". Deasupra naosului se află turla centrală, reprezentând Pantocratorul - scenă cu Dumnezeu Tatăl binecuvântând. La baza acestei turle se află cei patru evanghelişti - Ioan, Luca, Marcu şi Matei, precum și cei patru profeţi - Ilie, Naum, Elisei şi Iona.

Altarul de formă semicilindrică, acoperit de o calotă semisferică, este dominat de chipul Maicii Domnului. Catapeteasma montată în 1908 este din lemn de stejar și a fost sculptată de meșterul Babic din București.

Culorile bine armonizate, bogăţia detaliilor, diversitatea fizionomiei personajelor, conferă tuturor picturilor din Biserica "Sfinții Împărați Constantin și Elena" - Hârșova o mare valoare artistică.

Trebuie să menționez că în biserică, undeva lângă peretele nordic, m-am oprit studiind câteva tablouri înfățișând preoți slujitori la Biserica "Sfinții Împărați Constantin și Elena" - Hârșova, arestați și condamnați în timpul comunismului.

De asemenea, mai trebuie menționat că în 1998 au început ample lucrări de reparații. Noua pisanie menționează toate aceste lucrări, precum și persoanele sau instituțiile implicate. De reținut că în 2010-2011 când au fost finalizate lucrările de reparații exterioare, cele șapte turle au fost acoperite cu tablă aurită adusă din Ucraina. 6 mai 2012 este data resfințirii Bisericii "Sfinții Împărați Constantin și Elena" - Hârșova.

Dacă ajungeți la Hârșova, merită să faceți un popas la lăcașul din deal, un lăcaș cu adevărat frumos. Îl veți găsi cu ușurință pentru că zidurile sale albe și turlele aurii, strălucind în soare, sunt vizibile de departe.

---

VIZUALIZĂRI: 1015 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI