Laguna Aitutaki - excursie de o zi

TIPĂREȘTE

Kia Orana!

Locuitorii din Insulele Cook te intampina cu aceasta urare, care se traduce “Sa traiesti mult! ” … si in gand adaugam “si prosper! ” asa cum era salutul din Star Trek.

Daca exista sectunea “Excursii obligatorii! ”, acolo as incadra review-ul acesta.

De pe Rarotonga, cea mai mare insula din arhipelagul Cook, am luat o excursie de o zi catre laguna Aitutaki. Aceasta este organizata de compania lor aeriana, Air Raro, pretul este destul de piperat, 300 de euro de persoana, dar sincer, merita toti banii!

Incluse au fost transferurile catre aeroport, zborurile catre Aitutaki (35 de minute fiecare), turul insulei, croaziera pe barca lor (Vaka Cruise) si masa si bauturile. Se poate cumpara bere rece la pret de 3.5 euro, dar atentie daca aveti australieni pe barca, vor epuiza stocul imediat dupa pranz! :)

Exista posibilitatea de a zbura si de a lua cazare pentru 3-4 zile pe Aitutaki, zbori light, fara bagaj de cala si astfel poti gasi bilete la jumatate de pret (dus-intors costa 150 de euro). Ulterior, se pot organiza excursii cu diferite companii si costa in jur de 40 -50 de euro. Am facut un calcul pentru aceasta varianta si pentru doua persoane, 4 zile, cu cazare buna, am fi ajuns la costul platit pentru excursia de o zi. Dar circumstantele au fost de asa natura sa putem sta doar o zi, asa ca incercam data viitoare sa stam mai mult.

Daca se zboara cu bagaj de cala, zborurile costa 300 de euro de persoana, biletul este 100% returnabil si pot fi modificate datele de zbor de cateva ori.

Putem spune ca daca ai ajuns pana aici si nu ai vazut Aitutaki, ai ratat sansa de a vedea unul din cele mai frumoase locuri de pe pamant, ori ai planuri confirmate sa te intorci in viitorul apropiat! :)

Biletele si disponibilitatea pot fi verificate online, noi am asteptat pentru a fi siguri ca prindem o zi insorita. In plin sezon turisitc, acestea trebuie achizitionate in avans si ulterior se poate modifica ziua zborului dupa o discutie/ email cu cei de la Air Raro.

aitutakidaytour.com

Ne-am prezentat la aeroport la 07:30, la check-in am primit un zambet frumos, neconditionat si de asemenea, locuri pe aripa numai bune pentru poze, iar dupa un zbor de 35 de minute in care ne-a fost servit ceai sau cafea, am aterizat pe Aitutaki. Scosesm camera de filmat, eram gata de a inregistra coborarea catre laguna, dar am ramas dezamagiti cand ne-a anuntat pilotul ca sunt nori si ca ploua. Avionul este destul de mic, sunt 30 – 34 de locuri cu loc generos la picioare si arata impecabil!

Ajunsi in aeroport, am fost intampinati de gazda noastra Ali si ne-a spus unde sa ne intalnim pentru a fi colectati de autobuz. Intre timp, calatorul poate vedea cateva panouri cu istorie si fotografii cu soldatii americani din al doilea razboi mondial, ei au fost cei care au popularizat aceasta locatie. Soldatii neo zeelandezi si cei americani au construit prima pista pentru avioane, exista inca si azi si a fost folosita pentru bombardamentele impotriva japonezilor.

Lectia de istorie a continuat si dupa ce ne-am suit in autobuzul care ne-a facut turul insulei si ne-a dus la barca. Foarte glumet, organizatorul ne-a spus ca o parte din soldati a ramas aici si ca le multumeste ca are rude cu cetatenie americana acum, cum sunt o comunitate unita de numai 1700 de oameni care se ajuta reciproc, cum niste capetenii muscate de caini au decretat ca pe Aitutaki nu vor mai fi caini din acel moment.

Ne-au fost aratate zonele in care se face agricultura, satele, scolile, primaria, inchisoarea din spatele primariei :) si portul. Soldatii si marina au creat un sant, o spartura in coral pentru a permite transportul produselor de la feribot cu o barca mai mica; la fel, astfel este permis accesul pe insula al celor de pe vasele de croaziera.

A fost interesant cand am ajuns la singurul supermarket de pe insula, este locul unde se poate cumpara apa si conserve, cele mai pretioase lucruri de pe insula.

Ne-a fost spus ca au fost filmate niste serii gen “Survivor” pe Aitutaki, o varianta englezeasca a acestuia si ca vor mai fi alte sezoane. Sunt profund recunoscatori si umili cand se filmeaza deoarece sunt create locuri de munca pentru cel putin 300 de localnici. A fost nostim, aveam pe cineva din Columbia in autobuz si credeam ca incepe si urmatoarea parte din Narcos.

Dupa un tur de vreo 20 -25 de minute am ajuns la Vaka Cruise, care ne-a fost “casa” pentru restul excursiei.

Ne-au fost prezentate instructiunile de Securitate, am fost asezati la masa cu alte patru persoane, ni s-a spus sa bem multa apa si unde este berea si am pornit aventura in laguna. Membrii echipajului, sase la numar sunt bucatari, cantareti, entertaineri si profesonisti in ale scufundatului, toti ne-au asistat si ajutat sa ave o zi cat mai placuta.

Intre timp, norii s-au dispersat si au lasat loc unui soare placut, exact cum era menitonat la Meteo, numai bine pentru a incepe seria de fotografii si filme. Ne-a fost spus de niste localnici pe Rarotonga, “pregatit-va sa fiti uimiti”, ei bine, este putin spus, cu siguranta este cel mai frumos loc pe care l-am vazut vreodata!

Ne-am oprit in total de patru ori, am avut cate 15 – 20 de minute pauza de snorkeling sau sa ne plimbam pe insulelel mici, denumite motu. Cred ca la a doua oprire am vazut o zona imprejmuita si semnalizata cu un semn proprietate privata, ni s-a spus ca in aceasta laguna amerizau avioane in anii ’60 – ‘ 70 si asa a inceput aici turismul de lux. Cabanele exista si in ziua de azi si afacerea de familie prospera.

A treia oprire a fost pentru snorkeling, vreo jumatate de ora de inot cu Giant Trevally si tot echipamentul a fost pus la dispozitie, prosoape, la fel. Am vazut cativa corali imensi in cautare de umbra si de mancare, plus niste scoici foarte mari.

La ora pranzului am avut un bufet variat, multe salate, fructe si ton. Ah, bananele pe gratar au fost mai bune decat pestele!!! Stiam cat de bune sunt pentru ca incercasem cu doua zile iniante o mini-croaziera pe Rarotonga si am ramas uimiti de atunci. Atat la plecare, la pranz si cand am ajuns inapoi au spus rugaciuni.

Pe masura ce ziua trecea, Ali si compania cantau, bateau la tobe, la Ukulele, ne-au facut sa radem in continuu si erau maestri in ale distractiei. Dar erau atenti la tot ce se intampla, la semne de deshidratare si ne sfatuiau sa folosim crema de soare (neaparat organica si biodegradabila pentru a nu afecta laguna) si sa bem nucile de cocos pregatite pentru ca sunt o buna sursa de electroliti. Ne-au fost facute niste demonstratii cum se decojeste o nuca de cocos si cum se produc fulgii de cocos. Fiecare indeplinea mai multe functii pe barca si am aflat ca tobosarul/ capitanul/ solistul principal detine recordul pe Insulele Cook de a curata de coaja nuca de cocos: incredibil, 3 secunde! Dupa aceasta mentiune, ni s-a spus ca doamnele sunt si mai rapide. Toata lumea era uimita, tocmai vazusem cum i-a trebuit un minut sa faca demonstratia, deja cele trei secunde erau greu de inchipuit, oare cum sa faca cineva mai rapid de atat? Si a continuat… “doamnele fac in dooouuaaaa…... pauza lunga… … zile” :). Cam asa a decurs ziua, au fost glume light, nu au fost de autobaza, mereu au avut grija sa fie atenti sa nu jigneasca pe careva. Mai putin pe Neo Zeelandezi, pot spune ca le facea placere sa ii "atinga", dar nimeni nu se simtea ofensat.

Ultima oprire a fost pe One Foot island, unde ne-am stampilat pasapoartele, ne-am plimbat vreo 30 de minute, am facut snorkeling a doua oara si am inotat cu niste pesti de cel putin un metru. Aici eram aproape de marginea lagunei, se vedeau valurile cum se spargeau in zare, dar din pacate, nu ne-am putut apropia mai mult, cu toate ca am fi dorit.

Se depune efort pentru conservarea scoicilor gigant, acestea sunt protejate de lege si sunt esentiale filtrarii apei din laguna si am vazut niste corali foarte frumosi, violet, dar si niste paturi pentru a-i inmulti.

Din ce am citit, daca se iau tururi cu operatori cu barci mai mici, acestia vor ajunge in locuri neaccesibile Vaka Cruise si se pot vedea astfel zone pline de coral viu colorat, se poate ajunge la o epava si nu trebuie sa te scufunzi pentru a vedea minunatiile de sub apa, snorkeling este suficient. Ramane de vazut pentru data viitoare!

Incet, incet, s-a facut 15:30 si am plecat spre insula mare, calatoria de intoarcere a fost foarte placuta, trubadurii au facut spectacol si in orice parte ne uitam, ne spuneam in continuu ca nu mai vazusem asemenea nuante de turcoaz. De la un moment dat deja nu mai faceam poze, ni se parea ca repetam si ca toate aratau la fel: fantastic!!!

Ajunsi inapoi pe insula mare, am vazut cateva resorturi care aratau foarte bine si care aveau si are conditionat, Aitutaki Village ste unul dintre ele, voi mai adauga in comentarii daca voi vedea in pozele facute. Aitutaki Lagoon private Resort are preturi mari, totusi nu prohibitive si are avantajul de a avea cazarea deasupra apei.

E de vizitat? Un DA hotarat!

Cred ca trebuie incarcata si a doua pagina pentru a vedea toate pozele.

---

VIZUALIZĂRI: 1149 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI